3,827 matches
-
cameră au avut loc mizanscene cu caracter blasfemic în perioada Paștelui din anul 1951, Mihai Buracu relatând că cei din celulă trebuiau să sărute un falus din săpun atârnat de gâtul unui „sacerdot”. Existau spini, bâte în loc de ramuri înverzite de salcie și un „Pilat” care l-a osândit pe „Iisus” la răstignirea pe hârdăul cu excremente 1. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi 2, după care majoritatea celor rămași în închisoare au fost adunați la camera 4-spital: Țurcanu, Mărtinuș
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
evenimentele din Ungaria și cântase colinde, în fapt căzând victimă celui de-al doilea mare val de teroare comunistă. Condamnat la 20 de ani de detenție ca recidivist, într-un lot cu alți membri ai familiei, a trecut pe la Periprava, Salcia și Aiud, unde a participat la reeducare. S-a eliberat cu decretul din 1964. A fost urmărit de Securitate și s-a încercat racolarea lui după prima perioadă de detenție, dar a fost lăsat în pace după cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
194, 198, 210 Poarta Albă 78, 85, 90, 105, 115, 121, 126, 129, 141, 188, 193 Pomârla 103 Prașila 174 R Rahova 118, 135 Răchitoasa 127 Rădăuți 22 Râmnicu Sărat 83, 123-124, 212, 214 Roman 150, 196 S Sadova 213 Salcia 126 Satu Mare 209 Săcălaz 195 Sălașu de Sus 139 Scorțeni 153 Sibiu 29, 90, 121, 159, 175, 178 Sighetu Marmației 28, 208 Sighișoara 159 Simeria 190 Sivița 138 Slobozia 29, 118, 188 Soroca 88, 106, 175 Suceava 12, 14-15, 21-28
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
după eclozarea puietului, fiind, de fapt, o măsură sanitară profilactica antibacteriană, antifungică (Andrițoiu, 2005). 3 Ghisalberti, E.L., Propolis: A Review, Bee World, 60, 59, 1976. 4 Albinele recoltează substanțe rășinoase de pe mugurii, cozile frunzelor și coaja unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
de Peru, antiseptic de uz extern; balsam de Tolu, antiseptic și fluidifiant al secrețiilor respiratorii [4], utilizate în trecut ca medicamente, balsamurile prezintă actualmente un interes limitat [4]. Principalele specii lemnoase producătoare de propolis sunt: plopul, fagul, pinul, bradul, prunul, salcia, ulmul, stejarul, castanul, frasinul și arinul, dar probabil că albinele vizitează și alte specii pentru a recolta acest prețios material (Mărghitaș, 20057). Alte studii citează: albinele vizitează plante din familia coniferelor, plopi (Populus sp.), precum și alte specii, ca fagul (Fagus
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
și castanul (Aesculus hippocastanum), pentru a colecta rășini de pe scoarța și mugurii acestor arbori. În Europa, principalele surse de propolis le reprezintă: alunul (Alnus spp.), mesteacănul (Betula spp.), alunul de pădure (Corylus spp.), stejarul (Qnercus spp.), plopul (Populus spp.) și salcia (Salix spp.) (Mateescu, 20058). În ultimii ani mai ales, cercetările privind originea, compoziția și farmacodinamica propolisului au cunoscut o deosebită dezvoltare. Prin cercetări aprofundate au fost precizate o serie întreagă de aspecte referitoare 5 Andrițoiu V, 2006, Propolisul, în cap
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
intracelular îndeosebi în celulele vegetale, în acest caz (împreună cu manitolul) reglând turgescența, o serie de biosinteze organice și transportul de ioni la nivelul membranei plasmatice [3.4]. substantele zaharoase secretate de lachnide pe frunzele unor specii de plante: brad, stejar, salcie etc (Andrițoiu, 2006). 329 Vâscozitatea depinde de cantitatea de apă pe care o conține; are miros caracteristic, parfumat, în funcție de proveniență; are densitatea de circa 1,417 la temperatura de 20șC (poate varia în funcție de apa conținută, între 1,39 și 1
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
apoi conferințe de Ștefănescu, Sturdza și Drăghicescu, până la ora 11½, înapoi pe jos, cu Slăniceanu. Noapte senină, cu lună. Murit Bosianu. Duminică, 2 aprilie/21 martie. Duminica Floriilor Vreme minunată, foarte cald. Ora 10 la capela episcopală, sfințirea ramurilor de salcie și liturghie până la ora 11½. Ora 11¾ la răzvod în grădina Cișmigiu, prezenți toți ofițerii, gardă de 300 soldați, șefii de corpuri adunați în jurul meu, discutat inspecția. Ora 1 înapoi. După-amiaza cu Elisabeta, împreună puțin prin grădină, ceea ce a obosit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
