6,494 matches
-
Desigur, În epoca regimului totalitar, acest plural al modestiei se potrivea foarte bine cu limbajul de lemn folosit, care excludea din start persoana, În favoarea colectivității. Se spunea: după părerea noastră, facem precizarea, am fost nevoiți să cercetăm etc. Doar marii savanți, ajunși la vârsta maturității creatoare, Își permiteau (dar nu Întotdeauna!) personalizarea textului, folosirea persoanei I singular. Astăzi, pe măsura democratizării societății, există tendința de a se renunța la acest plural. El rămâne Însă recomandabil studenților, celor care se află la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
doctoratului are o istorie foarte interesantă la noi. Ar merita scris un studiu despre evoluția acestei forme de pregătire științifică, ce diferă de la o țară la alta și de la o epocă la alta. În perioada interbelică, dar și Înainte, mulți savanți și cercetători români Își susținuseră doctoratul În străinătate cu teze strălucite (Liviu Rusu, D.D. Roșca, Mihai Ralea, Nicolae Mărgineanu ș.a.). Pe măsură ce legăturile noastre cu Occidentul au devenit tot mai puține, această practică n-a mai putut fi continuată. Și la
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
informații neesențiale, poate chiar furate ca-n codru din literatura critică examinată. Dar asta nu Înseamnă că notele, atunci când sunt folosite cu justă măsură, n-ar fi de folos (p. 181). CITAT RETRAS!!! În continuare (p. 182), celebrul scriitor și savant adaugă: De altfel, după ce am spus că este util a face note, precizăm că, așa cum amintesc Campbell și Ballou [...], „acuratețea notelor cu scopuri de elaborare cere o anumită discreție. Trebuie avut grijă de a nu transfera În note informații importante
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
E un lucru foarte improbabil, răspunde Fenichel (1945/1953): „Organele genitale constituie un aparat destinat descărcării orgasmice depline, adică nesublimate”. Freud (1908b/1985) formulează unele rezerve cu privire la posibilitățile de abstinență sexuală la artiști, consideră că ea este de dorit la savanți și dăunătoare oamenilor de acțiune. El admite posibilitatea acestei sublimări radicale, subliniindu-i însă riscurile, și atribuie reprimarea cvasitotală a vieții sexuale a lui Leonardo da Vinci în special unei inhibări a tendințelor sale sublimate. În aceeași manieră, Bianchi (1989
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
imprescriptibile cucerite cu atâta jertfă. După discursul d-nei Cornelia C. Achimescu, d-na Ortansa Satmary citește un viu mesaj al femeilor din Ardeal, iscălit de d-na Maria Baiulescu. Mesajul femeilor din Ardeal Dreptatea noastră este clarificată prin cuvântul ilustrului savant d-l Profesor Nicolae Iorga, care a dovedit documentat dreptatea noastră asupra pământului neamului românesc, din punct de vedere istoric. știm că poporul român a trăit pe aceste plaiuri de sub Carpați, înainte cu 800 de ani de venirea hoardelor barbare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cu F.N.R. În asociație intrau românce și unele franțuzoaice care activau în diferite sectoare ale Rezistenței, printre care Eugenia Luncaș, Dominique, Rose Soru, Suzanne Favier-Ionescu, Veturia Torneanu, dr. Marie-Rose Destaing și altele. Președintă a fost aleasă Elena Vaschide, văduva marelui savant Nicolae Vaschide, succesorul lui Bergson la College de France. După cum am mai amintit, ea a fost arestată. Eliberată de insurecție din închisoare, bolnavă, a fost înlocuită, la conducerea asociației de către pictorița Elena Alexandrescu, care în ilegalitate făcuse parte dintr-o
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
organizației; bazele de date electronice; documente scrise; licențe, drepturi de copyright etc.; biblioteca; intranet și internet; relațiile intraorganizaționale; relațiile interorganizaționale. Cunoștințele sunt clasificate în mai multe categorii, dar cele mai relevante pe care le consideră specialiștii sunt cele identificate de savantul Polanyi<footnote Michael Polanyi (n. Polanyi Mihály) (11 martie 1891, Budapesta - 22 februarie 1976, Northampton, Anglia) a fost un savant maghiar-britanic, a cărui gândire și muncă s-a extins în întreaga chimie, fizică, economie și filozofie. El a fost un
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
Cunoștințele sunt clasificate în mai multe categorii, dar cele mai relevante pe care le consideră specialiștii sunt cele identificate de savantul Polanyi<footnote Michael Polanyi (n. Polanyi Mihály) (11 martie 1891, Budapesta - 22 februarie 1976, Northampton, Anglia) a fost un savant maghiar-britanic, a cărui gândire și muncă s-a extins în întreaga chimie, fizică, economie și filozofie. El a fost un membru al Royal Society și un membru al Merton College, Oxford. footnote>, în 1966 și care le împarte în: cunoștințe
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
