7,856 matches
-
a existat. Veți fi din nou doi străini. Doi oameni care nu s-au întâlnit niciodată. Doi oameni care nu s-au privit niciodată cu dragoste. Care nu au dansat împreună, de parcă ar fi fost singuri. Care nu au produs scântei atunci când s-au privit. Veți fi două persoane care, deși au fost în aceeași cameră, poate chiar față în față sau chiar vorbind unul cu celălat, totuși, niciodată nu au avut prilejul să se cunoască. » Amețesc. Pereții fântânii se învârt
O NOUA SANSA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372025_a_373354]
-
de-a lungul unei nopți, așezate și blânde de februarie 2009, am găsit răspunsul, precum și într-o declarație a sa de suflet, în care își asuma o identificare a lui cu harul pe care i l-a oferit Dumnezeu, acea scânteie divină ce arde în el, purururea, și niciodată nu se (mai) stinge. „Nu știu dacă acest monument ar putea fi construit în afară - a declarat artistul. Dacă ar fi așa, ar fi ceva mort. El ar trebui să fie în
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
artistul. Dacă ar fi așa, ar fi ceva mort. El ar trebui să fie în sufletul nostru. Și dacă trebuie spus ceva, ar trebui spus în gând. În sensul că, neștiind de unde vii și nici încotro te duci, păstrezi acea scânteie divină din tine, și în acel timp binecuvântat nu mai poți fi încălecat nici de doctrine, nici de ideologii și nici de interese economice. Pentru că stăpânul tău suprem, în sensul bun, este acest mare anonim căruia îi spunem Dumnezeu. Și
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
tău suprem, în sensul bun, este acest mare anonim căruia îi spunem Dumnezeu. Și atunci multe lucruri s-ar anula, și iată, în acest fel, este un monument al Omului, închinat permanent lui Dumnezeu, fiindcă El ne-a lăsat acea scânteie divină din noi, ca să putem să ne desăvârșim.” Și, uite așa “După atâta amar de bășcălie și desnadejde, de autoflagelare, a sosit ceasul să spună cineva, pătrunzător și adecvat, că nu este chiar o nenorocire să fii român (ba chiar
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
ajungă acolo, din păcate prea puțini, văd lumina taborică! Așadar, fiecare om, indiferent unde s-ar afla pe globul pământesc și în constelația stelară poartă cu el o lacrimă a suferinței, un strop de iubire, un licăr de lumină, o scânteie a divinității și o speranță a fericirii! Despre mine se poate spune că am încercat o îmbinare a carierei de profesionist militar cu pasiunea literară și, mai ales, cu vocația spirituală. Cât am reușit din acest deziderat al vieții mele
ŞTEFAN POPA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372359_a_373688]
-
pot s-o acord, Din gandu-mi vreau să evadez, În gând nu pot să mai vibrez Și nu mai poți să-mi fii minune, Doar ploaie rece cu suspine. Îmi arde pasul uneori, Cu vara-n brațe îmi strecori Scântei ce-mi lumineaza-n cale Și-mi aduci clipe siderale. Vibrez cu fluturi reci în iarna, Cănd anotimpul îmi răstoarnă Adânci fiori și-mi plange-n zori Și șoapte reci se țes în nori. Am învățat să te-nteleg, Să
PRIN ANOTIMPURI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372517_a_373846]
-
pe Mărășteanu privind lung la târla de pe locul său. Se duse până acolo și văzu ușa încuiată. Privi în zare, unde desluși o pată alburie. Își zise că, poate era conturul unei turme,cu siluetele mișcătoare ale oilor, ca niște scântei ce-i provocau arsuri pe retină. De fapt, îi ardeau neuronii,care-i atârnau grei în tâmple,cu atâtea griji și temeri agățate de ei. Mărășteanu se resemnă. Fluieră a pagubă și trase o înjurătură: --Asta e! Mama ei de
S.R.L. AMARU-7 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372468_a_373797]
-
închei cu un citat din Caragiale: “Noi, românii, suntem o lume în care, dacă nu se face ori nu se gândește prea mult, ne putem mândri că cel puțin se discută foarte mult...căci e știut că din discuție răsare scânteia adevărului. Nu e vorba, adesea discutăm cam pe de lături; dar asta o facem tocmai pentru că voim să alimentăm continuarea discuției; dacă n-am da pe de lături, ar înceta poate discuția prea degrabă: ei! atunci de unde ar mai țâșni
TREI CĂRŢI, UN NUME, O VOCE, O POETĂ, ANNE-MARIE BEJLIU DE IOAN-MIRCEA POPOVICI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372571_a_373900]
-
