2,391 matches
-
Rossi. Dintre publicațiile acelor ani, mai importante au fost: Il Carroccio (1922) și La Martinella (1923) adresate tinerilor, săptămânalul pentru femei Alba (1922), La Scuola Media pentru profesorii de școală gimnazială, Beatrice (1923) și La Fiorita (1927) pentru tinere și săptămânalul La Festa, dedicat întregii familii 240. Așadar, în Italia presa catolică s-a aflat într-o confruntare cu puterea și totodată a apărat interesele Bisericii și ale Vaticanului, implicându-se în politică. I.3.3. Franța În Franța a existat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
înființării ziarului catolic Farul nou, Gabor i-a trimis arhiepiscopului de București o scrisoare în care și-a exprimat părerea privitoare la această nouă apariție: "... noul ziar reprezintă un mare pas în dorința noastră comună de a da viață unui săptămânal la București"899. Directorul "Presei Bune" l-a informat pe Cisar cu privire la noul său proiect de înființare a unei reviste: Dacia creștină, în colaborare cu diecezele. Un alt proiect pe care l-a avut și pe care nu a reușit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1943 mai număra câteva, precum Hoy în Badajoz, La Verdad în Murcia, Ideal în Granada, El Ideal Gallego și o parte din Diario Regional în Valladolid. În același an, a fost înființată BAC (Biblioteca Autorilor Creștini). Anterior, Editura Catolică inițiase săptămânalul Dígame și cumpărase revista Letras, transformând-o în revistă pentru familie. Totuși, în sânul conducerii editurii au coexistat două tendințe care s-au ciocnit frecvent: una propunea colaborarea cu regimul, cealaltă era reticentă față de acesta. Alte ziare importante au fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul parohial care să administreze cotizațiile adunate de dânsul pentru încălzitul catedralei, pentru corul ei, pentru reparațiile costisitoare. Tot astfel am înființat periodicele săptămânale Bukarester în 1913 și Bulletin paroissial în 1916", mărturisea Carol Auner în memoriul din 1926 (D. Doboș, "Personalități catolice...", p. 74. 488 Dănuț Doboș, "Preoții din arhidieceza de București internați în Moldova între anii 1916-1917", în Pro Memoria, nr. 2
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele C. Șărcăleanu și Verax (utilizat împreună cu G. Ibrăileanu) ori cu inițialele Ș-V (tot cu Ibrăileanu); în „Lumea nouă” iscălea Visător. În preajma susținerii licenței (teza, tipărită în 1897, se intitulează Evoluția individualității și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
o sarcină fără risc, specialiștii recomandă cel puțin 10 consultații. Între lunile a III-a și a VI-a vizitele la medic sunt lunare, în lunile a VII-a și a VIII-a bilunar și în luna a IX-a săptămânale. Momentul inițierii și numărul consultațiilor prenatale sunt esențiale pentru desfășurarea sarcinii în condiții fiziologice bune și pentru dezvoltarea unui făt sănătos. Evaluarea și combinarea acestor două dimensiuni se reflectă în Indicele Utilizării Adecvate a Îngrijirilor Prenatale (Adequacy of Prenatal Care
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919 scoate „Gazeta oficială” a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
de fată (Scrisori cu întâmplări adevărate către prietenele mele sătence). „De profesie casnică”, după cum o încondeiază, răutăcios cum îi era felul, Mircea Damian, are timp să publice articole în care își dezvăluie aptitudini de temperamentoasă militantă. Fondatoare și directoare a săptămânalului „Tribuna femeii” (1930), care se ocupă, după cum ricanează același Mircea Damian, „exclusiv de chestiuni femeiești, feminine și feministe”, P. se agită pentru drepturile semenelor ei, punându-și speranțe în „femeia nouă”, cu felul ei de a fi „curajos, nou, întreprinzător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
