3,927 matches
-
altfel, �n Introducere, el accentueaz? c?, ��n tot cazul, istoria arhitecturii ?ine de istoria artei�. Stilul romanic este diferen?iat �n �prima v�rst? romanic?� (secolul al XI-lea), marcat? �nc? stilistic de tradi?ia carolingian?, ?i �a doua arhitectur? romanic?� (�ncepu-tul secolului al XII-lea), c�nd noile inven?îi se consoli-deaz?, tipologia se diversific? dup? destina?ia edificiilor (biserici m?n?știre?ți, biserici de pelerinaj etc.), se genera-lizeaz? acoperi?ul boltit realizat din piatr? ?i se concep veritabile
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de neoplatonismul dominant �n epoc?, concepe un program arhitectural centrat pe simbolică luminii că prezen?? a lui Dumnezeu, de unde necesitatea �nlocuirii masivelor ziduri romanice cu o structur? dominat? de goluri, larg deschis? spre exterior � problem? rezolvat? tehnic prin inven?ia bol?îi sprijinit? pe ogive ?i a sistemului de sus?i-nere cu pila?trii consolida?i prin arce butante. Invoc�nd autoritatea lui Erwin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
evident de arhitectură altor continente sau arii geografice. Nu este deloc �nt�mpl?tor faptul c? lucrarea are ca punct de plecare anul 1000: o dat? cu �nceputul mileniului al doilea, se contureaz? �n arhitec-tur? primul stil cu dimensiuni europene � romanicul. De aici �nainte, se vor succedă multe stiluri cu respira?ie continental?, stilurile artistice devenind un tot mai �n-semnat liant �ntre popoarele at�ț de diverse ale acestei arii geografice relativ restr�nse. �n pofida tendin?ei artei contemporane
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de c�te ori e posibil. Acest contact este de ne�nlocuit. �n sf�r?it, o bibliografie ?i un lexic, prezente �n anexe, s�nt instrumente suplimentare pentru a face mai eficace aceast? abordare istoric? a arhitecturii europene. STILUL ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Acest contact este de ne�nlocuit. �n sf�r?it, o bibliografie ?i un lexic, prezente �n anexe, s�nt instrumente suplimentare pentru a face mai eficace aceast? abordare istoric? a arhitecturii europene. STILUL ROMANIC ?I STILUL GOTIC 1. Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane� �n care i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
C?tre 1818, arheologul Duherissier de Gerville distinge, �n cadrul arhitecturii numite �gotic?� ?i identificat? �n vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane� �n care i se pare c? vede, ca ?i �n limbile romanice, o degenerare a formelor l?sate mo?tenire de Imperiul Român. Mai ț�rziu, lumea romanic? va fi circumscris? secolelor al XI-lea ?i al XII-lea, deci deta?at? de Antichitatea ț�rzie ?i de Evul Mediu timpuriu. Arhitectură
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vremea aceea �n totalitate cu Evul Mediu, construc?îi normande �greoaie ?i grosolane� �n care i se pare c? vede, ca ?i �n limbile romanice, o degenerare a formelor l?sate mo?tenire de Imperiul Român. Mai ț�rziu, lumea romanic? va fi circumscris? secolelor al XI-lea ?i al XII-lea, deci deta?at? de Antichitatea ț�rzie ?i de Evul Mediu timpuriu. Arhitectură romanic? este semnul care dovede?te �n cea mai mare m?sur? existen?a spiritului cre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o degenerare a formelor l?sate mo?tenire de Imperiul Român. Mai ț�rziu, lumea romanic? va fi circumscris? secolelor al XI-lea ?i al XII-lea, deci deta?at? de Antichitatea ț�rzie ?i de Evul Mediu timpuriu. Arhitectură romanic? este semnul care dovede?te �n cea mai mare m?sur? existen?a spiritului cre?țin care, dup? ce i-a �mp?m�ntenit ?i i-a cre?tinat pe invadatorii normanzi ?i unguri �n cursul secolului al X-lea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iile religioase devin tot mai numeroase, iar c?lu-g?rul Raoul Glaber scrie, �n 1048: ��n anii de dup? anul 1000 am asistat la reconstruirea bisericilor �n aproape �ntreg universul, dar mai ales �n Italia ?i �n Galia�. Prima epoc? romanic? (secolul al XI-lea) Constructorii lombarzi, reputa?i �nc? din Antichitate, contribuie, �n secolul al XI-lea, la o rapid? reconstruire a bisericilor din Italia de Nord, distruse de unguri �n secolul al X-lea. Aceste biserici au �n general