DIN NOI Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Ninge cu tristețe, ninge cu tăceri, Prin zăpezi și griuri rătăcesc dureri, Palide speranțe încolțesc în gând Urme de iubire în altare-arzând. Sar scântei de suflet, zborul le e frânt, Ploi de neputințe caută pământ, Scânteiază dorul,vise-abandonate, Uneori mai ninge cu singurătate. Ne sufocă zilnic ucigând dorința, Cheile-s la noi, nu găsim portița, Peste sentimente și iubiri blazate Se depun troiene de
NINSOAREA DIN NOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372827_a_374156]
-
banalitate. Ninge și-n altarul sufletului meu, Rănile sunt aspre, sângerează greu Tu, lumina lină-a-blândei dimineți, Spală-mi în zăpezi negrele tristeți. Vreau ninsori de flori peste umerii goi Să-nflorescă iarna ce se-află-n noi, Primăvară, vino, ne îmbracă iar Cu scântei de viață-n foc incendiar. Referință Bibliografică: Ninsoarea din noi / Angelina Nădejde : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1472, Anul V, 11 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angelina Nădejde : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NINSOAREA DIN NOI de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372827_a_374156]
-
așteaptă, sunt neschimbați, iar eu am obosit. În fața casei, avea amenajată o pirostrie din vârful căreia cădeau două lanțuri metalice ce legănau ceaunul pregătit pentru prepararea hranei de seară. Dedesubtul vasului, sfârâiau vreascurile din lemnul pădurii și înălțau mii de scântei spre mâna celui care mesteca de zor laptele subțiat cu apă, în care, pentru început, turnase o lingură cu sare. Rar, mesteca compoziția și mormăia ceva, adăugând mălaiul. Când laptele începu să clocotească și se formă așa-zisa mămăliguță pripită
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > SCÂNTEI ÎN NOAPTE Autor: Alin Adrian Ciolompea Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În fiecare om e-un copăcel Ce-a jinduit cândva și el să zboare Ei, tu și eu, noi toți suntem la
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
frângi trosnind în vreascuri pentru foc Sub vreun topor ce mușcă ilegal, Copac sărman ce n-ai pe lume loc... Din falnicul stejar ce până ieri Sta neclintit în vânt de miazănoapte Au mai rămas câțiva tăciuni stingheri Și trei scântei care se pierd în noapte. Când vrei să zbori, pe jumătate frânt Și elanul ți-l retează rădăcina, Când ramuri ca de plumb întinzi în vânt, Și vrei cu frunzele să mângâi luna, Prieten drag, privește către soare, Aprinde-ți
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
doare, Și arzi cu fulgerul în rădăcină. Din foc și praf de stele te-ai născut, Și ai murit arzând de mii de ori. Chiar dacă ieri mai germinai tăcut, Ești miez de foc. Ești Phoenix. Poți să zbori! Referință Bibliografică: Scântei în noapte / Alin Adrian Ciolompea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Alin Adrian Ciolompea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
SCÂNTEI ÎN NOAPTE de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372941_a_374270]
-
09,11,1987 Te rog frumos mai ajut-o pe sora mea - e tare demoralizata, măi încurajaz-o are nevoie de curaj și ambiție - bine. 08.12.1987 ...Îți încredințez ființă mea cu sufletul din ea - Domnul mi-e martor - fiecare scînteie a speranței mele îți dăruiesc fiecare strop al vieții mele - de a aparține unul altuia - privirea mea rătăcește acum în viitor în clipele romantice ce le vom petrece în viitorul apropiat; de sărbători. Scuză-mă că am fost așa de
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
fost niciodată o simplă abstracție a minții. Ea izvorăște neîndiguită numai când îi apare chipul pe un suvenir, pe o carte, crescându-i colosal mirajul, ca seducția unei flori apropiate de buze, ca o cascadă de lumini revărsată dintr-o scânteie, într-o uriașă reflecție. Bucuria și adorația sunt neimaginat de mari, având norocul de a o privi pe Regină aievea. În astfel de ocazii, bucuria, adorația, iubirea izbucnesc într-o uniformitate mecanică. Ele răsar nestăpânit, în ființă, în tremurarea întregii
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
09,11,1987 Te rog frumos mai ajut-o pe sora mea - e tare demoralizata, măi încurajaz-o are nevoie de curaj și ambiție - bine. 08.12.1987 ... Îți încredințez ființă mea cu sufletul din ea - Domnul mi-e martor - fiecare scînteie a speranței mele îți dăruiesc fiecare strop al vieții mele - de a aparține unul altuia - privirea mea rătăcește acum în viitor în clipele romantice ce le vom petrece în viitorul apropiat; de sărbători. Scuză-mă că am fost așa de
