2,760 matches
-
și l-a dat la o parte. Și, deodată, îmbătată de acest curaj, Adunarea se dezlănțuie. Strigă și, în vacarmul care izbucnește, Robespierre se agită în zadar, palid, cu buzele tremurătoare. De fapt, bătălia s-a rezumat la puține replici schimbate, după care s-a auzit strigătul "Sîngele lui Danton te înăbușă!"... A fost votat decretul de punere sub acuzare a triumviratului Robespierre, Saint-Just, Couthon, după care Robespierre a ieșit, împins respectuos de ușieri, lăsând în urmă Convenția îngrozită de curajul
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
că vei face, zise Leej, nu are nici un sens. Nu-mi spune nimic. - Dar ce anume este? Era exasperat. - Trebuie să știu. - Dacă ți-aș spune ar interveni un nou factor și va schimba viitorul. - Dar poate că ar trebui schimbat. - Nu. Făcu un semn de negare. - Apoi, totul se încurcă. Îmi dă speranțe. Gosseyn se abținu cu greu. Era ceva. Însemna că-și va utiliza creierul secund. Deci, cu fiecare ocazie analogă, acest sistem de prezicere dădea rateuri. Ei aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
când bucuria devine nemărginită, considerăm că, chiar când nu ar trebui să se scuze, să se ierte se poate Întotdeauna. În dimineața următoare, responsabilii cu administrația chemară familiile să vină să ridice trupurile, dădură instrucțiuni să fie aerisite camerele și schimbate cearceafurile, și după ce au adunat personalul ca să le comunice că, În cele din urmă, viața continua, se așezară să analizeze lista de cereri de internare și să aleagă, dintre pretendenți, pe aceia care li se păreau mai promițători. Din motive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
am strâns-o, apoi am dat mâna cu Becker și apoi m-am dus să-mi iau prizonierul. Clinica lui Kindermann părea la fel de îngrijită și elegantă ca și prima dată când fusesem acolo, la sfârșitul lui august. Dacă era ceva schimbat, era faptul că părea mai tăcută, fără ciori în copaci și fără bărci pe lac care să le deranjeze. Se auzea doar sunetul vântului și al frunzelor moarte, pe care le sufla peste cărare ca pe tot atâtea lăcuste zburătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
cu tine? Am spus că era camerista, că ușa era deschisă, că eram pe punctul să plec. Am ridicat vocea. — De ce te enervezi? — Pentru că sunt grăbit. Apoi mi-am cerut scuze. Ea a mai spus ceva, vocea îi era ușor schimbată. Și în timp ce șofez mă gândesc că nu mai sunt sigur de ceea ce fac. O las pe Italia în fața blocului ocupat abuziv, îi iau mâna și i-o sărut. Mă grăbesc să mă despart de ea, poate că își dă seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mele să ajungă la cine mă va citi, nu ca un obstacol accidental în înțelegerea însemnărilor mele, ci ca însăși substanța lor. Dacă, însă, raționamentele mele vor părea ambigue cui va încerca să le urmărească, plecând de la obiceiuri mentale radical schimbate, important este ca ele să transmită efortul meu de a citi, printre rândurile lucrurilor, sensul ambiguu a ceea ce mă așteaptă. Joi. Grație unui permis special de la direcție - mi-a explicat domnișoara Zwida - pot intra în închisoare în zilele de vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
să descarce toate obligațiile mai complicate și spinoase. Nici n-ai început bine să-i vorbești, că cineva îi aduce planul de lucru pentru următorii cinci ani să-l aducă la zi, sau un indice de nume la care trebuie schimbate toate numerele paginilor, sau o ediție din Dostoievski de refăcut de la cap la coadă, pentru că de câte ori e scris „Măria“ acum trebuie scris „Mar’ja“, iar de câte ori e scris „Pjotr“ trebuie corectat în „Petr“. El le dă dreptate tuturor, deși preocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
