KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288

pivnițe adânci și boltite în care se păstrează vinurile și alte zarzavaturi trebnice gospodăriei”. Un astfel de beci ar mai fi putut fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din Onceștii Vechi nu ar fi fost distrusă de săteni după moartea lui în evenimentele de după 1947. Despre acest beci se spune că ar fi aparținut unui vechi han. Din gura beciului, situată în partea de nord, se coboară pe niște scări de piatră, trecând pe sub o boltă zidită din

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
astăzi niște urme. Pe timpul primăverii și până toamna târziu, localnicii pregăteau hrana oamenilor și a animalelor într-o bucătărie de vară, la o sobă tencuită cu lut galben dispusă sub un acoperiș sprijinit în patru pari. Foarte puține dintre gospodăriile sătenilor mai sunt astăzi împrejmuite cu garduri din nuiele de pădure sau cu lozie, împletite în modele diverse: coasta vacii, coada rândunicii, comune sau simple. Gospodăriile din ziua de azi au garduri din scânduri, decupate în diferite modele sau din plase

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
că, astfel, umbra i-a fost zidită. Aceasta formă locală de manifestare a mitului Meșterului Manole care, în credința populară, presupunea sacrificarea și încorporarea în zidul unei construcții a unei ființe dragi, pentru a conferi trăinicie zidirii. La vălătucirea caselor, sătenii făceau clacă, întrajutorându-se reciproc. În fața casei, acolo unde avea să fie „bătătura”, se săpau cam două pene de hârleț și se muia lutul cu apă adusă de la fântână, cu butoiul, cu o zi înainte. Munca la „lichitul” casei

Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440

scufundă în lacul în mijlocul căruia a fost construită. Lipsa de respect față de cele sfinte afișată de Barbu se vede în arhaismul licențios „besearică” de care abuzează în Princepele. Tot fanariotul este cel care, pentru a dobândi popularitate ieftină ascultă plângerile sătenilor împotriva unei mănăstiri și apoi bate cu biciul toți călugării, neomițându-l pe stareț. Lumea clerului este prezentă în proza noastră, dar se remarcă mai ales prin minusuri. Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat. Călugării

Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

mari reforme: împroprietărirea țăranilo r și dreptul egal de vot a tuturor locuitorilor țării”. „Ea va cuprinde învățături cu privire la chipul de conducere a băncii, sfaturi de bună purtare, sfaturi asupra diferitelor întreprinderi ce trebuie făcute cu băncile pentru mărirea avuției sătenilor, dări de seamă asupra trecutului băncilor populare, spre a vedea de unde au plecat, unde au ajuns și ce trebuie făcut pentru viitor...” Gazeta promite că „nu se va ocupa de nici un soiu de politică, ci va fi pur și simplu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
p.155). 54 * Ecspozițiea Națională Ecspozițiea Națională a județului Tutova, pe 1912, a apărut ocazional, numărul 1 la 1 septembrie 1912. În cele câteva numere s‐au publicat materiale despre expoziția de vite (cu fotografii ale animalelor și grajdurilor unor săteni gospodari), despre expoziția agricolă din Bârlad, concursur i la „alergări de cai”, premii înmânate pentru industria casnică (pentru creșterea gândacilor de mătase și derivate; pentru covoare, pentru costume naționale, țesături de lână și de bumbac, pentru țesături de in și

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Plugar, publicația Camerei de Agricultură Tutova, Redacția și Administrația în bulevardul Epureanu nr. 20 Bârlad, președinte M.L. Hristea, director Gh . Catrani, distribuit regulat și gratuit la cererea oricărui plugar sau crescător de vite. Apare în 1928. Se dau sfaturi către săteni referitor la: ‐ cultivarea îngrijită a grâului; ‐ întrebuințarea îngrășămintelor artificiale în agricultură; ‐ creditul în agricultura română și stimularea depunerii economiilor bănești; ‐ cum se înlătură putrezirea cartofilor umezi; ‐ la ce vârstă trebuie întrebuințați caii la prăsilă și ce îngrijiri trebuie date iepelor

