6,798 matches
-
periodice, Cauciuc, Cocoșu, Icsochix, Iksohic, Lemn, Romimam. Robii pământului e o povestire de dragoste din care nu lipsesc accentele de critică socială. Scrisă la persoana întâi, narațiunea are o compoziție vizibil postromantică (textul conține chiar și o convorbire pe tema ruinelor), iar vocabularul este impregnat de cuvinte și expresii eminesciene („visare dulce” etc.). Subiectul - meditatorul sărac îndrăgostit de o fată bogată - permite o serie de observații ironice și autoironice, cărora nu li se poate nega acuitatea. Apar câteva portrete izbutite, povestirea
TODIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290205_a_291534]
-
sunt implicate Sovietele etc. Mai mult, T. nu uită din când în când să facă mea culpa față de partid, într-un fel să își autodenunțe poezia de tinerețe, ca în Nefast, din volumul Drepturi și datorii (1958), sau în Constructorii ruinei, din Semicerc (1964). După anii ’70 atitudinea ia și forma inversă, a vinovăției față de adevărata poezie, cea suprarealistă, pe care autorul știe că a trădat-o. Sunt însă acum destule versuri în care elementul ideologic e anexat printr-o tehnică
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
ca focul./ Pe când regele rostea ultimele silabe/ regina umbla prin palat/ în patru labe/ izbind în uși cu ciocul” (Capricii, II). În altele se observă o proliferare a materiilor, mai ales imunde, și o accentuare a melancoliei , ca în invocarea ruinelor, conotată politic, dar care reia, în subtext, o mai veche temă suprarealistă. Oricum, în versurile de după 1968 și în ineditele publicate în antologia Cât vezi cu ochii se simte detensionarea discursului politizat, se produce o estompare a ideologicului, dar T.
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
Davila, fiind prilejuit de împlinirea a șaizeci și șapte de ani de viață și a douăzeci și șapte de ani de la premiera cu Vlaicu Vodă. Din interviul De vorbă cu Alexandru Davila, iscălit cu inițiala N., din articolul Fiorul din ruine al lui Petru Comarnescu - despre valoarea de recuperare istorică a dramei Vlaicu Vodă -, din textul omagial Prometeu înlănțuit de Barbu Brezianu, dar mai ales din evocarea Viața de durere și creație a lui Al. Davila de Arșavir Emin (Arșavir Acterian
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
în colaborare cu Mioara Gheorghe); Scriitori români călători în Japonia, introd. edit., București, 1999 (în colaborare cu Lucia Vasiliu); Luna în țăndări, București, 2000 (în colaborare cu Mioara Gheorghe). Traduceri: Matsuo Basho, Pinul din Karasaki, București, 1993; Sono Uchida, Pe ruinele Romei, București, 1995. Repere bibliografice: Brândușa Sumănaru Steiciuc, Lumea de la Soare-Răsare, LCF, 1985, 38; Alexandru Tănase, Călătoria ca act de cultură, RL, 1985, 39; Alexandru Tănase, Civilizația japoneză, RL, 1985, 43; Virgil Bulat, „De la Pearl Harbor la Hiroshima”, ST, 1986
VASILIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
mitocănașul parizianizat”, „încarnare a mediocrității meridionale” (Băiat deștept), superficial și prezumțios, diletant, snob, cu dispreț față de inteligența cultivată, clientul doctrinelor dictatoriale, care consideră arta o chestiune pur personală, sentimentală, neînțelegându-i specificitatea (Literatura ca păcat), adoră „ideile răposate”, „siropurile trezite”, „ruinele literare”, clasicismul școlar, cultivă imitația, strâmbă din nas în fața valorilor naționale (Cultură și grimasă), se dă în vânt după ocultism, după șarlataniile teosofilor sau se complace în respectarea formală a „neocreștinismului cotidian, de foileton și de cafenea, de budoar și
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Noapte bună pare scrisă de St. O. Iosif, o strofă din Primăvara îl vestește pe Ion Minulescu, apar chiar stihuri de rezonanță argheziană („A luminat din tine vibrații din avântul / Ce-a fost la începuturi când tot era Cuvântul” - În ruine). Poezia e, în bună măsură, de speță artizanală, dovadă și polimetria experimentală din Strofe, Versuri heterometre, Opt rânduri, Quarta rima, Versuri în heterometre albe, Strofe stinghere. Întotdeauna Z. compune, literaturizează. De obicei urmează canonul, o poetică normativă clasicizantă ordonează cuminte
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
au îngălbenit, șoșoteau, se strecoară, poleiesc, hohotesc. Imagini vizuale, Imagini auditive, Imagini de mișcare Se innegurează, vâjâie, risipește 4. Transformă propozițiile următoare în titluri fără predicat: Elevii traversează Munții Carpați. -Traversarea Carpaților Cercetătorii urmăresc dezvoltarea plantelor Urmărirea plantelor Arheologii cercetează ruinele unei cetăți Cercetarea cetății Ei se gândesc să organizeze o excursie organiyarea excursiei Profesorii corectează testele date la examen corectarea testelor 5. Alcătuiește un scurt text în care să redai cât mai multe acțiuni desfășurate de tine în vacanță. TESTUL
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
