4,832 matches
-
printre ultimii care s-au expatriat și știu că au făcut-o cu o mare deșirare sentimentală și profesională. A publicat, cu ajutorul prietenului nostru Virgil Tănase, o altă splendidă monografie despre Gogol la mica și prestigioasa editură elvețiană, condusă de Sârbul Dimitrievici, L’âge d’homme. Nu s-a Întors după Revoluție, cum am făcut eu, și regret - ca și nu puțini scriitori din generația noastră sau mai tineri care, m-am convins, Încă Îi poartă o bună memorie și o
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spre nord sau spre răsărit. Sunt regiuni cu populație aproape exclusiv românească, altele În care, alături de români, trăiesc (și mai ales au trăit) numeroase alte neamuri, ele Însele de limbi, culturi și religii foarte diferite: turci și tătari, maghiari, germani, sârbi, ruși, ucraineni, evrei... Aproape o sinteză a Europei! Pentru a Înțelege mai bine România, este util să Începem prin a trece În revistă aceste zece unități geografice, istorice și umane. De unde vom privi Însă, din ce moment al istoriei? Geografia
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
-lea a fost cucerit de turci. Aceștia l-au pierdut În 1718 În favoarea Imperiului Habsburgic. Răvășit de războaie, teritoriul a fost colonizat și pus În valoare de noua stăpânire. Încă de la sfârșitul secolului al XVII-lea s-au refugiat aici sârbi de la sud de Dunăre. Au fost aduși numeroși germani (numiți aici „șvabi“), mai ales din părțile sudice și vestice ale Germaniei (catolici, spre deosebire de sașii transilvăneni, luterani). Timișoara, capitala provinciei, a devenit un oraș tipic austriac (supranumit și „Mica Vienă“). În comparație cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
măsură nouă, pusă În valoare de coloniști. Se explică astfel și faptul că tensiunile etnice nu au cunoscut amploarea și dramatismul celor din Transilvania (deși neînțelegeri au existat, și nu numai Între români și unguri, dar și Între români și sârbi; s-a format Însă și o cultură a diversității etnice). La 1918, regiunea s-a Împărțit Între România și Iugoslavia (partea revenită Serbiei nu24 România mindu-se Voivodina). În 1930, Banatul integrat României avea 54,3% populație românească; al doilea element
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și Iugoslavia (partea revenită Serbiei nu24 România mindu-se Voivodina). În 1930, Banatul integrat României avea 54,3% populație românească; al doilea element etnic era cel german, cu 23,8%; ungurii, mai puțini ca În Transilvania, reprezentau doar 10,4%, iar sârbii și croații, 4,3%. Și configurația religioasă era diferită de a Transilvaniei: puțini greco-catolici, reformați sau luterani; aproape toți românii — precum și sârbii — erau ortodocși (56,1% din populație), iar germanii și maghiarii romano-catolici (34,2%). La nord de Banat se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
etnic era cel german, cu 23,8%; ungurii, mai puțini ca În Transilvania, reprezentau doar 10,4%, iar sârbii și croații, 4,3%. Și configurația religioasă era diferită de a Transilvaniei: puțini greco-catolici, reformați sau luterani; aproape toți românii — precum și sârbii — erau ortodocși (56,1% din populație), iar germanii și maghiarii romano-catolici (34,2%). La nord de Banat se află un ținut mai vag definit geografic și istoric, numit de români Crișana (de la cele trei Crișuri care Îl străbat, reunite apoi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al XVI-lea). Polonezii, deși slavi, aparțineau, prin catolicism, spațiului latin. Românii, deși vorbeau o limbă romanică, aparțineau, prin ortodoxie, spațiului slav. Ei chiar scriau, și aveau să scrie până În plin secol XIX, cu caractere chirilice, la fel ca bulgarii, sârbii și rușii. Ce contează mai mult: originile Îndepărtate, sau sinteza culturală a fiecărei epoci? Într-un sens, polonezii erau pe atunci mai latini decât românii! Românii și-au descoperit latinitatea În secolul al XVII-lea. Este perioada când slavona, omniprezentă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
României În secolele VI-VII. În număr și mai mare, au trecut Însă la sud de Dunăre (mai ales după 602, când apărarea bizantină pe Dunăre s-a prăbușit), slavizând jumătatea nordică a Peninsulei Balcanice. Așa s-au născut bulgarii, sârbii și celelalte popoare slave din Balcani. În lipsa slavilor, romanitatea ar fi avut toate șansele să se mențină, atât la nord, cât și la sud de Dunăre. Ar fi putut exista astăzi o mare Românie, Înglobând teritoriul actual al României, Bulgariei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