După-amiază scris. D. Sturdza la mine. Seara primit pe ministrul plenipotențiar spaniol, e foarte plăcut. Scris până la ora 11. Duminică, 6 aprilie/25 martie. Duminica Floriilor. Vreme rece, senină. Ora 10 la capela episcopală, liturghie tăcută, împărțire de ramuri de salcie. Ora 11 înapoi. Stöhr la mine, vine de la Sinaia. Ora 12 noul ministru plenipotențiar spaniol Abarquis de Casa Fuertes în audiență oficială. D. Sturdza la mine. După-amiază audiențe până la ora 4. La Elisabeta, care are de asemenea audiențe. Orele 5-6
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Câmpineanu, ora 11 Nacu. După-amiază audiențe. Plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, la Cotroceni, vânt rece, praf. Orele 8-12 seara comisie pentru regulamente. Duminică, 17/29 martie Destul de rece, foarte vântos și uscat. Ora 10 la capela episcopală, binecuvântarea ramurilor de salcie, durat până la ora 11. După-amiaza audiențe de la 1½ la 3½ și între 5 și 6½. Cu Elisabeta. Seara Young, jucat cu el biliard. Camerele au avut ședințe, au votat multe legi. Doar +5°R, complet senin. Luni, 18/30 martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Bismarck. După-amiaza primit pe Goluchowsky, vorbit despre Bulgaria, unde se dorește realegerea lui Sandro, noi împotrivă. Seara Elisabeta la teatru. Duminica Floriilor, 3 aprilie/22 martie Vreme de primăvară, nimic verde. Ora 10 capela episcopală. Plimbare cu trăsura. Mâțișori de salcie la mine. După-amiaza audiențe. Seara cu Elisabeta, care stă în pat. Luni, 4 aprilie/23 martie Vreme de primăvară. Înainte de amiază cu Elisabeta. Orele 11-12½ Brătianu, care e mai bine. Este foarte bucuros de călătoria noastră. După-amiaza audiențe. Ora 5
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 9¾. Plimbare cu trăsura la Șosea. Ora 11½ Costinescu. După-amiaza audiențe. Cu Elisabeta, scris. Leopold la Lisabona. Sâmbăta Patimilor, 9 aprilie/28 martie Furtună, doar +3°R, cumplit de secetos. Ora 10 venit Școala Normală cu mâțișori de salcie, cântat. Pherekyde, Sturdza. După-amiaza ploaie și ninsoare, frig. Cu Elisabeta. Tornielli, care pleacă în Italia. Duminica Paștilor, 10 aprilie/29 martie Vânt rece. Ora 10½ la catedrala catolică, liturghie episcopală până la ora 12, întors. Stöhr. După-amiaza audiențe până la ora 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
în fața noastră, drumul pietruit de curând se prăvălea spre satul Daia, cuibărit în valea strâmtă și strâns între două dealuri. La dreapta, spre sud, se întindea Valea Hârtibaciului cu apa ei sărăcăcioasă ș veșnic tulbure, care se strecoară discretă printre sălcii și răchiți, în jur sunt ogoare îmbelșugate și pline de rod. Satul Cornățel se vede în jocul căldurii de amiază cu casele lui apropiate și lipsite de umbra pomilor. În locul unde e așezat Cornățelul, Hârtibaciul formează o vatră frumoasă, dându
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai declară Pavel Ștefan: Aceasta a fost o linie, de a aresta și schingiui fără să existe învinuire. Când intrai pe mâna celor de la Securitate era vai și amar. Eu l-am trimis pe col. Sloboda la (colonia de muncă) Salcia și i-am spus ce se întâmplă acolo, dar el nu a fost de acord. Atunci m-am enervat și i-am spus: Dar ce crezi dumneata pentru cei care mor cine răspunde? El s-a plâns la tovarășa Gruia
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cel care pălmuise obrăznicia lui Crăciun de a fi încercat să-l convingă, de marile realizări comuniste, printr-o plimbare în Aiud, arătându-i niște construcții realizate de regim, cu răspunsul rămas celebru: Da! Domnule Colonel mi-au plăcut mult sălciile plângătoare din lunca Aiudului. Vă mulțumesc că mi-ați oferit ocazia să le văd. Aproape alături de el iată-l pe doctorul Uță un alt campion al închisorilor și izolărilor. Era numit asemenea sfințiilor Cosma și Damian „doctorul fără arginți” pentru că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
3, p. 3. 5 Vol. Versuri regăsite, în op. cit., 3, p. 183. 6 Vol. Împlinire, în op. cit., 3, p. 295. 7 Vol. Caietul verde, în op. cit., 3, p. 42. 8 "Descătușă-mi izvorul cu apele adânci/ Și lasă-l pe sub sălcii să fie până-n mări/ O fugă limpezită de-atâtea înstelări" (Elegii IX. Invocare, vol. Limpezimi, în op. cit., 2, p. 306). 9 Ibidem. 10 Vol. Țărm pierdut, în op. cit., 3, p. 70. 11 Vol. Cumpănă dreaptă, în op. cit., 3, p. 342
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
an. Și din punct de vedere al particularităților învelișului vegetal se constată anumite diferențe între regiunile de aici. Vegetația tundrei include un mozaic de plante cu înălțimi reduse (în general 15-50cm), cuprinzând de la formațiuni arbustive (în care predomină tufișurile de sălcii și mesteceni) până la landele cu ericacee sau la pajiștile propriu-zise de tundră (formate mai ales din graminee și ciperacee). Predominante rămân însă formațiunile de mușchi și de licheni, la care se adaugă formațiunile ierboase. Temperaturile scăzute și sezonul vegetativ scurt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
