521,664 matches
-
diacon Gheorghe Băbuț, Editura Pelerinul Român, Oradea, 1994, 255 pp. 39. „Bogățiile oratorice ale Sfântului Ioan Gură de Aur”, în limba franceză de Jean Doublet, traduse în limba română de diacon Gheorghe Băbuț, Vol. I și Vol. II, Editura Pelerinul Român, Oradea, 2002, 645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
645 pp. 40. „Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie. Despre tăria credinței. Despre propovăduirea Evangheliei și alte omilii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2006, 373 pp. 41. „Întru lauda sfinților mucenici”, Traducere din limba greacă, studiu introductiv și note de Petka Grigoriu, Editura Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ars Longa, Iași, 2007, 275 pp. 42. „Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul Profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 375 pp. 43. „Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 375 pp. 43. „Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Bisericii Ortodoxe Române, București, 2008, 300 pp. 44. „Omilii la Ana. Omilii la David și Saul. Omilii la Serafimi”, Traducere din limba greacă veche și note de Preotul profesor Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2007, 354 pp.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
nefericitului Filimon. Romanul Zbor frânt al aceluiași prozator fusese primul în acest stil al psihologiei autoscopice. Vladimir Beșleagă (născut la 25 iulie 1931 în localitatea Mălăiești din Transnistria), unul dintre cei mai importanți scriitori ai Basarabiei și ai întregii literaturi române, împlinește în această vară 75 de ani. Opera sa epică merită să fie mai bine cunoscută în România, unde nu a beneficiat până acum de nici o editare. Nu e nedrept că facem atât de mici eforturi pentru o recunoaștere "oficială
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
această vară 75 de ani. Opera sa epică merită să fie mai bine cunoscută în România, unde nu a beneficiat până acum de nici o editare. Nu e nedrept că facem atât de mici eforturi pentru o recunoaștere "oficială" a literaturii române din Basarabia, față de cât de generoase (și justificate) eforturi facem în favoarea literaturii române din exilul occidental?
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
cunoscută în România, unde nu a beneficiat până acum de nici o editare. Nu e nedrept că facem atât de mici eforturi pentru o recunoaștere "oficială" a literaturii române din Basarabia, față de cât de generoase (și justificate) eforturi facem în favoarea literaturii române din exilul occidental?
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
-ul cărții, care reproduce o opinie a lui Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Alexandru Lahovary, ,}ăranii, partea cea mai numerousă și mai interesantă a poporului românesc", autoarea își declară opțiunea de a prezenta România prin istoria ei și prin civilizația ei tradițională, prin cultura țăranului român. Face mai întâi un istoric al poporului român, prezintă o serie de evenimente și figuri reprezentative (Ștefan Cel Mare, Mihai Viteazul, Războiul pentru Independență, cu cântece populare despre Carol I), unele rășluiri din hotarele țării, reflectate în cântecul popular, ca în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
în acesta: ,Frunză verde măr uscat,/ Fi-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deașteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este prezentat în legătură cu statul, religia, pământul, străinii ș.a. îi sunt prezentate tipul, portul, construcțiile religioase (mănăstirile Curtea de Argeș, Agapia și altele construite de Ștefan cel Mare). Bună cunoscătoare a tradițiilor populare, prezintă deopotrivă obiceiurile
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
-i-ar neamul blestemat,/ Fi-i-ar casa tot pustie/ Și copiii-n pușcărie/ Cine pe rus l-o făcut/ Stăpân dincolo de Prut." Punctează adesea momente istorice cu reflexul lor în cântece: Deașteaptă-te române, Hora Unirii (cu melodiile lor). }ăranul român este prezentat în legătură cu statul, religia, pământul, străinii ș.a. îi sunt prezentate tipul, portul, construcțiile religioase (mănăstirile Curtea de Argeș, Agapia și altele construite de Ștefan cel Mare). Bună cunoscătoare a tradițiilor populare, prezintă deopotrivă obiceiurile, de la colinde și teatrul popular de Anul