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i cu noble?e acest tip arhitectural. De la aceast? tipologie ottonian?, Polonia, stabilizat? din punct de vedere politic ?i cre?ti-nat? de pu?în? vreme, �mprumut? modele pentru biserici �nc? de la �nceputului secolului al XI-lea. A doua arhitectur? romanic? (�nceputul secolului al XII-lea) �n Europa primei epoci române, bisericile rurale, aba-?iile, catedralele ?i dependin?ele lor ofer?, cu miile, un c�mp de experimentare unic pentru selectarea tipologii-lor �n func?ie de destina?ia construc?iilor � arhitectur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru inven?iile arhi-tectonice � acoperi?uri boltite � ?i pentru programe decorative, educative din punct de vedere moral. Aceast? tripl? m?iestrie este cea care define?te, prin formele sale specifice fiec?rui spa?iu cultural, cea de-a doua arhitectur? romanic?, la �nceputul secolului al XII-lea. Acoperi?ul de piatr? al naosurilor, rar �nt�lnit ?i av�nd traveele reduse p�n? �n ultimul sfert al secolului al XI-lea, se generalizeaz? apoi �n Fran?a ?i �n ??rile vecine
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sf�r?ițul Evului Mediu. Catedrală ?i construirea ei Arhitectură gotic? �?i g?se?te des?v�r?irea �n catedral?, care apar?ine tradi?iei bisericii de tip bazilical paleocre?-țin. Cu toate acestea, ea nu ?ine de arhitectură romanic?, care o precede, chiar dac? �?i apropriaz? unele tr?s?turi constructive, adapt�ndu-le. Originalitatea ?i eficacitatea să se datoreaz? inova?iilor ?i sistematiz?rîi procedurilor de construc?ie, pun�ndu-le �n slujba unui program religios, politic ?i social �nnoit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
triumfal cu trei por?i sculptate simboliz�nd Sf�nta Treime, galeriile �nalte ?i turnurile gemene. �n leg?tur? cu elaborarea arhitecturii gotice, se remarc? mai �nt�i c? le-de-France era pe atunci o provincie pu?în marcat? de arhitectură romanic?. Mai important este c?, �n secolele al XII-lea ?i al XIII-lea, vigoarea intelectual? ?i cultural? a Fran?ei atrage filosofi, teologi, scriitori, uma-ni?ți veni?i din Italia, din Germania, din Anglia, pentru a urm?ri, �ntre altele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
altfel capelă de la King�s College, la Cambridge (1446-1515), un paralelipiped lung, vitrat ?i cu bolț? �n form? de evantai. Spa?iul germanic Goticul nu p?trunde cu u?urin?? pe p?m�nturile germanice, ață?ațe de tradi?iile romanice. Prima biseric? de tradi?ie gotic? francez?, la Magdeburg (1209-1363), se datoreaz? arhiepiscopului Albrecht de Magdeburg, format la Paris. Recursul la modelul francez se vede la Notre-Dame de la Strasbourg (1230-1365) � a c?rei fă?ad? se orneaz? cu arcaturi deosebite
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iului intern exaltat de lumin? de c?tre tradi?ia arhitectural? germanic? este Hallenkirke (biserica-hal?, cu nave de aceea?i �n?l?i-me). Astfel, avem catedrală din Minden (1267), cu o volumetrie extern? foarte contrastat? ?i sobr?, �ntr-un spirit �nc? romanic. ?i, mai ales, la Schwabisch Gm�nd (1351), unde �?i g?se?te des?v�r?irea acest tip de biseric? foarte pu?în ornat?, care atinge, la Saint-Martin din Landshut (1389-1459), o expresie de o puritate semea??, datorit? av
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o fă?ad? �n profunzime, că s? zicem a?a, teatral?, intim acordat? cu acest sit urban excep?io-nal, fă?? �n fă?? cu palatul ducal. Geniul artistic al lui Sansovino, arhitect ?i sculptor, const? �n aceast? sintez? complet? de stil romanic, reprezentat de palatul Branconio a lui Rafael (1518; vezi pliantul, foto 7) ?i de tradi?ie vene?ian?. Pia?a Capitoliului ?i traseele urbane din secolul al XVI-lea n ciuda monumentalit??îi sale la scar? urban?, str?-lucită arhitectur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Gabriel (1698-1782), prim arhitect al regelui, ocup? o pozi?ie de articulă?ie. R?m�-n�nd, la �nceput, pe linia clasicismului Secolului de Aur, aceast? pozi?ie se integreaz?, dup? 1750, �ntr-o oarecare ��ntoarcere la manieră antic? , măi degrab? romanic?, �n cele dou? palate din pia?a Ludovic al XV-lea (1758-1775), ast?zi pia?a Concorde, cu arcadele lor puternice av�nd deasupra un ordin colosal corintic. �n acela?i timp, puritatea formelor ?i rigoarea ordon?rîi de la Micul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
comenzile unor noi biserici, ca Saint-Etienne din Tours (1844-1875) de G. Gu�rin, Sacr�-Coeur din Moulin (1849-1881) ?i Saint-Jean-Baptiste de la Belleville (Paris, 1854-1859) de Lassus. Modelul preferat este goticul secolului al XIII-lea, dar �n Sud se impune stilul romanic, de exemplu la Saint-Paul din N�mes (1841-1849), a c?rei de-cora?ie interioar? �n culori vii este a lui Flandrin. Fiind vorba despre arhitectur? religioas?, a construi �n stil gotic, �n orice caz, �n stil medieval, forme dispre?uite
