12,599 matches
-
constă în aportul de O2 la nivel celular și îndepărtarea CO2 produs de celule, ambele fiind asigurate prin circulația sanguină. Sângele prezintă mecanisme biochimice care cresc mult capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
capacitatea de încărcare cu O2 și CO2 față de nivelul foarte redus al concentrațiilor sanguine de gaze respiratorii dizolvate fizic în sânge (corespunzător presiunilor parțiale existente la nivel tisular și alveolar și coeficienților mici de solubilitate în apă). 20.1. Transportul sanguin al oxigenului Oxigenul molecular este preluat de sânge din aerul alveolar și este pus la dispoziția tuturor celulelor din organism. El se află în sânge sub două forme: dizolvat și combinat reversibil cu hemoglobina. Transportul de O2 sub formă dizolvată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
exemplu, în cazul incendiilor de clădiri) pot avea o proporție mare din hemoglobina lor sub formă de COHb și astfel hemoglobina este indisponibilă pentru transportul oxigenului. In acest caz concentrația hemoglobinei și pO2 din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din sânge pot fi normale, dar conținutul sanguin de oxigen este puternic redus. Cantități mici de CO deplasează curba de disociere a oxigenului la stânga făcând dificil ca sângele să preia oxigenul pe care trebuie să-l transporte. 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon Bioxidul de carbon este transportat în sânge dizolvat, sub formă de bicarbonat și în combinație cu proteine sub formă de compuși carbaminici. Ca și oxigenul, bioxidul de carbon dizolvat se supune legii Henry, dar deoarece bioxidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
rapidă a O2. Schimburile gazoase se realizează extrem de rapid pentru CO2 în comparație cu oxigenul, cu toate că gradientul de presiune dintre capilar și interstițiu este de numai 5 - 6 mm Hg, datorită difuzibilității mari a bioxidului de carbon. Valoarea pCO2 depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
depinde de debitul sanguin și de intensitatea proceselor metabolice tisulare: pCO2 crește dacă scade debitul și/sau crește intensitatea proceselor metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
metabolice. Disponibilul tisular de oxigen poate fi exprimat ca aport sau debit de oxigen (QaO2), deci ca produs între debitul sanguin (Q) și concentrația de oxigen în sângele arterial (CaO2); . Similar, consumul tisular de oxigen (CtO2) este produsul dintre debitul sanguin (Q) și diferența de concentrație a oxigenului între sângele arterial (CaO2) și cel venos (CvO2), numită diferență arteriovenoasă; . Raportul între oxigenul consumat și cel disponibil se numește utilizarea oxigenului și este egal cu raportul dintre diferența arterio-venoasă și oxigenul arterial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de status hipoxic: “hipoxia hipoxemică” când pO2 din sângele arterial este scăzută; de exemplu, în boli pulmonare; “hipoxemia anemică” când capacitatea de transport a oxigenului este redusă, ca în anemii sau intoxicații cu monoxid de carbon; “hipoxia circulatorie” când debitul sanguin tisular este redus (șoc sau obstrucție locală); ”hipoxia histotoxică” în intoxicația cu cianuri, când diferența arteriovenoasă și utilizarea oxigenului sunt foarte mici. Organismul are un depozit mic de oxigen care poate fi utilizat în timpul anoxiei complete sau asfixiei. Depozitul total
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
minute dacă este distribuit corespunzător. Tesuturile diferă considerabil unele față de altele prin capacitatea lor de a supraviețui la privarea de oxigen în funcție de ușurința utilizării glicolizei anaerobe. Cortexul cerebral și miocardul sunt cele mai vulnerabile la anoxie; la om întreruperea debitului sanguin cerebral determină alterări funcționale în 4-6 secunde, cu pierderea conștienței după 10-20 secunde și modificări ireversibile în 3 - 5 minute. Noi născuții sunt mult mai vulnerabili la hipoxie decât adulții. 21. Excreția Reprezintă funcția de eliminare a substanțelor nedorite, produse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
subțiri, dar în general mai mari decât capilarele peritubulare, derivate din vasele arcuate, care transportă sângele în și din zona medulară. Agregarea paralelă a fluxului arterial și venos creează un sistem de schimb în contra-curent în așa fel încât fluxul sanguin să nu îndepărteze gradientul osmotic al zonei medulare. 24. Microanatomia nefronului Unitatea de bază structurală și funcțională a rinichiului este nefronul. Fiecare tub renal și glomerulul său reprezintă o unitate funcțională (nefron). Dimensiunea rinichilor este în mare parte dependentă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din celule înalt specializate, numite podocite, care alcătuiesc un strat al membranei glomerulare. 24.2. Membrana filtrantă Glomerulul este alcătuit din numeroase capilare, derivate din arteriola aferentă. Capilare sunt alcătuite din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare din plasmă să fie filtrată către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
în mod normal de 0,16-0,20. Variațiile factorilor prezentați au efecte predictibile asupra GFR. Există mecanisme de reglare ce încearcă să stabilizeze presiunea de filtrare, dar GFR scade pronunțat când presiunea arterială medie scade sub 90 mm Hg. Fluxul sanguin renal La o persoană medie în greutate de 70 kg, fluxul sanguin combinat renal este de 1100 ml/min, ceea ce reprezintă 22% din debitul cardiac. Având în vedere că greutatea totală a celor 2 rinichi nu depășește 0,4% din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