morții.” Cele două ipostaze fundamentale (imagini obsedante) ale acestei poezii sunt sufletul și umbra, configurate sub semnul, trist și miraculos totodată, al unității ființei. Paradox care constituie și „cheia estetică” a acestei poezii: un „conținut” înconjurat de-o amplă, alambicată, savant construită armură de sensuri și imagini. Anotimpurile bogate, accentele vitaliste și comunicarea emoțională sunt petrecute, aproape fără excepție, prin filtrul propriei lor negații: pustiirea naturii, moartea, singurătatea devorantă. Ceea ce este se revelă ca umbră a neființei, deci ca dovadă a
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
sale este profund străină acea contemplativitate care mai caracterizează scrierile unor critici ai noștri, călăuziți - se vede - în munca lor nu de convingerea că au de îndeplinit o misiune precisă în cadrul luptei generale a poporului, ci de cine știe ce veleități de savant de cabinet ori de estet. (...) Patosul participării la lupta pentru o cultură nouă constitue o altă însușire fundamentală a scrisului lui Traian Șelmaru. El însuflețește fiecare rând al articolelor și studiilor sale, oglindindu-se nu numai în pasiunea argumentării, în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o pasiune puternică, i-au ocupat treptat prim-planul activității intelectuale. Fără să aibă studii universitare în materie, A. a devenit o personalitate recunoscută ca atare în România și în străinătate, inclusiv în India, în mediile universitare și în cercurile savanților preocupați de același domeniu - studiile de indianistică (sanscritologie, miturile și credințele indiene, filosofia, cultura tradițională indiană în general), cu deschidere pertinentă către domenii de mai mare generalitate (filosofia limbajului, culturologie, reflecția asupra filosofiei culturii). A publicat studii în periodice de
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
pentru cercetarea și înțelegerea civilizațiilor tradiționale.” SCRIERI: Limbă și gândire în cultura indiană, București, 1976; Arhaic și universal. India în conștiința culturală românească, București, 1981. Traduceri: Filosofia indiană în texte, introd. trad., București, 1971. Repere bibliografice: Al. Paleologu, Prietenul, gânditorul, savantul, RL, 1981, 47; Mircea Handoca, Vocația autenticității (interviu cu Sergiu Al-George), RL, 1981, 48; Cezar Baltag, Sensul universal al arhaicului, VR, 1982, 12; Mircea Eliade, [Scrisoare către Mircea Handoca], RL, 1984, 30; Mircea Handoca, Sergiu Al-George, RL, 1984, 30; Dorina
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
ieșiseră. Ai venit alături de mine și, zărind detaliul care-mi scăpase, ai șoptit zâmbind: „Privește, albumul nostru...“ Era un album mare de fotografii, pe care jefuitorii mortului îl neglijaseră, luând cu ei lampa și îmbrăcămintea. Un album ale cărui clișee, savant executate și așezate într-o ordine voită, trebuiau să confirme identitatea sub care trăiam în momentul acela: un cuplu de cercetători canadieni, care conduceau o prospecțiune geologică. Fotografii de familie, ale familiei noastre care nu existase niciodată, care nu avea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
particularitate era că te trădase. Silueta lui se alcătuia ca într-un joc de puzzle, din care încă mai lipseau destule fragmente. Prudent, ambițios, foarte mândru de reușita lui. Recrutat de spionajul american, dirija filiera care se ocupa de transferul savanților din Est. Știuse cum să-i convingă pe noii săi patroni că importarea unui savant, al cărui cap e plin de secrete, era mai rentabilă decât trimiterea de agenți care să culeagă aceleași secrete la fața locului... Îl ascultam pe
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din care încă mai lipseau destule fragmente. Prudent, ambițios, foarte mândru de reușita lui. Recrutat de spionajul american, dirija filiera care se ocupa de transferul savanților din Est. Știuse cum să-i convingă pe noii săi patroni că importarea unui savant, al cărui cap e plin de secrete, era mai rentabilă decât trimiterea de agenți care să culeagă aceleași secrete la fața locului... Îl ascultam pe Șah, cu strania impresie că mozaicul ciobit pe care-l forma viața lui Vinner devenea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
europene, relevând totodată legătura neîntreruptă dintre antichitate, medievalitate și modernitate. Curtius extinde conceptul de „europenizare a imaginii istorice” asupra literaturii, socotind-o necesară veacului nostru. „Europenizarea tabloului istoric a devenit azi o cerință politică, și nu numai pentru Germania” - scria savantul ținând seama de cursul evenimentelor la care asista. El susține că organismele culturale europene trebuie privite și analizate ca unul singur. Și tot el afirmă că reconsiderarea marilor sisteme ideatice va scoate în relief tendințele particulare ale diferitelor grupări intelectuale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
umană nu se poate numi știință adevărată dacă nu trece prin demonstrațiile matematice”, gândea umanistul italian. Mobilul și planul orizontal pe care-l concepe cu mintea sa sunt figuri strict matematice. Dacă ne interesează științele propriu-zise pe care le cultiva savantul, mecanica și mișcările locale (care nu sunt altceva decât fizica modernă), e pentru că opera lui a ridicat și continuă să ridice nenumărate semne de întrebare, și aceasta prin implicațiile pe care le-a avut și le are în întreg sistemul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