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
din ciclul vieții, între ele nunta cu orațiile specifice. Lirica populară este înfățișată în toată diversitatea ei: doina, cântece de dregoste, de dor, poezia urâtului, poezia de cătănie. De asemenea, cântecele bătrânești: Codreanu, Bujor, Toma Alimoș, Păunașul Codrilor, Mihu Copilu, Român Gruie Grozovanul, toate luate din colecția lui Vasile Alecsandri. Nu lipsesc referirile la povești și snoave (acestea cu personajele principale, Păcală și Tândală). Jocul popular este prezent cu tipuri specifice, precum Hora, Bătuta, Brâul, date cu melodiile lor. în mod
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
de englezi, câte ceva din acest domeniu, în Doine or the National Songs and Legends of Roumania, 1854, E. C. Grenville Murray, Londra; Lord Stanley, Rouman Anthology Collection of the National Ballads of Moldavia and Vallachia, Hertfort, 1856; E. B. Mawer, Proverbele românilor, English Proverbs, Proverbes français, Deutsche Sprichtowörter, London, Bucarest, 1882. Revenind la opinia lui S. Mehedinți, că folcloriștii vor găsi în cartea Terezei Stratilescu informații prețioase, avem, din spațiul englez, un singur exemplu, și anume Helen Beveridge Murgoci, care în studii
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
populară românească, tipărite în celebra publicație engleză Folklore, a folosit informații din cartea autoarei românce. Peste ani, în cartea amintită, N. Iorga scria că Tereza Stratilescu ,a dat în englezește o bună carte despre români." Cât îi privește pe etnografii români, aceștia nu s-au aplecat asupra cărții din 1906. Și acum câteva date biografice ale autoarei. S-a născut la 13 aprilie 1862 la Tarcău, județul Neamț, și-a făcut studiile liceale și universitare la Iași, unde a fost, din
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
Fete din Iași, devenit, din 1905, Liceul ,Oltea Doamna", instituție de învățământ pe care o va prezenta în Istoricul Externatului de Fete din Iași (Iași, 1907). A fost o militantă pentru drepturile femeilor, editând în această direcție revista Unirea femeilor române (1909-1916). S-a stins din viață în 1931, la Iași. Din câteva scrisori, către N. Iorga și G. T. Kirileanu, deducem că a fost o fire voluntară, care nu se sfia să-i dea sfaturi lui N. Iorga: ,nu ești
Din Carpați în Pind by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/10416_a_11741]
-
calitatea muncii marilor colective simfonice din care fac parte. Nu poți să nu-ți amintești faptul că la noi, în perioada interbelică, a ființat cvartetul condus de George Enescu, formație care a prezentat pentru prima oară în România, la Ateneul Român, integrala cvartetelor beethoveniene. Este o tradiție care în ultimele decenii a fost preluată și continuată de activitatea cu totul remarcabilă a cvartetelor de coarde "Muzica" și "Voces". Este sufieient, este semnificativ? Din păcate nu. Cu un an în urmă, la
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
internaționale. Sunt conduși de o româncă timișoreancă, Corina Belcea-Fisher, o violonistă pentru care pasiunea sondării marilor teritorii ale domeniului muzical cameral se împlinește în baza unei acțiuni tenace, într-un efort continuu al autodepășirii. Grație demersurilor stăruitoare ale Institutului Cultural Român i-am putut audia pe tinerii cvartetiști britanici pentru prima oară în spațiul vieții noastre muzicale. Au prezentat un program închinat în exclusivitate creației lui Bela Bartok, compozitor pe care lumea muzicală mondială îl omagiază în acest an cu prilejul
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