reconstituite, peste două sute de publicații literare și politice circulau În Zona Vestică a Germaniei (deși multe aveau să dispară după reforma valutară), iar proaspăta Republică Federală se putea lăuda cu o varietate surprinzătoare de ziare de calitate, În special noul săptămânal Die Zeit, publicat la Hamburg. și totuși Germania de Vest era - și avea să rămână pentru mulți ani - marginală În raport cu tendințele majore ale vieții intelectuale europene. Melvin Lasky, jurnalist și editor berlinez, scria În 1950 despre situația intelectuală a Germaniei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mulți oameni În vârstă Încă Îi mai priveau pe americani drept eliberatori. Invers, antiamericanismul era mai frecvent Îmbrățișat În Anglia și Franța, cele două foste puteri coloniale, scoase din cursă de ascensiunea Statelor Unite. După cum Îi informa Maurice Duverger pe cititorii săptămânalului francez L’Express În martie 1964, comunismul nu mai reprezenta o amenințare: „Există un singur pericol imediat pentru Europa, iar acela este civilizația americană” - „o civilizație de căzi și frigidere”, cum o desființa poetul Louis Aragon cu treisprezece ani Înainte
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mândrie națională, nazism, bani, Vest, pace, stabilitate, lege și democrație -, aceștia erau „copiii lui Hitler”, radicalii vest-germani din anii ’60. În ochii lor, Republica Federală degaja suficiență și ipocrizie. Mai Întâi a fost afacerea Spiegel. În 1962, cel mai mare săptămânal german publicase o serie de articole de investigație despre politica de apărare a Germaniei Occidentale, dezvăluind manevre dubioase ale ministrului Apărării din guvernul lui Adenauer, bavarezul Franz-Josef Strauss. Cu permisiunea lui Adenauer și la cererea lui Strauss, poliția a hărțuit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai inteligente, disprețul pentru gravitatea tradiției se inspira din valul de satiră politică declanșat cu aproape două decenii În urmă de tinerii britanici dezabuzați: revista teatrală Beyond the Fringe, emisiunea nocturnă That Was the Week That Was de la BBC și săptămânalul Private Eye. Exploatând creșterea publicului de televiziune și reculul constant al cenzurii de stat, Monty Python și epigonii săi Îmbinau abil farsa, remarcile porcoase și sarcasmul politic - un amestesc nemaivăzut de la caricaturile politice incisive semnate de Gillray și Cruikshank. Două
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înregistrau 60.000 de avorturi la 34.000 de nașteri. Acolo unde Întreruperea sarcinii era ilegală, riscurile aferente (legale și medicale) le-au făcut pe femei să se solidarizeze indiferent de clasă, vârstă și afiliație politică. Pe 5 aprilie 1971, săptămânalul francez Le Nouvel Observateur a publicat o petiție semnată de 343 de femei care declarau că au făcut avort, Încălcând astfel legea, și care cereau revizuirea Codului Penal. Semnatarele erau cunoscute, unele chiar celebre: scriitoare ca Simone de Beauvoir și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și mult admirat Înainte de 1989, jucase un rol major În dialogul cultural din Polonia. Acum, după ce revenise triumfal În capitala patriei eliberate, se lupta să-și păstreze cei 10.000 de cititori. Literární noviny, cel mai vechi și mai influent săptămânal de cultură ceh, o ducea cam la fel, ajungând În 1994 la un tiraj de mai puțin de 15.000 de exemplare. Redactorii revistelor și periodicelor literare din Occident ar fi fost destul de mulțumiți cu astfel de cifre, raportate la
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu Blackpool sau (mai recent) Benidorm raportau acum un entuziasm frenetic față de minunățiile exotice din estul Europei. Nu-i vorbă, și englezii erau periferici În felul lor - de aceea Europa rămânea pentru mulți dintre ei un obiectiv exotic. În 1991, săptămânalul Kultura tipărit la Sofia Îi Întreba pe bulgari cu ce cultură străină au afinități: 18% au răspuns „franceză”, 11% „germană” (și 15% „americană”). Dar numai 1,3% mărturiseau o apropiere de „cultura engleză”. Centrul necontroversat al Europei, cu toate necazurile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Culturii. În 2000 va fi ales senator de Cluj. Debutează cu o schiță la „Amfiteatru” în 1969. Mai scrie în „Luceafărul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Utunk”, „Korunk”, „România literară”, „Vatra”, „Viitorul social”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a.; în 1990 a fost director al săptămânalului clujean „Azi”, iar între 1990 și 1992 a făcut parte din colegiul de redacție al cotidianului „Azi” din București. Prima carte, romanul Conul de umbră, îi apare în 1975 și e urmat de alte două - Cădere liberă (1978) și Careul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