coborâm în trecutul Bizanțului, avem acces la sensul, la geneza Imperiului, vedem de aproape desfășurarea dialogului neîntrerupt dintre Orient și Occident, după cum ne reprezentăm cu mai mare ușurință harta spirituală a Europei transmisă de vechea Romă, ce întruchipa, cum spunea savantul, „unitatea ideală a autorității invizibile”. Nu este o întâmplare că am îmbrățișat o parte din sugestiile lui N. Iorga susținute în Histoire de la vie Byzantine. Empire et civilisation d’après les sources, Essay de synthèse de l’histoire de l
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
atât de programa de învățământ întocmită prin cele două sisteme, trivium și quadrivium, cât și de profesorii care, prin activitatea creatoare, constituie reale modele; între aceștia se aflau istoricul grec Filip Padocatoras, elenistul Piedro Paulo Vergerio, muzicianul Pierre, templier francez, savantul maghiar G. Szamoszky, astronomul vienez G. Peuerbach ș.a.. Școlile clujene nu sunt nici ele mai puțin importante, întruchipând particularități îndeajuns de interesante pe harta culturii moderne aflate la începuturile ei. Să amintim în acest sens acel european collegium seminarium înființat
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o personalitate angajată în mediul luptelor reformiste, Croația își va face cunoscute în Occident ideile majore care urmau să-i asigure evoluția propriei comunități. Profesor titular de limbă greacă la Universitatea din Wittenberg, Vlaćić avea reputația unui erudit, a unui savant, referințele lui Luther și Melanchton evidențiindu-i calitățile. În numeroasele sale scrieri, el a dat istoriei o înaltă semnificație, fondată pe conflictele de idei; a studiat planul istoric superior, examinând marile linii ale dezvoltării umanității. Vlaćić și-a numit țara
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
e de mirare. Suntem într-un ev al deschiderilor umaniste; unele idei ale Renașterii nu numai că ajung până în cetatea Budei sau mai departe, în Clujul transilvan, dar se întrupează în școli și biblioteci, în societăți ori asociații privilegiate de savanți, artiști, profesori, scriitori. În acest context, evreilor li se acordă dreptul de liberă exercitare a cultului, li se apreciază calitățile diplomatice; unul din marii demnitari ai curții, Iacobus Maendel, e evreu. Încă o dată se vede mișcarea permanentă; nici vorbă de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fiecăreia, a situației demografice, a așezărilor, cetăților, ocupațiilor. Mai apoi, o privire de ansamblu asupra ținutului bănățean sau asupra aceluia panonic acoperă o parte din necesitatea informațiilor, la rândul ei înscrisă în efortul de recuperare al despotismului luminat. În „Praefatio”, savantul ceh evidențiază prerogativele lui Olahus în regatul maghiar de la mijlocul veacului al XVI-lea; arată eleganța și ingeniozitatea scrierii umanistului, universalitatea concepțiilor, motivând popularizarea cărții intrate decisiv în circuitul istoriografic abia în epoca Luminilor. Contemporanul lui Olahus, Johannes Honterus, apare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
intelectual creat la Aiud de Benkö Ferenc, renumitul profesor de științe naturale, de Hermănyi Dénes József, preot, cunoscut prin culegerea sa de anecdote, de Stephan Tökö M. VĂsărhelyi, profesor de filosofie și matematică, și mai ales de PĂpai PĂriz Ferenc, savantul care adusese, la sfârșitul secolului al XVII-lea, („Medicinae Doctore, Ejusdemque Facultatis în celeberrima Academia Basiliensi Assessore”) nobila aspirație a contactului cu lumea, ceea ce-l va influența mai întâi pe prietenul și colegul său român, Mihail Halici. Despre învățații colegiului
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Kirăly, Typographia Universitatis Hungaricae Budae, ed., Budapesta, 1983. David Prodan, Supplex Libellus Valachorum, București, 1984; vezi și Victor Neumann, „Supplex Libellus Valachorum”, în România literară, nr. 8, 1985, p. 5, în care am analizat aspectul conceptual și metodologic al operei savantului român. Fritz Valjavec, Der deutsche Kultureinfluss im nahen Südosten, München, 1960. Vezi, Ed. Ch. Jelavich, Barbara Jelavich (lab.) The Balkans in Transition. Essays on the Development of Balkan Life and Politics since the Eighteenth Century ed. a II-a, f.
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și Pierre Sorlin (2002): Mulți se uită la televizor pentru a vedea lucruri ce pot fi întâlnite pe stradă. La rândul lor, cu destul umor, Didier Husson și Olivier Robert (1990, p. 95) se întrebau ce s-ar întâmpla dacă savanții, în sfârșit, ar descoperi misterul creării lumii. Ar trebui, nu-i așa, ca a doua zi, jurnalele să anunțe colosala descoperire. Este posibil ca cea mai mare știre din toate timpurile să încapă în câteva rânduri tipografice? De ce nu? Amuzamentul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]