doar treizeci de ani — o copilă, în fond! — și nu o femeie de cincizeci de ani cum se simțea. Cel puțin seara nu era detot compromisă; părea că Mackenzie, numai ochi peste cap și râsete alături Jack, era o femeie schimbată. Adriana așteptă să-i surprindă privirea și-i făcu pa cu mâna. Mackenzie îi făcu semn să aștepte puțin și, atingând ușor buzele lui Jack cu vârful degetului ca o profesionistă desăvâșită, se îndepărtă de el cu un mers afectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
LIPSIT. ȘI CU TOATE CĂ ÎN PRINCIPIU ERA PROTEJAT DE VACCIN, GRIJA DE PROPRIA LUI MOARTE NU-I RĂMĂSESE MAI PUȚIN STRĂINĂ. ÎN APARENȚĂ ÎȘI PĂSTRASE TOTDEAUNA CALMUL. DAR ÎNCEPÂND DIN ZIUA ACEASTA, ÎN CARE VĂZUSE ÎNDEAPROAPE UN COPIL MURIND, EL PĂREA SCHIMBAT. O TENSIUNE ÎN CREȘTERE SE CITEA PE CHIPUL SĂU. ȘI ÎN ZIUA ÎN CARE, ZÂMBIND, EL ÎI SPUSESE LUI RIEUX CĂ PREGĂTEA UN SCURT TRATAT CU SUBIECTUL: "POATE UN PREOT SĂ CONSULTE UN MEDIC ?" DOCTORUL A AVUT IMPRESIA CĂ ERA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
208 în Facultatea de Filosofie era un citat din Marx, Teza a XI-a despre Feuerbach: „Filosofii de până acum n-au făcut decât să interpreteze lumea, important este de a o schimba”. Ei drace! Noi taman trăiam într-una schimbată, uscată și necurată. Mi se părea că asta nu-i treabă de filosof, s-o schimbe el. Sau, mă rog, dacă se apucă de asta, nu mai e filosof, e politician, e activist, e altceva. Da’ mi-a intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
să fiu... N-am știut ce să cred... Am fost plecată. Îi zâmbesc. Îmi pare rău că nu v-am spus că plec. Însă n-am știut nici eu. — Înțeleg. Privirea doamnei Farley îmi înregistrează avidă părul blond și chipul schimbat și se uită dincolo de mine în apartament, în căutarea unor indicii. — Vă mulțumesc că mi-ați ținut pachetele. Întind mâinile. Să... — A ! Sigur că da ! Îmi întinde câteva plicuri trimise prin curier rapid și o cutie de carton, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
singură persoană nu a părăsit încăperea. Toții ochii sunt fixați asupra mea, ca pe butelie. Deci te-ai întors, Samantha ? spune o asociată pe nume Lucy. — Nu tocmai. Mă întorc spre chiuvetă, conștientă că mă privește în continuare. — Arăți total schimbată, spune o altă fată. — Ce brațe ai ! spune Lucy în timp ce mă spăl pe mâini. Sunt atât de bronzate. Și de lucrate. Ai fost la un spa ? — Ăă... nu. Zâmbesc misterios. Dar mersi de compliment. Voi ce-ați mai făcut ? — Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cele rele nu vor înceta să fie ce-au fost, așadar câinele Găsit se puse pe lătrat, mai întâi neliniștit când figura stăpânului păru că dispare în penumbra cuptorului, pe dată fericit văzându-l reapărând întreg și cu o expresie schimbată, sunt micile miracole ale iubirii, să-ți placă ce faci ar trebui să merite tot acest nume. Când Cipriano Algor intră din nou în cuptor, acum cu mătura în mână, Găsit nu-și mai făcu griji, un stăpân, dacă te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
adevărat, nu admit câini în Centru, nici pisici, doar păsări de colivie sau pești de acvariu, și chiar și pe aceștia tot mai puțin de când au fost inventate acvariile virtuale, fără pești cu miros de pește, nici apă care trebuie schimbată. În acvarii înoată grațios cincizeci de exemplare din zece specii diferite care, ca să nu moară, trebuie îngrijite și alimentate ca și cum ar fi vii, calitatea apei inexistente trebuie vegheată, trebuie de asemenea controlată temperatura, și, ca să nu fie totul obligație, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
