6,861 matches
-
cap al măruntaielor“... — Lipsește? întreabă principele, cu voce inexpresivă. Nero se strâmbă. Ar fi cel mai rău semn posibil. — Nu! Uu...f! Își șterge cu podul palmei perlele de sudoare de pe frunte. Capul măruntaielor a lipsit atunci când Marcus Marcellus a sacrificat în preajma morții. Înainte de a porni lupta cu Hannibal. — A fost găsit dublu la una dintre victime. Nici asta nu-i bine, se încruntă Tiberius cu o strângere de inimă. — Mărirea capului măruntaielor este și ea de rău augur, con tinuă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Pacificul cu propriile puteri și pentru a ajunge în Nueva España. „Parcă ar fi niște furnici! Vor să încerce orice.” Din cine știe ce motiv, misionarul își aduse aminte că atunci când dau de un ochi de apă o parte din furnici se sacrifică și construiesc un pod pentru celelalte furnici. Japonezii erau și ei un roi de furnici negre înzestrate cu aceeași înțelepciune. De câțiva ani, cererile prin care naifu își exprima dorința arzătoare de a face negoț cu Nueva España erau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înflăcărare, nu există decât o singură metodă: să-i câștigăm de partea noastră. Spania să împartă cu Japonia câștigurile din negoțul prin Oceanul Pacific și noi vom primi în schimb înlesniri largi de propovăduire. Pentru câștig, japonezii sunt în stare să sacrifice orice. Dacă aș fi eu episcopul Japoniei... Căpitanul și secundul se uitară unul la altul și tăcură dintr-o dată. Nu era o tăcere de încuviințare, ci mă socoteau un om mai degrabă al uneltirilor decât al bisericii. Ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
îndelungată în Japonia că japonezii sunt atrași de povestiri despre minuni și de vorbe despre propriile lor păcate, dar din clipa în care le vorbești despre înviere, cheia de boltă a credinței creștine, și despre iubire, în numele căreia trebuie să ne sacrificăm întreaga noastră ființă, o dezamăgire de neînțeles li se așterne pe chip. Căpitanul Montaño ne-a spus la cină că presiunea atmosferică a scăzut și că furtuna de care se temea se apropie încet dinspre miazăzi. De fapt, încă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
noi n-avem altă cale pentru a ne păstra confreria neatinsă. — Vorbele acestea îmi aduc aminte de cuvintele rostite de arhiereul Caiafa înainte ca Domnul Iisus să fie ucis. Pentru a salva tot poporul, altă cale nu este decât să sacrificăm un singur om. Așa a grăit Caiafa. Într-adevăr, pentru arhiereul Caiafa rânduiala și pacea au avut întotdeauna o mare însemnătate. Ca să le apere l-a jertfit pe Domnul Iisus. La cuvintele mele, cardinalul întoarse capul. Vreme îndelungată rămase mut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rozalie să-i declare picturile „obscene și ne-americane“. Părerea mea? Sinceră să fiu, seria lui „Libertatea de alegere“ mi s-a părut artificială și clișeizată. O știți și voi: straturi de guașe reprezentând steaguri ale Statelor Unite drapate peste animale sacrificate cu ștampila Ministerului Agriculturii, câini eutanasiați și monitoare de calculatoare - sau erau televizoare pe vremea aia? În orice caz, excese peste excese pentru a ilustra risipa imorală care se făcea. Roșul steagurilor era sângeriu, albastrul țipător, iar albul era culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ar putea să fie paranoici. Dar nu, Își spunea, nu poate fi adevărat, ei nici măcar nu erau prizonieri. Nu fuseseră legați nici la ochi, nici cu sfori. Nu ceruse nimeni vreo recompensă, din câte știa ea. Oamenii erau pașnici. Se sacrificaseră pentru binele oaspeților lor. Și nu i-ar fi oprit nimeni să plece. Nu puteau pleca doar pentru că podul căzuse. Nimeni nu putea. Îl privi pe Pată Neagră În ochii lui goi. Poate că văzându-și familiile ucise, deveniseră paranoici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
data de 18 martie a primit ordin de la un superior din „Ministerul Științelor și Tehnologiei“, Murai Hideo, să răspândească gaz sarin în metrou. „Am fost foarte surprins (când am auzit ordinul). Când m-am gândit la persoanele care vor fi sacrificate, mi s-a făcut tare frică. Dar, pe de altă parte, îmi dădeam seama că nu fusesem instruit să gândesc în felul ăsta“, mărturisește Hirose. Copleșit de gravitatea sarcinii, a avut un puternic sentiment de „împotrivire instinctuală“, dar atașamentul față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mi-a trecut. Nu mai vreau să văd nimic legat de atac. Dacă se difuzează vreo știre despre acesta la televizor, schimb canalul. Nesăbuința acestor fapte mă scoate din sărite. Mai ales când mă gândesc la cei care au fost sacrificați și la cei care încă mai suferă. Și acum, când un reportaj atinge acest subiect, simt o presiune în piept. Nu vreau să se mai întâmple vreodată așa ceva. Uitându-mă la documentarele despre Aum, am aflat mai multe lucruri «din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