o serie de modificări fiziologice. Perioada de vegetație a plantelor este foarte scurtă, înflorirea având loc foarte timpuriu. Creșterea plantelor din tundră este foarte înceată (lichenul renului - Cladonia rangiferina, C.gracilis, C.alpestris crește, de exemplu, cca.1-5mm/an, iar salcia polară - Salix arctica adaugă doar 2-3 frunze pe an). În funcție de gradul de umiditate a solului și pozitia latitudinală, în Eurasia, de la sud spre nord, se succed mai multe subtipuri de tundră: Tundra cu arbuști și subarbuști (silvotundra) preferă solurile umede
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
spre nord, se succed mai multe subtipuri de tundră: Tundra cu arbuști și subarbuști (silvotundra) preferă solurile umede și impermeabile din apropierea râurilor și lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana, B.tortuosa, B.exilis), sălcii pitice (Salix arctica, S.glauca, S.lapponum), arini pitici (Alnus crispa, A.fruticosa); subarbuști: afinul (Vaccinium uliginosum), merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
fruticosa); subarbuști: afinul (Vaccinium uliginosum), merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața uscatului și se formează prin acumularea de materie vegetală parțial descompusă. Cele mai multe turbării s-au format după retragerea ghețarilor la sfârșitul ultimei ere glaciare, cu cca 9000 ani în urmă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sunt mai scunde și cu o valoare nutritivă mai mică. Este cazul stepelor asiatice sau a Câmpiilor înalte ale SUA. Vegetație lemnoasă se poate întâlni doar în lungul arterelor hidrografice care traversează stepele, pe solurile mai umede. Sunt comuni plopii, sălciile, aninii. Spre poli, stepele pot intra adesea în contact direct cu pădurile de conifere, iar spre ecuator, se pierd treptat în ținuturile de semideșert. Stepa europeană se întinde sub forma unei benzi continui din Bazinul Dunării până la Munții Ural. Legătura
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
menționată în 1961 de către N. Minoiu. Ea este răspândită în numeroase țări nu numai la măr, ci și la păr, gutui și chiar la cireș. Simptome. La soiurile sensibile, ramurile de 1-3 ani sunt foarte elastice și pomii iau aspectul salciei plângătoare. Tulpina puieților în pepinieră se subțiază brusc de la bază către vârf, luând aspectul de fus. La baza tulpinii se formează numeroși lăstari cu creștere rapidă și dreaptă. Pomii pe rod au înălțimea mai redusă, ramurile sunt aplecate și se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pentru prima dată în Germania, în anul 1880. Boala este răspândită pe toate continentele, fiind des întâlnită în livezile neîngrijite de măr și păr. Atacul mai poate fi observat pe diferiți arbori din parcuri și păduri (fag, arțar, carpen, alun, salcie, plop etc.). Simptome. Aspectele bolii pe măr și păr sunt cu atât mai tipice (putânduse diferenția de alte tipuri de cancere pe ramuri), cu cât faza de evoluție a bolii este mai avansată. Atacul începe din dreptul unui mugure mort
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ștefan Aug. Doinaș, C. Tonegaru, Vlaicu Bârna, Ion Apostol Popescu, Dinu Stegărescu, Dinu Pillat, Magda Isanos, Constantin Virgil Gheorghiu ș.a. La rubrica de poezie semnează Nichifor Crainic, D. Ciurezu, Aron Cotruș, Al. Lungu, Pavel Bellu, Dimitrie Stelaru, Emil Giurgiuca, Constantin Salcia, Ion Vinea, Tudor Arghezi, George Demetru Pan, George Boldea, Iulian Vesper, iar eseuri și proză dau Ionel Neamtzu, Ioana Postelnicu, Hortensia Papadat-Bengescu, Victor Ion Popa, Claudia Millian, Petru Sfetca, Horia Oprescu, Victor Stoe. În revistă figurează comentarii despre Panait Istrati
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
și fapte particulare în cadrul acestui domeniu. În partea superioară, domină zona forestieră, cu specii ca molid și stejar, iar în cea de silvostepă, fagul, gorunul și alți arbuști fructiferi (alun, afin, mur, măceș, porumbar). Zona de șes este dominată de sălcii, plop, arin (mai ales pe malurile apelor), dar și de întinse suprafețe cu pășuni și fânețe. Din păcate, defrișările masive 8 începute la 1900 și accentuate nepermis de mult în ultimele două decenii au modificat configurația floristică a zonei, având
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]