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
-o în moarte. Au făcut bine Eliade și Cioran că au plecat? A făcut bine Mircea Vulcănescu rămânând? Dacă Eliade și Cioran ar fi murit cu Vulcănescu? Dacă Eliade ar fi devenit informator al securității și Cioran redactor-șef la “Scânteia”? Dacă Vulcănescu ar fi plecat să facă o solidă carieră universitară în Occident? După 50 de ani de mizerie comunistă ne dăm seama că nici una dintre ipotezele de mai sus nu ar fi schimbat cu nimic soarta României. Un mare
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A110 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (03.03.2014) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371082_a_372411]
-
mă înțelegeți, da?! Și încă ceva, ca să vă ajut, să nu mai leșinați niciodată degeaba, va mai spun un secret, dar, așa, pe șleau, să nu ne-audă nimeni: când două celule feminine se unesc, atunci vine Dumnezeu și pune scânteia, ați înțeles, da?! - Am înțeles eu ceva, doamnă, cum e când te arde neuronul la suflețel, dar mă gândesc și eu că, până vine Dumnezeu din universul lui galactic să ne pună scânteia, sau “pachețelul” acela de suflet lipsa, vine
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
se unesc, atunci vine Dumnezeu și pune scânteia, ați înțeles, da?! - Am înțeles eu ceva, doamnă, cum e când te arde neuronul la suflețel, dar mă gândesc și eu că, până vine Dumnezeu din universul lui galactic să ne pună scânteia, sau “pachețelul” acela de suflet lipsa, vine înaintea lui chirurgul cu bisturiul cu laser și ne taie neuronul. Și apoi când te-ntorci la el să-ți mai coase odată celulă, că te dor toate astrocitele care leagă neuronii în
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
mare grabă. Afacerea-i făcută să aibă multe uși, De-acolo din Olanda se duc direct la ruși. Ia, uite lucru dracu, afacere, nu glume... O bâlbâi primaru’..., mai, mai, să facă spume. Abia acu’-nțeleg, mi s-a aprins scânteia, Afacere la cheie... și pe la ruși e cheia. Ei, vezi, aici e cheia afacerii... cum zici, Păi ei dau bălegarul cu care fac chirpici. Referință Bibliografică: Afacere de criză... / Marin Bunget : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 224, Anul I
AFACERE DE CRIZĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371245_a_372574]
-
de sunt vii sau doar năluci cu-aceeași fericire te îmbată cu foame-n zori și sete când te culci le fură numai moartea blestemata. la ce folos ar fi o viață fără moarte dacă în ea nu ai găsi scânteie din focul care orișice femeie în orișice bărbat s-aprindă poate. Referință Bibliografica: Declarație de dragoste / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamâș : Toate
DECLARAŢIE DE DRAGOSTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371251_a_372580]
-
09,11,1987 Te rog frumos mai ajut-o pe sora mea - e tare demoralizata, măi încurajaz-o are nevoie de curaj și ambiție - bine. 08.12.1987 ...Îți încredințez ființă mea cu sufletul din ea - Domnul mi-e martor - fiecare scînteie a speranței mele îți dăruiesc fiecare strop al vieții mele - de a aparține unul altuia - privirea mea rătăcește acum în viitor în clipele romantice ce le vom petrece în viitorul apropiat; de sărbători. Scuză-mă că am fost așa de
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
Lăsați, doamnă Zbihli, nu mai glumiți așa de dimineață... îi spuse el în șoaptă, zâmbind. Întoarse capul spre ușa cancelariei și, într-adevăr, o văzu pe colega lor în dreptul cuierului, cum îi privea cu niște ochi din care parcă săreau scântei, în timp ce se dezbrăca de palton. Se cutremură de parcă a trecut prin el o sursă de energie electrică. Era pentru prima dată când o privea cu o mai mare atenție. Cu toate că se întâlneau zilnic de vreo doi ani, aceasta nu reprezenta
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
Acasa > Poeme > Emotie > VIS DE CRĂCIUN... Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2185 din 24 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Arde focu’-ncet în vatră Și aruncă-n jur scântei, Mama toarce fir pe roată, Noi dormim în poala ei. Luna scapătă-n ferestre Pe sprâncene de argint, Pregătind întreg pământul, De venirea Celui Sfânt. O poveste se deșiră Tainică precum un vis, Despre magii din vechime, Și de Mesia
VIS DE CRĂCIUN... de DANIEL DAC în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344805_a_346134]