unui tânăr serios. Părea că este în căutarea adevărului. Probabil că e genul de om care, odată că își pune în cap un lucru, nu se lasă până nu-l duce la bun sfârșit. Sau genul de om care se sacrifică pentru cauza lui. Asta e prima impresie pe care o lasă. Are o minte ascuțită, dar pare să fie interesat doar de obiective directe și bine determinate. A practicat mult timp Shaolin Kung Fu și avea mușchii foarte bine conturați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
clipă că vor muri. În ultimele câteva minute fuseseră inconștienți. Nici măcar n-au avut timp să se gândească la soțiile sau la copiii lor. Nimeni nu a prevăzut așa ceva. Cu alte cuvinte, vreau să spun: «Pentru ce Dumnezeau, au fost sacrificate acele persoane?». Vreau ca tipii care au făcut lucrul acesta să primească pedeapsa maximă. O spun în numele celor unsprezece victime. Pot să zic asta pentru că am reînviat: «Pentru ce a fost nevoie ca ei să moară?» Asahara ar putea spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
mă implic mai mult în programele de voluntariat. Există o campanie a cetățenilor care militează pentru interzicerea experimentelor făcute pe animale (ALIVE). Dacă vă informați, o să observați că sunt foarte multe teste inutile făcute pe animale. În multe locuri sunt sacrificate animalele fără nici un rost și se fac experimente pe ele. De exemplu, puilor de maimuță le sunt cusute pleoapele, pentru a vedea cum cerșesc afecțiune părinților. Cum se comportă șoarecii cu boli mintale. O firmă de cosmetice injectează șampon în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
sfătuiască cu alți colegi de-ai lor. Poliția și-a făcut apariția abia după ce operațiunea de salvare se încheiase. Când deja nu mai era nevoie. Cine controlează astfel de situații de criză în Japonia? Cu toate că în incidentul Matsumoto au fost sacrificate multe persoane din cauza sarinului, nici Poliția, nici spitalele nu și-au învățat lecția. Deja se cunoștea legătura dintre Aum și sarin. Dacă ar fi fost atenți la aceste date, poate atacul nu ar fi avut loc, iar eu aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
valoroase, de aceea vreau să fac în așa fel încât să le împărtășesc și altora aceste beneficii. - Însă, vorbind la un nivel concret, până să reușiți dumneavostră să împărtășiți aceste beneficii oamenilor de rînd, au apărut acele crime. Au fost sacrificați oameni obișnuiți. Chiar dacă dumneavoastră veți apăreau cu aceste «lucruri bune», oamenii, știind ce se află în interior, nu vă vor crede. De aceea consider că nu trebuie să discutăm despre acestea raportându-ne la cultul Aum. Încă fac parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
trebui să fie atât de mulți cei care omoară prin intermediul băieților răi. De obicei, persoanele binevoitoare omoară cu nesaț. Se știe numărul celor care au fost omorâți de criminali cu intenții bune, iar o mare parte din ei au fost sacrificați în numele dreptății. De aceea este foarte greu să numești aceasta o faptă bună. Totuși, credincioșii Aum se numără printre cei care au făcut „o faptă bună“. Murakami: Bineînțeles. Kawai: Așa cum ați spus și dumneavoastră, asta ar fi valabil dacă toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Puricii. Salteaua aia e plină de purici. Am prins vreo câțiva, dar cred că sânt cu sutele. Mâine îi spun moșului că dacă nu le schimbă, plec. - Asta cu siguranță! - întăresc eu. Acuma înțelesesem amabilitatea domnului Speranță de a se sacrifica să doarmă pe banca de lemn, fiind sigur că va avea o noapte liniștită, de vreme ce veniseră clienți noi la purici. A doua zi s-au schimbat lucrurile. Moșul a dat dispoziție Marandei: - Ascultă, Marandă! Arunci la naiba salteaua ceea plină
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