picioroange, cu/ pumnul ridicat împotriva călăreților/ nourilor. Altul: bătător la/ ochi, amestecând/ numerele zilelor câștigătoare în căciulă...” (Triumful alegoric). O atare linie tematică este amplificată în Singurătatea colectivă (1996; Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul ASPRO) și în Ruinele poemului (1997; Marele Premiu ASPRO). Efectul dramatic provine acum dintr-o continuă dezicere de sine. Alternând enunțurile asertive cu cele interogative, poetul își potențează sarcasmul: „Azi, parcă mai senin ca ieri, cu/ mantaua de pământ trasă pe după umeri pe jumătate
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
București, 1980; Inima de raze, București, 1982; Când memoria va reveni, București, 1985; O lume paralelă, București, 1989; Poeme aristocrate, pref. Marin Mincu, Constanța, 1991; Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, Piața Universității, București), București, 1992; Singurătatea colectivă, București, 1996; Ruinele poemului, pref. Marin Mincu, Constanța, 1997; Post-ospicii, postfață Ștefan Borbély, Botoșani, 1997; Femeia ascunsă, București, 1997; Grijania, Pitești, 1999; Poemul animal (crepuscular), pref. Ion Pop, Deva, 2000; Undeva, la Sud-Est, Iași, 2001; Jurnal stoic din anul Revoluției, urmat de Contrajurnal
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
ierarhică a omenirii s-a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli ierarhice, de clasă și de castă; 2) „sistemul capitalist, în speță proletariatul industrial, s-au ridicat pe ruina parțială a gospodăriei țărănești, nu doar în Răsărit, ci și în Apus” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 85). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pesimism și deznădejde legată de viitor, restrângerea sferei intereselor, a comunicării, voce șoptită, limbaj sărac. La aceste tulburări cu caracter afectiv se adaugă, adesea tulburări din sfera gândirii, de tipul unui „delir melancolic” (idei de culpabilitate și autoacuzare, idei de ruină, sărăcie, doliu, idei ipohondrice, idei de negație). Un aspect caracteristic, care apare destul de constant asociat în sindromul depresiv, sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul depresiv poate lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
corporală sau psihică, idei de relație. Idei de satisfacție și grandoare (megalomanie), exprimă ambiția, superioritatea intelectuală sau fizică, puterea, bogăția, misticismul, gelozia, idei reformatoare sau mesianice. Ideile delirante melancolice au o tonalitate afectivă depresivă, tristă, penibilă. Sunt idei de autoacuzare, ruină, negație, de inferioritate sau de culpabilitate. În ceea ce privește mecanismul ideilor delirante, modul de formare și dezvoltare al structurilor delirante, se disting mai multe aspecte psihopatologice: Percepția delirantă, sau „delirul halucinator” reprezentând o percepție anormală, halucinatorie. Interpretarea delirantă este expresia falsității gândirii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concepția și metoda de lucru încă de la primul volum, Mitologie romantică. Dată fiind vocația pentru eseu, T. plonjează în literatura universală, derivând „universalitatea romantismului românesc din trăsăturile sale distinctive”. În acest scop alege șase mituri romantice: îngerul căzut, strigoiul, melancolia, ruinele și domul, curgerea timpului și iubita moartă, ale căror ipostaze filosofico-literare și semnificații sunt comentate istoric și comparatist, cu unele trimiteri complementare la artele plastice. Se învederează astfel, de fiecare dată, organicitatea romantismului românesc, elementele care îl deosebesc și cele
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
sau răspunsul divinității la dragoste și credință? Abilitatea constă în glisarea pe corzile tuturor interpretărilor posibile, într-un spațiu scenic admirabil controlat. Între aceste două piese se plasează spectacolul în stil antic Constantin cel Mare, reprezentat în aer liber în ruinele din fața Catedralei Arhiepiscopale din Constanța, cu prilejul sărbătorii Sfinților Împărați Constantin și Elena. Piesa are un oarecare suport documentar, dar se susține îndeosebi prin valorificarea în montarea scenică a interferenței artelor. SCRIERI: Străinul de pe plajă, Constanța, 1992; ed. (L’Étranger
TAMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
după postmodernism și postmodernitate? f) Au determinat postmodernitatea și postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală a curriculumului pentru școala și educația secolului XXI, pe ruinele curriculumului modern, cu „cărămizile” gândirii curriculare postmoderne? ș.a. Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumuluitc "Decriptarea și arheologia semnificațiilor curriculumului" Clarificări etimologicetc "Clarificări etimologice" Expresia curriculum educațional s-a impus în pedagogia europeană abia în anii ’50 ai secolului XX. Ea circulă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de scribi”. Era bine organizată, dispunea de un management specializat. Directorul se numea ummia („părintele școlii”) și era un preot care se evidențiase anterior ca scrib palatin la curtea lugalului (regelui). Cunoaștem destul de bine întregul curriculum al e-dubbei în urma descoperirii ruinelor orașului mesopotamian Suruppak (locul natal al miticului Utnapiștin din Epopeea lui Ghilgameș). Au fost date la iveală, între altele, documente privind organizarea, desfășurarea, conținutul, metodologia de instruire și sistemele de admitere și absolvire, vechi de cel puțin șase mii de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creat o rețea „mondială” de „centre de grecizare”: orașe botezate Alexandria care începeau cu cea egipteană, continuau cu cele persane și se sfârșeau cu cele hinduse. Prăbușirea rapidă a efemerului imperiu le-a spulberat și a împiedicat „grecizarea lumii”2. Ruinele imperiului macedonean au păstrat încă multă vreme parfumul culturii eline răspândit de e)gkuklios paideia în numeroase orașe și, în primul rând, în cele mediteraneene. Chiar și după ce Roma și-a extins stăpânirea acestui tărâm. Ca și macedonenii, romanii au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primii sophoi până la Stagirit - și/sau să aprofundeze cele patru discipline matematice ale elinilor (aritmetica, geometria, muzica și astronomia). În secolul al V-lea, Imperiul Roman de Apus s-a prăbușit. Ce s-a întâmplat cu învățământul public rămas printre ruine? Barbarii au detronat ultimul împărat apusean, au devastat Germania, Galia, Spania și Italia și au construit regate în aproape toate regiunile mediteraneene. Dar, odată așezați, s-au pomenit cufundați într-un ocean de civilizație și cultură greco-latină. Prinții burgunzi, vizigoți
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care se credeau înrudiți cu aceștia 16. 6.3. Restaurația curricularătc "6.3. Restaurația curriculară" Mai mult, devastatorii Imperiului au încercat să continue totul în cadrul de viață roman. Nimic mai semnificativ în acest sens decât marile reparații și restaurări ale ruinelor la Roma, Verrna și Ravenna de către Theodoric, la Geneva de către Gundebad, la Merida de către Eurit și la Cartagina de către mai mulți prinți vandali 17. De fapt, era vorba de o restabilire a străvechii pax romana 18. Toate acestea antrenau și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
schimb, istoricii educației și ai învățământului atribuie mănăstirilor rolul de matrice ale învățământului european. Dar nu poate fi așa. Existase, anterior, în Europa, școala și educația greco-latină. Nu cumva învățământul creștin s-a edificat pe cadavrul acesteia și nu pe ruinele ei mărețe? Ce legături de continuitate putem regăsi între enkyklios paideia și diferitele regula monastice? Avem de-a face cu o ambiguitate curriculară care a pendulat, de-a lungul veacurilor, când în favoarea elementului pedagogic, când în favoarea elementului mistic. Ce se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Eginhard (770-840)2. Carol cel Mare, eroul romanelor cavalerești, a fost, în realitate, un monarh absolut ambițios și vizionar. Visul său era același nutrit și în zilele noastre: unificarea Europei. Mai precis, urmărea să-și consolideze imperiul european ridicat pe ruinele celui roman, cu ajutorul religiei creștine impuse diverselor populații printr-un sistem educațional coerent și eficient. Merită să urmărim evenimentele esențiale și împrejurările acestei aventuri paideutice inegalabile, cea mai semnificativă din Evul Mediu. Au concurat factori militari, politici, sociali, religioși și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
iluminism și de gândirea științifică modernă, se va degrada în continuare. Ultimul său pilon - scientismul - pare afectat de seismul declanșat de teoria relativității, mecanica cuantică, relațiile de incertitudine și celelalte descoperiri stranii amintite anterior. Prima categorie de valori căzute în ruină încă din anii ’50-’60, anii antimodernismului, sunt valorile morale. S-a crezut că ele vor putea fi suplinite cu valori epistemice. Postmodernismul pare să fi antrenat însă pulverizarea și risipirea moralei creștine în cele patru vânturi. Reperele morale ale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
méthodes d’éducation, la lecture de la littérature sur cette expérience provoque chez le lecteur de la terreur et un désir irrépressible de se libérer. Nous noterons que l’effet de ce type de traitement a été celui escompté: la démoralisation totale, la ruine intérieure, la rupture des liaisons avec les gens normaux, la modification de l’organisation socio-cognitive de la personnalité, la transformation de l’individu en une machine qui agit à la commande. Interprétations possibles Nous avons utilisé comme matériel documentaire principalement des
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unor piese, oarecare pricepere și gust. Mai interesante, deși alcătuite în genere după clișee publicistice, sunt portretele făcute de Dionisiu Popescu lui Cezar Bolliac, A. T. Laurian, Pantazi Ghica, Al. Candiano-Popescu, Vasile Conta ș.a. Se mai dau tălmăciri din Ossian (Ruinele Selenei), Byron, Voltaire, Pușkin (Fiica căpitanului), dar și câteva nuvele mediocre sau melodrame, cărora nu li se menționează autorul. Mai pot fi întâlnite numele lui I. C. Fundescu, I. S. Spartali și Carol Scrob. D. M.
VOCEA ADEVARULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290614_a_291943]