4,209 matches
-
că bate piatra ori se-ntorn ploile și se face secetă. Cînd ciocnești ouă în ziua de Paști, are să ploaie cu piatră. La Sf. Ilie, dacă bați roadele de păreți, are să bată piatra. Primăvara, podgorenii leagă cîteva vițe din vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferită de piatră. Cînd cade grindina, înfige un cuțit în pămînt - și ea va înceta îndată. Cînd bate piatra, se înfige toporul în pămînt și se pune sare pe muche, ca să stea. Grîu Să nu mături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca să se uite lumea la ei ca la Domnul Hristos. în prima zi de Paști, femeile iau din grădină pămînt cu iarbă și îl așază pe tăcute pe pragul casei. (Gh.F.C.) De Paști, ori mănînci anafură, ori mănînci muguri de salcie și flori de măr e totuna, pentru că pomii sînt sfinți. (Gh.F.C.) Miercurea din Săptămîna Mare se numește Miercurea Strîmbă, dar femeile, ca să n-o supere, îi spun Miercurea Frumoasă. (Gh.F.C.) Păcat Mămăliga și pînea să n-o calci în picioare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd se tund copiii mici, e bine să bagi părul la rădăcina unui pom, ca să le crească lung ca pomul. Spre a face ca părul să crească lung, se ung fetele cu untură de arici. Dacă fetele mari dau cu salcie pe păr în ziua de Florii, le crește părul. în Săptămîna brînzei să nu te speli pe cap, căci se scutură burdufurile cu brînză în cap (faci mătreață) și-ți albește părul curînd. Părul ce cade la pieptănatul femeilor sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i bună pentru spor la albine. Din salcia de la Florii se fac cercuri și se pun pe pomi, ca să dea roade mai multe. Salcîm Se întîmplă că mai vezi și toamna cîte-o floare de salcîm printre frunze; aista-i semn de toamnă lungă. Sare Dacă pui sare pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bună pentru junghiuri. Săgețile, cînd cad, intră în pămînt de nouă stînjeni. în fiecare an ies din pămînt de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de-un stînjen. Oamenii le găsesc pe cîmp după nouă ani. (Gh.F.C.) Piatra de trăsnet se poartă la gît de noroc. (Gh.F.C.) Salcia de la Florii, ținută tot anul la icoană, și cununile de la Sînziene te apără de trăsnet. (Gh.F.C.) Cu salcie de la Florii să-ți încingi mijlocul pe pielea goală. Așa să umbli tot anul, că ești ferit de trăsnet. (Gh.F.C.) Sf. Ilie are poruncă să urmărească Necuratul și să-l trăsnească. (Gh.F.C.) Tricolici Tricolicii sînt niște dihănii, sînt duhuri provenite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ar fi de leac cînd se afumă cu ele cei ce au junghiuri în urechi. Ca un copil să trăiască, i se pătrunde urechea pe care se naște; apoi i se pune tortiță. Cînd vii de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori vaca-domnului, că-i păcat. Cînd vezi vaca-domnului mergînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită mutătoare - plantă otrăvitoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă noaptea tîrziu, urmate de hore cu lăutari. După sărbătorile de iarnă se aștepta primăvara. În seara lăsării postului Paștelui, oamenii mergeau unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unii pe la alții, unde mîncau și beau, Împăcîndu-se dacă erau certați. Sălciile verzi ce le primeau la biserică În ziua de Florii, cînd veneau acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
acasă, le Înfigeau În pămînt. Aceluia care i se prindea Însemna că are noroc În viață. Salcia era și este cinstită În această ultimă duminică dinaintea răstignirii MÎntuitorului, fiindcă atunci cînd Fecioara Maria a vrut să treacă un rîu, o salcie s-a aplecat peste ape, ca să poată trece. Atunci Maica Domnului a binecuvîntat-o să nu ajungă niciodată cărbune, să fie mereu aplecată peste ape și sfîntă de Florii. İmpresionantă este pomenirea morților În Joia cea mare. Joi dimineața cimitirul este
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
topor, sape, coase, mînere de secere, ghiveci pentru flori, sandale, făcăleți, etajere, stelaje; b) tinichigeria: grătare, bilițe ( curse ), forașe, cănuțe de apă, tăvi, lopățele pentru foc, clește; c) lucruri din pae, papură, foi de porumb, din trestie, de nuele, de salcie, răchită, păr de porc, cînepă, din piatră II. Atelier pentru fete. 1. Atelier de bucătărie. 2. Atelier de lucru de mînă, cu subatelierele: a) croitorie; b) broderie națională; c) cîrpituri; d) rufărie; e) Împletituri de lînă. 3. Atelier de țesătorie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
avea foarte ușor ca amantă și apoi pentru că mariajul este înainte de toate o afacere. Pericolul vine din sens in vers: a femeilor măritate cu oricine cu condiția ca acesta să nu ceară zestre. La 1780, Pă tra na din satul Sălciile, județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei, rămas tutore în urma morții părinților, cu prostul satului, „beteag și boșorog“, incapabil să țină casă. Tot satul îl cunoaște pe Radu, „de mic“, calificându-l drept „ne vrednic de a fi în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care l-a salvat într-o duminică de toamnă, când l-am luat cu mine în vizită la niște prieteni, la țară. Atras probabil de prezența unor păsări care se aflau în trecere, își luă brusc zborul de pe creanga de salcie pe care se cocoțase, dădu un ocol casei și porni în viteză spre ogoare, aterizând, epuizat, drept în mijlocul unei arături, unde o ceată furioasă de ciori de câmp se năpusti asupra lui, gata să-l linșeze. Câteva clipe mai târziu
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fi masculine sau feminine (mai numeroase în cadrul hidronimiei - nume de ape și al oronimiei - nume de înălțimi). Exemplele se găsesc în toată zona Trotușului, de la izvoare la vărsare în Siret: Albena, Bahna, Bobeica, Cascada, Corbu, Dumbrava, Grind, Lunca, Ostrov, Rediu, Salcia, Viișoara (se observă lesne că cele feminine apar cu articol definit proclitic) - Beciuri, Brazi, Ciungi, Cișmele, Coșere, Desculți, Funduri, Gropi, Iazurile, Nisipuri, Poduri ș.a. Cu privire la declinare, trebuie menționate două situații: a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lor printr-un colorit echilibrat, fără stridențe, cu rezonanțe adânci și prelungi, intens picturale. Peisagistica sa abordează lumea în toate ipostazele determinate de succesiunea ciclică a lunilor anului, surprinzând de fiecare dată ceea ce este specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
specific pentru fiecare anotimp în parte. Sălcii, Cartierul Tătărași, Stejari la Bucium, Peisaj la Repedea, Ogorul colectiv și Peisaj din Bucium, spre exemplu, sunt caracteristice pentru ciclul estival: Iașii cu Golia, Toamna la Bucium, Peisaj de toamnă, Toamnă la Liteni, Sălcii - toamna sunt reprezentative pentru ciclul autumnal, pe câtă vreme Iarna în sat, Peisaj de iarnă, Amintiri din satul natal, Copaci - iarna, Iarna în Țicău, Padure - iarna ș.a. sunt ilustrative pentru ciclul hibernal, toate la un loc numărându-se printre cele mai frumoase
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]