spre orizonturi stilistice inedite și foarte diferite, au caracterizat cele trei apariții în recital ale acestei formații. Concertele au fost susținute la sfârșit de mai, la început de iunie, în cadrul manifestărilor grupate inițial sub genericul "Săptămâna Muzicii Contemporane", la Ateneul Român, de asemenea în zilele următoare în Aula Palatului Cantacuzino și la Universitatea Națională de Muzică. A impresionat deschiderea repertorială, diversitatea stilistică a lucrărilor abordate, lucrări susținute cu excelentă aplecare asupra datelor specifice fiecărei creații în parte, fie că este vorba
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
datorat compozitorului lituanian contemporan Peteris Vasks. Pentru toamnă ni se promite, printre altele, marea creație enesciană de tinerețe, anume "Octuor"-ul pentru dublu cvartet de coarde. Formație de structură variabilă, "Sonoro" este animat de strădaniile a doi bravi tineri muzicieni români, violonistul Remus Azoiței și violostul Răzvan Popovici, ce activează actualmente la Londra și la Berlin. Disponibilitățile solistice individuale cu totul remarcabile ale membrilor formației - au mai evoluat la București pianista Diana Ketler, originară din Riga, și violoncelistul Bernhard Naoki Hedenborg
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
prieteni din copilărie, colegi și profesori, inclusiv din ciclurile inferioare, oameni și întâmplări din perioada în care era figurant la Teatrul de Operetă, rude mai apropiate sau mai îndepărtate) stau laolaltă cu cele esențiale, legate de nume capitale ale culturii române (Tudor Vianu, George Călinescu, Ion Negoițescu, Eugčne Ionesco, Mircea Eliade, Emil Cioran) sau cu descrierea atmosferei din culisele postului de radio "Europa liberă". Dincolo de evocările propriu-zise, Gelu Ionescu intervine și în dezbaterile de idei care au agitat viața intelectuală românească
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
atenuante: Nu cred că nu va fi suferit și pentru duplicitatea sa și a altora, duplicitate la care a fost silit aproape un întreg popor. Vianu nu reprezintă, câtuși de puțin, fața voios cabotină sau cinic profitoare a vârfurilor intelectualității române care au colaborat cu regimul comunist..." (p. 105). În felul acesta, fostul asistent al lui Tudor Vianu ia atitudine față de o afirmație a colegei sale de la "Europa liberă", Monica Lovinescu, potrivit căreia, tinerii au învățat de la Tudor Vianu nu numai
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
și forță de analiză. Capital rămâne însă amplul capitol despre Tudor Vianu. Aproape totul este citabil. Mă voi opri doar la un foarte scurt fragment memorialistic din care afli despre personalitatea profesorului mai multe lucruri decât din toate istoriile literaturii române: Am avut nu destule ocazii de a-l vedea pe Profesor în intimitate sau în cercul restrâns al catedrei; nu-mi amintesc să-l fi văzut vreodată râzând, ci doar zâmbind; nu-i pot uita privirile sale melancolic-tulburătoare, gestul frecvent
Spovedaniile unui exilat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10425_a_11750]
-
2006, p. 3), în care se pune punctul pe i. Referindu-se la domeniul său, al studiilor clasice, autorul menționează numele unor reviste internaționale de profil, în care ar fi de dorit să se vadă și contribuții ale unor autori români. A evita sistematic aceste reviste înseamnă a te plasa în afara razei de observație a comunității științifice internaționale din domeniul considerat, deci implicit înseamnă a te sustrage judecății ei critice, a te situa în afara jocului pe care îl reprezintă cercetarea științifică
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
altor autori. Distincția margine-centru se atenuează și în cele din urmă dispare. Chiar publicațiile românești la care se referă dl Baumgarten contribuie la acest proces, ne aflăm deci pe aceeași lungime de undă. Putem da multe exemple în care specialiști români care au acceptat regulile jocului global au fost numiți în comitete editoriale ale unor reviste internaționale, în comitete de program ale unor întâlniri științifice internaționale, în comisii de doctorat sau de promovare universitară în diferite țări; au fost invitați să
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]