undeva din Balcani? Nu s-ar Întâmpla nimic! O asemenea concluzie nu ar afecta cu nimic configurațiile naționale prezente. Nu cred că cineva s-ar gândi să-i reîntoarcă pe români la sud de Dunăre (evacuându-i de aici pe sârbi și pe bulgari!). Atunci ar trebui și ungurii să pornească Îndărăt spre Ural, iar americanii să revină În Europa, lăsând continentul indienilor autohtoni. Acesta e un joc stupid. Care poate deveni Însă sângeros. Nu din vina istoriei, se Înțelege, ci
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autohtoni. Acesta e un joc stupid. Care poate deveni Însă sângeros. Nu din vina istoriei, se Înțelege, ci din vina oamenilor de astăzi care manipulează istoria, urmărindu-și interesele. Și În Kosovo a existat, ca pretext, o dispută În jurul continuității (sârbii susținând că acesta e „leagănul“ națiunii și statului lor, În timp ce albanezii se consideră mult mai vechi, ca descendenți ai traco-ilirilor). Istoria este peste tot un alibi; problemele sunt ale prezentului, nu ale trecutului. România este așa cum este nu fiindcă dacii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
trăit aici acum două mii de ani, ci fiindcă românii sunt astăzi majoritari În toate provinciile ei, inclusiv În Transilvania, și fiindcă ei au vrut și vor să trăiască Într-un stat românesc. Dacă ar fi devenit minoritari În Transilvania (ca sârbii În Kosovo), la ce le-ar mai fi folosit continuitatea istorică? După cum și maghiarii, deși mai puțini decât românii, sunt la ei acasă În Transilvania, indiferent când au venit aici. Popoarele din Europa Centrală și Sud-Estică trebuie să Învețe să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Austriei. Revoluționarii maghiari, urmărind refacerea Ungariei Între granițele ei medievale, au decis reunirea tuturor teritoriilor care fuseseră cândva ungurești, inclusiv a Transilvaniei. Au intrat astfel În conflict nu numai cu Habsburgii, dar și cu românii și cu popoarele slave (croați, sârbi, slovaci). Între români și unguri, s-au dat lupte grele (În special În Munții Apuseni, unde țăranii români au fost conduși de un personaj intrat În legendă, Avram Iancu, „Craiul munților“). Spre sfârșit și Rusia, care Își luase foarte În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la Trianon În 1920) au consfințit modificările teritoriale, nu fără dificultăți Însă În ce privește trasarea graniței de vest a României. Românii nu au obținut, așa cum ceruseră, teritoriul până la Tisa. Partea vestică a Crișanei rămânea Ungariei, iar vestul Banatului, cu mai mulți sârbi decât români, Serbiei (Iugoslaviei). Și așa, succesul României era ieșit din comun. Înfrântă În război, România primea atât Basarabia, cât și Transilvania și Bucovina. Mai mult decât Își imaginaseră cei mai optimiști la Începutul războiului. Învinuit că se orientase greșit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
GÂRNEȚ: Simpatica și agreabila scriitoare din Elveția, Corinne Desarzens, are un umor irezistibil și o molipsitoare predispoziție pentru joc. Doar după două săptămâni de călătorie, Corinne le-a găsit porecle/„nume alternative” amuzante, deloc răutăcioase, multor scriitori din Literatur Express. Sârbul Vladislav Bajac, de exemplu, ar trebui să răspundă și la numele „Don Quijote”. Belgrădeanul e pirpiriu, cu o bărbuță ascuțită, decolorată, ochi mici, sfredelitori, mereu înroșiți. „Ăsta îl termină pe Miloșevici”, mai adaugă Corinne un mic comentariu. Chingiz Abdullayev, cel care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
le-am formulat noi - VASILE GÂRNEȚ, Andrei Bodiu, Richard Wagner și cu mine. A rămas practic intact, cu aceleași accente antiglobaliste și antiliberale înfofolite într-un limbaj fals-egalitarist. Procesul unificării europene, opus globalizării - o frază antiamericană, strecurată de greci și sârbi. Intervin în dezbatere pentru a ne exprima dezacordul de principiu: We are not agree the idea about the „americanisation” versus european literature. It's a false dilemma. We stil waiting americans in former communist countries. We want to live with
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
americanisation” versus european literature. It's a false dilemma. We stil waiting americans in former communist countries. We want to live with liberal values and in free market economy! Observ privirea de gheață a confratelui grec și subita crispare a sârbului Vlaslav Bajac - un ins cu înfățișare de mojic rus, care îmi arătase până atunci destulă simpatie. Am atins o coardă sensibilă. Acum un an, NATO bombarda Yugoslavia, și când vine vorba de americani, mulți dintre colegii noștri din Balcani nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