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tipografia la N.P.Peiu - Bârlad. Primul număr apare la 15 martie 1912, iar ultimele numere în anul 1915. În cuvânt înainte redacția arată „că scopul acestei foi este de a aduna la un loc tot felul de sfaturi folositoare gospodăriei săteanului, dar mai tem einic tălmăcirea pe scurt și pe înțelesul tuturor al legilor cu care săteanul vine mai des în atingere. Nu vom arăta niciodată răul, „singur, ci întotdeauna întovărășit de sfatul de îndreptare ”. Și s‐ au ținut de cuvânt

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
anul 1915. În cuvânt înainte redacția arată „că scopul acestei foi este de a aduna la un loc tot felul de sfaturi folositoare gospodăriei săteanului, dar mai tem einic tălmăcirea pe scurt și pe înțelesul tuturor al legilor cu care săteanul vine mai des în atingere. Nu vom arăta niciodată răul, „singur, ci întotdeauna întovărășit de sfatul de îndreptare ”. Și s‐ au ținut de cuvânt. În chiar primul număr se pu blica: „Din legea drumurilor”, „Prestația”; „Ce este o lege”, „Paza

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
a Comitetului de scoatere a bilunarului, e publicată o scrisoare deschisă: „Prea cinstiți preoți și iubiți coleg i” semnată de Const. Pascal - învățător care, în cea de a doua pagină (atâtea are ziarul) semnează altă scrisoare, tot deschisă, către iubiții săteni, iar Ștefan Pascal își pune numele sub imperativ ul „La luptă!” La rubrica informații se precizează că „Organul partidului muncitorilor e intitulat Mărășeștii, ca un omagiu pentru eroii Mărășești ai țării”. Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. * 105 Meseriașul Meseriașul, organ apărător

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Hodo ș și Al. Sadi Ionescu. Ziarul se deschidea cu calendarul săptămânii, după care urmau articolele: „Așa numitul conflict francezo‐român”, „Iar chestia evreiască”; Necesitatea unei legi de a dmisibilitate și de eligibilitate în funcțiunile administrative”; „Neeficacitatea legilor noastre pentru săteni”; „O curioasă neînțelegere între Primăria urbei Bârlad și Consiliul județean Tut ova”.... Se mai publicau versuri, creație a unor colaboratori ori reproduceri din „Voința Națională”, Cugetări după Louis Dépret, un foileton la „Foița progresului”‐ „Fântâna Blanduziei, piesă în 3 acte

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
de la Paloda. Dintre membrii colectivului de redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
redacție de la Steaua enumerăm: Constantin Calmuschi, revizorul școlar al județului Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Tutova, mai bine zis primul redactor al Stelei. Alături de el: Mitrachi Chiricuță, Vaskov, Pălia, Râmniceanu. * Statutele societăților... Statutele societăților de împrumut și păstrare „Belșugul săteanului" din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din Puiești Tutova, 1901; „Comoara săteanului" din Șendrești, 1901; „ Grivița" din Odaia Bursucani 1902; „Banul săteanului" din Ivești, 1902; „Albina" din Avrămești, 1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la Acad. în 1904); Banca populară „Vrednicia săteanului", din Unțăști, 1904; Statutele Băncii populare, „Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad. la 30 ianuarie 1907