consumi anumite alimente așa, fără supraveghere de specialitate, face rău și acestea ori dispăreau din magazine, ori se dădeau cu porția, rațional. Dar pentru că rămânea mult surplus, era dat dușmanilor comunismului, sau, ca să nu le arunce, îl consumau conducătorii noștri, sacrificându-se și oferindu-se drept exemplu pentru ceea ce nu e bine să facem, arătându-ne cât e de rău să „plesnești” de bunăstare! Astăzi, situația stă cu totul altfel. S-a constatat că a interzice ceva ce omul își dorește
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
nu vedeam nici un sfârșit pentru mai târziu, nu-mi mai făceam iluzia că e posibilă o întrerupere bruscă. Îmi dam seama, în sfârșit, că nu eram în stare de nici o hotărâre definitivă. Mă resemnam cu gândul că nu mi-am sacrificat decât prezentul (cu toate că nu vedeam nimic pentru viitor, și încetarea iubirii ei sau renunțarea mea mi se păreau oribile). Prezentul, însă, vedeam, era cu desăvârșire sacrificat. Nu mai puteam spune nici un cuvânt altei fete fără să întîmpin lacrimile Irinei. De
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
încă peste măsură de înfierbîntat, nu eram eu de vină. Sunt vinovat, dar a mea este singura aventură din lume? Aventura nu mai revoltă pe nimeni acum. Probabil că mă iubea și nu-și precupețea darurile. Trebuia imediat să mă sacrific? De altfel, nu renunțasem la orice planuri pentru mai tîrziu? Odată îmi spusese: "Cum suntem văzuți tot timpul împreună, de ce nu vii acasă la mine să faci o vizită? Asta i-ar asigura pe toți. Ești un copil și n-
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu se poate". Bineînțeles, totul intra în normal, dânsa mereu îndrăgostită, iar eu din când în când dorind-o, iar restul timpului petrecîndu-l cu ea, uneori din afecție, alteori din milă sau din plictiseală și mereu cu impresia că-mi sacrific tinerețea în mod neinteresant. Mintea ei capabilă de a uita imediat s-a trădat mai ales atunci când a trebuit să se mute cu familia ei în provincie. Cred că acest eveniment a produs, de fapt, tragedia de la urmă, și de
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
întemeiat pe nici o convingere, pe nici o înțelegere a mea, pe nici o cunoaștere a ei, ca să-și poată da seama întrucît îi pot fi eu - și nu altul - indispensabil, și se lăsa în voia instinctelor care o făceau, capricios să se sacrifice, să dispereze, să spere, să se amuze și să mă uite. Ne-am făgăduit să ne vedem săptămânal, și s-a ținut multă vreme de făgăduială, făcând drumul lung și obositor până la orășelul unde trebuia să ne întîlnim. Atunci revederile
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
prea bine. Dar, de fapt, la o judecată dreaptă, versurile erau o laudă pentru ea, însemnau că cel puțin o dată am prețuit viața noastră. Ceea ce nu e adevărat. Chiar înainte de a mă deprinde cu ea mi se păruse că mă sacrific. Apoi, la început, ea n-a arătat nici un fel de ezitare și nici o timiditate. Nu făcea vreun gest, dar mă lăsa să fac orice fără de nici o împotrivire.) Măgărușii: pitici. Tot așa de mici, cu aceleași figuri de copii îmbătrîniți, cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
plină de emoții împărtășite, o femeie îți spune: "Știi, mi-am dat seama, nu te mai iubesc!" Și așa e de distrată, că nici nu se gândește să-și ia rămas bun. Tot ce a fost n-o mai interesează. Sacrifică ani din viață fără să observe măcar importanța sacrificiului. Să fi vorbit ani cu Irina despre oameni și despre sentimente, să mă fi aprobat frenetic și să-și fi dat și ea însăși părerea în același sens, și pe neașteptate
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu o merită. Irina a fost întotdeauna bună cu mine, m-a suferit, s-a umilit, mi-a știut toate slăbiciunile, și acum orice ar face și oricât de mâniat aș fi contra ei, în afară de a se aranja personal, se sacrifică puțin și pentru mine. Se sacrifică poate, și în orice caz o doare pasul pe care-l face. De altfel, nici durerea mea nu e atât de grozavă ca să cer o răzbunare așa de cumplită. N-am făcut nici un gest
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
întotdeauna bună cu mine, m-a suferit, s-a umilit, mi-a știut toate slăbiciunile, și acum orice ar face și oricât de mâniat aș fi contra ei, în afară de a se aranja personal, se sacrifică puțin și pentru mine. Se sacrifică poate, și în orice caz o doare pasul pe care-l face. De altfel, nici durerea mea nu e atât de grozavă ca să cer o răzbunare așa de cumplită. N-am făcut nici un gest niciodată pentru a o lega sigur
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]