București, unde frecventează apoi Liceul „Iulia Hasdeu” (absolvit în 1953) și Facultatea de Filologie (cu licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955), fiind concomitent redactor la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” și reporter la săptămânalul „Albina”. Debutează cu versuri la „Tânărul scriitor”, în 1953. Publică în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Viața românească” ș.a., precum și în reviste din străinătate (Grecia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Noua Zeelandă, SUA, Ucraina, Ungaria). Prima ei carte e o culegere bilingvă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
se parcurge programa școlară, exclusiv conținuturile cu asterisc. Orele prevăzute în acest plan la maxim pot fi alocate în schema orară pentru extindere sau aprofundare. În planul cadru sunt prevăzute și orele opționale pe clase: * clasele I - II: 18-20 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IIIa: 20-22 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va: 24 26 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prevăzute în acest plan la maxim pot fi alocate în schema orară pentru extindere sau aprofundare. În planul cadru sunt prevăzute și orele opționale pe clase: * clasele I - II: 18-20 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IIIa: 20-22 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va: 24 26 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în schema orară pentru extindere sau aprofundare. În planul cadru sunt prevăzute și orele opționale pe clase: * clasele I - II: 18-20 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IIIa: 20-22 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va: 24 26 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore/săptămânal la 1-2 discipline. În orele de extindere se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sunt prevăzute și orele opționale pe clase: * clasele I - II: 18-20 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IIIa: 20-22 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va: 24 26 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore/săptămânal la 1-2 discipline. În orele de extindere se parcurge programa școlară inclusiv conținuturile marcate cu asterisc (*). Orele de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
II: 18-20 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IIIa: 20-22 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va: 24 26 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore/săptămânal la 1-2 discipline. În orele de extindere se parcurge programa școlară inclusiv conținuturile marcate cu asterisc (*). Orele de aprofundare sunt propuse pentru elevii care în anii anteriori
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la 1-4 discipline; * clasa a IVa: 21-23 ore/săptămânal la 1-4 discipline; * clasa a Va: 24 26 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasa a VIa: 26-38 ore/săptămânal la 1-3 discipline; * clasele a VII-a și a VIIIa 29-30 ore/săptămânal la 1-2 discipline. În orele de extindere se parcurge programa școlară inclusiv conținuturile marcate cu asterisc (*). Orele de aprofundare sunt propuse pentru elevii care în anii anteriori nu au reușit să dobândească achizițiile minime prevăzute de programa școlară și cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
L = 67,5 g (63-72 grame); - categoria M = 57,5 g (53-62 grame). *2) Se calculează la pui întregi din clasa A (carcase de pui eviscerate, fără cap, picioare, gât, inimă, ficat și pipotă), denumite "pui 65%". 6. Furnizarea datelor: săptămânal. 7. Caracteristici ale prețului 7.1. Prețurile de vânzare la poarta abatorului, practicate în cursul săptămânii precedente pentru puii întregi din clasa A (carcase de pui eviscerate, fără cap, picioare, gât, inimă, ficat și pipotă), denumite "pui 65%", în acord
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226245_a_227574]