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
1902; „Duminica Floriilor" din Pogonești, 1902; „Izvorul Tutovei" din Plopana, 1902; „Răzeșii vechi" din Bălăbănești, 1902; „Sprjinul 174 săteanului" din Bogești, satul Perieni 1902; „Podgoria" din Liești, 1903; „Izvorul Jurăvățului" din Obârșeni (înreg. la Acad. în 1904); Banca populară „Vrednicia săteanului", din Unțăști, 1904; Statutele Băncii populare, „Deșteptarea" din comuna Bârlad (1906, înregistrat la Acad. la 30 ianuarie 1907); Statutele și Regulamentul Societății cultural-economice „Munca"din județul Fălciu, 1907 etc.,Toate sunt tipărite la „Cațafany". Ele sunt dovada nu numai a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
fost prefect, la Senat, Colegiul consilierilor comunali și județeni pentru alegerile din 6 iunie 1931 - I.C. Antonovici, institutor, fost revizor. Mai sunt consemnate: Un Apel către Frații Săten i , semnat de scriitorul Virgil Caraivan - agricultor și altul de Iordache Leliu, sătean din Perieni - Tutova, alte diferite articole lămuritoare pentru alegeri, semnate de Gh. Manoilescu, I.C. Antonovici, N. Simionescu, C. Dornescu. * După ce în 1897 Nicolae Iorga este ales membru corespondent al Academiei Române - la 26 de ani, în anul 1901 Academia îi respinge

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în special membrii partidului liberalnațional din Bârlad, amici și foști elevi, au niște sfinte obligațiuni cătră acel bărbat de valoare Ioan Popescu, ce din nenorocire nu se mai numără printre noi, care a sacrificat totul în lume pentru școală, biserică, săteanul Român, precum și pentru ideile sale politice, pe care în viață l-am găsit totdeauna la postul său în timpurile cele mai grele, trebuie să întindem cu toții o mână de ajutor unicului său fiu, căci, în împrejurarea această, grea în care

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
tipografia noastră", iar în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
în ziarul „Progresul" din 25 decembrie 1883: „La tipografia Cațafany de vânzare asortiment din figuri, răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
răvașe de plăcintă, calendare de birou. Unul din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
din facsimile, de la 1884, se dădea și în lucrarea citată („Tipografiile...p.63"). * Calendarul gospodarilor săteni Calendarul gospodarilor săteni pe anul 1904, realizat de S.T. Chirileanu de la Zorleni, la tipografia Cațafany. Calendarul gospodarilor săteni, 1904 1905, numit după aceea „Calendarul săteanului", e scos de frații S.T. și G.T. Kirileanu (Acesta de la anul II înainte), N. Stoleru, învățător, M. Lupescu, directorul orfelinatului, amândoi din Zorleni Tutova și P.Gheorgheasa, învățător la Broșteni-Suceava. Anul I se publică la Bârlad, II, III la Fălticeni

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
era necesar satelor. Poeziile în revista „Crucea" erau semnate de C.G.Damaschin, A. Hoch, N. Iorga, Niger și preotul Al. Popescu. Costa anual 5 lei. * Curierul sănătății, 1912 Privea pe toți acei ce țin la sănătatea lor, în special pe săteni.” (Din Istoricul Spitalului Bârlad de I. Grosu și N. Botezatu). * Doina Doina, revistă de limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
dore sc binele și progresul școalei poporului.” Se publică materiale specifice profesiei: „Pregătirea învățătorilor” - de I. Antonovici; „Teoria evoluționismului” - de Const Gh. Moroșanu, profesor; „Cursurile com plimentare la sate” - de Const. A. Popa, institutor; „Rolul școalei în ridicarea economică a săteanului” - de V. Pânzaru, revizor școlar; „Pentru sau contra școalei democratice?” - de I.D. Vanaga, școala de aplicație; „Congresul pedagogic al Asociației „ de D.V. Țoni; „Selecționarea elevilor” - de I. Antonovici; Predarea proverbelor în școala primară - de Ioan Taraze, învățător, Școala de aplicații

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
S.M. Haliță” și „Literatura populară” de Gh. Ghibănescu, dar și informația că în toamna anul ui trecut (1886) învățătorii din plasa Corod ‐ Pereschiv, județul Tutova, au înființat prima asociație din țară „Luminarea poporului rural”, „având ca țintă să deștepte în săteni dorința p entru un trai mai bun” - despre care ziarul local Tutova dădea în continuu excelente informații. Alți colaboratori importanți ai revistei, mai a les în anul al doilea ‐ : M.S. Andreian, Sim. Basilescu, V. Gr. Borgov an, Elena Ciucă, Gh.

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]