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
volution, Paris, Anthropos, 1967. PORTOGHESI, Paolo, Au-del� de l�architecture moderne, Paris, L��querre, 1981. VENTURI, Robert, De l�Ambiguit� en architecture, Paris, Dunod, 1971. ***, Dictionnaire encyclop�dique de l�architecture moderne et contemporaine, Paris, Philippe Sers, 1987. Introducere ....................................................... Stilul romanic ?i stilul gotic ............................. 1.�Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) ......................................... 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) ............ Rena?terea �n Italia ?i Europa .......................... 1.��n Italia (secolele al XV-lea ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Au-del� de l�architecture moderne, Paris, L��querre, 1981. VENTURI, Robert, De l�Ambiguit� en architecture, Paris, Dunod, 1971. ***, Dictionnaire encyclop�dique de l�architecture moderne et contemporaine, Paris, Philippe Sers, 1987. Introducere ....................................................... Stilul romanic ?i stilul gotic ............................. 1.�Stilul romanic (secolele al XI-lea ?i al XII-lea) ......................................... 2.�Stilul gotic (secolul al XII-lea � �nceputul secolului al XVI-lea) ............ Rena?terea �n Italia ?i Europa .......................... 1.��n Italia (secolele al XV-lea ?i al XVI-lea) ........................................... 2.�Rena?terea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
că alcătuirea unor istorii care să îmbrățișeze grupuri de literaturi constituie un ideal încă și mai depărtat. Exemplele existente, ca Slovanské literatury (Literaturile slave) de Jean Mâchai sau încercarea lui Leonardo Olschki de a scrie o istorie a tuturor literaturilor romanice din evul mediu, nu sunt prea izbutite. *35 Majoritatea istoriilor literaturii universale sunt doar încercări de a se urmări tradiția principală a literaturilor europene legate prin descendența lor comună din literaturile greacă și romană, dar nici una dintre ele nu conține
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
într-o accepție mai îngustă. O vreme (chiar și în secolul al XX-lea), s-au întrebuințat termenii de filologie comparată/comparativa (datorită influenței mediului științific britanic, unde era curentă expresia comparative philology) pentru gramatică comparată și, tot astfel, filologie romanica, filologie germanica etc. pentru lingvisticile speciale. Pentru a nu se produce confuzii, delimitările s-au făcut apoi tot mai clar, semnificațiile termenului filologie fiind în prezent, în linii mari, cele pe care le-a precizat și Coșeriu acum mai bine
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1919, publicația Tribuna și contribuie, în 1923, la apariția revistei Voința. Redactează și conduce ziarul Dreptatea 1920-1922. 60. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist, cu studii la Cernăuți și Roma, profesor la Liceul din Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mai josnice se puteau ierta prin plata unei sume variabile de bani(khatt’at) către rabin, religia devenind o afacere bănoasă dar odioasă și criminală controlată de mîinile nevăzute ale teocrației și pe spinarea întregului popor. Iudeo-creștinii catolici de rit romanic au preluat această escrocherie sub numele ,,indulgențelor” și afacerea a mers șnur o perioadă de timp. Totul se subordona pocăinței și ispășirii care întreținea speranța unei răzbunări eterne și a dreptății lui Iahwe împotriva celorlalți. Fapta și morala se opreau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scris cu alfabet grec, într-o amplă lucrare ce a fost publicată în anul 235 sub numele de Hexapla fiind cunoscută drept textul canonic al iudeo-cretinismului. Atît de canonică a fost această scriere încît numai după 166 de ani, creștinii romanici au interzis-o fiind condamnată defi- nitiv și arsă pentru că avea un conținut eretic, și nu putea intra în gușa îndrăciți- lor iudeo-sataniști care deveniseră stăpînii imperiului roman!!! În lucrarea Despre principii ll, 4 spune plin de mîndrie pentru a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]