aceeași țară, în aceeași cultură”, abia la Paris, în casa prietenului meu, romancierul Virgil Tănase. (Care, generos, cum a fost și cu mine, și cu alți scriitori români propășiți în orgoliosul Paris, l-a ajutat să-și publice la editura sârbului Dimitrievici de la Laussanne, L’âge d’homme, excelenta sa monografie despre Gogol.Ă 2 Am vorbit mai sus de boala pe care am făcut-o, cu un an înainte de debut, ca o „anticameră la glorie”, pneumonia tratată la spitalul Caritas
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
degete diviziile și armatele. Dar noi, cât crezi c-am mobilizat? 200.000! D-ta știi vra să zică mai bine decât noi? Fără îndoială. Dar cum se face că cu o oaste așa de mare v-au bătut și Sârbii și Grecii? Avem noi planurile noastre!... Atâta senilă inconștiență și încăpățânare se poate zice că atingea sublimul. În urmă, la Mahlata, la avantposturi, s-a prezintat un vagmistru de artilerie bulgar, care a făcut 8 luni campania, s-a luptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastre!... Atâta senilă inconștiență și încăpățânare se poate zice că atingea sublimul. În urmă, la Mahlata, la avantposturi, s-a prezintat un vagmistru de artilerie bulgar, care a făcut 8 luni campania, s-a luptat și împotriva Turcilor și a Sârbilor și a Grecilor: Discuția între Maiorul Mihăescu și el despre luptele împotriva Turcilor, a Grecilor ș-a Sârbilor. * Vizitele în sat la Mircovo la Stoianche Caragheorghiev. * Cortul nostru, așezat lângă murmurătoare pârae, între sălcii, între munți... La 24 Iulie s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
s-a prezintat un vagmistru de artilerie bulgar, care a făcut 8 luni campania, s-a luptat și împotriva Turcilor și a Sârbilor și a Grecilor: Discuția între Maiorul Mihăescu și el despre luptele împotriva Turcilor, a Grecilor ș-a Sârbilor. * Vizitele în sat la Mircovo la Stoianche Caragheorghiev. * Cortul nostru, așezat lângă murmurătoare pârae, între sălcii, între munți... La 24 Iulie s-a auzit că ne va sosi porunca de retragere. În adevăr, seara, acest zvon a fost confirmat. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puteau ca s-ajungă ceasul morții. Cucoșii cântă noaptea pentru cei de subt pământ (Hanul-Ancuței). Vitruit. Cântăreț bisericesc nebărbierit, răcnește mișcându-și țepii de pe față. El crede că cântă. În valea Timocului, Românii au atâta de suferit în viață de la Sârbi, încât e obiceiu la morți să le puie în sicriu un băț ca să aibă cu ce se apăra pe cea lume de Sârbi. Descântecu șarpelui Toaca fantastică în baltă Năvod subt ghiață Pescuit pe plute la Galați, când am prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pe față. El crede că cântă. În valea Timocului, Românii au atâta de suferit în viață de la Sârbi, încât e obiceiu la morți să le puie în sicriu un băț ca să aibă cu ce se apăra pe cea lume de Sârbi. Descântecu șarpelui Toaca fantastică în baltă Năvod subt ghiață Pescuit pe plute la Galați, când am prins un somn Pescuit pe Bistriță și pe Tazlău ori Barnar La o gustare cam oficială doi oameni grași, care fac întăiu cunoștința, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
războiu? Ei bine, frații noștri se bucură de slujbași și mai puțin ideali. Se bucură" e o expresie poetică. Mai sunt și alte chestii și greutăți inerente regăsirii după o sută de ani de despărțire. Nici Italienii, nici Francezii, nici Sârbii, nici Cehoslovacii n-au fost și nu sunt scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care trece întreaga Europă. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de crai și prinți, și a trăit și la persieni și Crâmleni; iar pe urmă a fost bufon la Radu și a venit cu femeile (Voichița și Maria) la Suceava. E șugubăț și înțelept și înlocuiește în felul său pe Sârb. Cum se duce curtea la Vaslui. Cum trăiește Maria Paleologu. Medic venețian. Sol dela Veneția. IV. Jder cel mic trebuie să se ducă la Brăila într-o misiune și își alege tovarăși, cerând în același timp și primind felurite sfaturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
catolicismul alături cu ortodoxia și mahomedanismul. Cineva a spus că Iugoslavia a izbutit să împace două alfabete, trei religii, patru limbi, cinci republici. Anghel a dovedit facultatea de a descoperi oameni de aici care vorbesc românește. Ciudat că Românii și Sârbii așa de apropiați, de o parte și de alta a unui hotar vechi, astăzi din punct de vedere al culturii, nu cunosc nimic unii despre alții. La Vârșeț se află un mic centru cultural care publică o revistă Lumina și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]