predictibile asupra GFR. Există mecanisme de reglare ce încearcă să stabilizeze presiunea de filtrare, dar GFR scade pronunțat când presiunea arterială medie scade sub 90 mm Hg. Fluxul sanguin renal La o persoană medie în greutate de 70 kg, fluxul sanguin combinat renal este de 1100 ml/min, ceea ce reprezintă 22% din debitul cardiac. Având în vedere că greutatea totală a celor 2 rinichi nu depășește 0,4% din greutatea corporală, se observă că aceste organe primesc o cantitate foarte mare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
min, ceea ce reprezintă 22% din debitul cardiac. Având în vedere că greutatea totală a celor 2 rinichi nu depășește 0,4% din greutatea corporală, se observă că aceste organe primesc o cantitate foarte mare de sânge în raport cu alte organe. Fluxul sanguin la alte organe este suficient pentru a le aproviziona cu nutrienți și oxigen și pentru a elimină cataboliții, dar fluxul sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din greutatea corporală, se observă că aceste organe primesc o cantitate foarte mare de sânge în raport cu alte organe. Fluxul sanguin la alte organe este suficient pentru a le aproviziona cu nutrienți și oxigen și pentru a elimină cataboliții, dar fluxul sanguin renal depășește foarte mult aceste nevoi. Fluxul foarte mare de sânge se datorează necesității de aprovizionare cu plasmă pentru menținerea fluxului glomerular, care ajunge la 180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
180 l/zi. Reglarea GFR Deși presiunea arterială variază permanent, presiunea hidrostatică la nivelul capilarelor glomerulare nu se modifică în mod semnificativ. Aceasta are doi determinanți: presiunea din arteriola eferentă și presiunea din arteriola eferentă. Vasodilatația arteriolei aferente crește fluxul sanguin la glomerul, ceea ce va crește GFR. Vasoconstricția arteriolei aferente va reduce fluxul glomerular, ceea ce va reduce filtrarea. Vasoconstricția arteriolei eferente crește presiunea glomerulară și crește filtrarea, în vreme ce vasodilatația acesteia va reduce presiunea capilară glomerulară și va reduce GFR. Efectele la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
renale Pe lângă noradrenalină și adrenalină, endotelinul eliberat de endoteliul vascular are efect vasoconstrictor, reducând GFR în condiții traumatice și patologice. Angiotensina II are efecte constrictoare mai ales asupra arteriolelor eferente, crescând presiunea hidrostatică glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
glomerulară și în același timp reducând fluxul sanguin renal. Oxidul nitric derivat din endoteliu scade rezistența vasculară renală și crește GFR. Prostaglandinele (PGE2 and PGI2) și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se produce prin reacțiile miogene ale musculaturii netede arteriale de la nivelul mai ales al arteriolelor aferente. Când presiunea arterială sistemică scade către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la nivelul membranelor celulelor tubulare. Sub influența anhidrazei carbonice, CO2 se combină cu apa, producând H2CO3, care disociază imediat în H+ și bicarbonat (HCO3-). Bicarbonatul iese prin membrana bazolaterală a celulei în virtutea gradientului de concentrație și este îndepărtat de către fluxul sanguin (fig. 116). Protonii sunt eliminați în lumenul tubular, în funcție de segmentul la care are loc secreția, cu ajutorul unei pompe de protoni, a unei ATP aze H+/K+ sau a unor antiporturi Na+/H+. Dar protonii secretați nu vor fi eliminați, ci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un mecanism de feedback condiționat de oxigenarea sanguină. Fibroblastele peritubulare secretă niște factori de transcripție pentru eritopoetină, numiți factori induși de hipoxie (HIF). Aceștia sunt inactivați prin hidroxilare și apoi sunt digerați în proteosomi în prezența oxigenului. Lipsa acestuia le crește concentrația, și prin efect autocrin stimulează secreția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
început să-și apere privilegiile grupându-se în corporații. Medicina empirică a progresat. Flamandul Vesale făcea disecții și pleda pentru cunoașterea științifică a corpului uman. Ambroise Paré a folosit cauterizarea în cazul amputațiilor. Englezul William Harvey a dezvoltat teoria circulației sanguine etc. Medicii au profitat și de descoperirile inventatorilor din alte domenii (de exemplu, de microscopul descoperit în 1673 de Leeuwenhoek, un negustor olandez, a profitat medicul italian Malpighi care a studiat țesuturile) etc. La începutul secolului al XIX-lea, se
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
durată al presiunii arteriale 99 13.3.1. Importanța aportului și eliminării de apă și sodiu 100 13.3.2. Hormonul antidiuretic 101 13.3.3. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron 102 13.3.4. Hipertensiunea arterială 103 14. Distribuția tisulară a fluxului sanguin 104 14.1. Activitatea contractilă a mușchiului neted vascular 104 14.2. Modularea mușchiului neted de către endoteliu 105 14.2.1. Oxidul nitric 107 14.2.2. Prostaciclina 110 14.2.3. Factori hiperpolarizanți derivați din endoteliu 110 14.2
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
la nivel alveolar 167 19.2. Circulația pulmonară 168 19.2.1. Regimul presional și echilibrul Starling 169 19.2.2. Relația ventilație-perfuzie 172 19.3. Funcția antitoxică a plămânului 176 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului 177 20. Transportul sanguin al gazelor respiratorii și schimbul tisular 178 20.1. Transportul sanguin al oxigenului 179 20.2. Transportul sanguin al bioxidului de carbon 182 20.3. Schimbul de gaze respiratorii la nivel tisular 185 FIZIOLOGIA EXCRETIEI W. Bild 21. Excreția 188
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]