La rândul lor, Marta și Marçal vorbiseră puțin în timpul drumului, Singurele cuvinte care merită înregistrate în această poveste, chiar dacă în treacăt, în mod pur accidental, pentru că aveau legătură cu oameni de care abia am auzit vorbindu-se, au fost cele schimbate trecând prin fața casei părinților lui Marçal, I-ai anunțai că plecăm azi, întrebă Marta, Da, alaltăieri, când am venit de la Centru, am stat puțin, mă aștepta taxiul, Nu vrei să te oprești, întrebă ea din nou, Sunt obosit de discuții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dacă ar fi în locul colegului care în curând va merge la gardă ar trebui să-i comunice Martei chiar în acest moment, Sunt de serviciu de la șase la zece, nu mă întreba nimic, e secret, fraza e bună, doar trebuie schimbate orele și zilele, Sunt de serviciu poimâine, de la două noaptea la șase dimineața, nu mă întreba nimic, e secret. Marta îl privi intrigată, La ora aia Centrul e închis, Bine, nu e chiar în Centru, Atunci e afară, E în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
aminte, simt cum mă cuprinde încântarea. Nimic nu se compară cu sentimentul că ești perfect și total solvabil financiar, nu‑i așa? Și uitați‑vă la mine acum. Sunt o persoană cu totul diferită de Becky cea veche. Sunt complet schimbată. N‑am nici măcar o depășire de cont! Doi Bine, OK. Am o oarecare depășire de cont. Dar asta doar pentru că în ultimul timp m‑am gândit pe termen lung și am investit puternic în cariera mea. Luke, prietenul meu, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Dar ar putea! E ca vremea. N‑ai de unde să știi. Suze clatină din cap și‑și croiește drum spre ușă printre maldărele de chestii de pe podea. — Ai două ore și când mă întorc vreau să văd o schimbare. Cameră schimbată - viață schimbată. Hai, dă‑i bătaie! Dispare și eu mă așez pe pat, uitându‑mă nefericită în jur. Bine, OK, poate că are un pic de dreptate. Poate ar trebui să fac puțină ordine. Dar nici măcar nu știu de unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
putea! E ca vremea. N‑ai de unde să știi. Suze clatină din cap și‑și croiește drum spre ușă printre maldărele de chestii de pe podea. — Ai două ore și când mă întorc vreau să văd o schimbare. Cameră schimbată - viață schimbată. Hai, dă‑i bătaie! Dispare și eu mă așez pe pat, uitându‑mă nefericită în jur. Bine, OK, poate că are un pic de dreptate. Poate ar trebui să fac puțină ordine. Dar nici măcar nu știu de unde să încep. Zău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
parcă prea palid... — Că tot veni vorba... până la urmă ai s-o pățești, musiu, cu epistolele alea de ziarist independent. Petiționar pentru binele omenirii! Nici chestia cu numele dumitale n-am înțeles-o... de ce să faci binele sub un nume schimbat? Strămoșii mei sau ai dumitale și-au schimbat numele din cu totul alte motive, nu-i așa, nu-i așa?! Nu-i așa, venetici ce suntem, nu-i așa? Nu se auzi vreun răspuns, nu se auzi nici măcar un scâncet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
privirea asasinului - Manea trasează sigur și trainic portretul narativ istoric al retorului cinic al purgatoriului, un «realist al conștiinței» prin grația Puterii. Evident, clocotul de la marginea estică a Europei nu s-a încheiat în 1945, ci a continuat, în condiții schimbate... Care scriitor a analizat, cu atâta necruțare de sine, tragicul impas al intelectualilor sub dictatura comunistă?“ (BEATRIX LANGNER, Süddeutsche Zeitung, Germania, 11 octombrie 1995) * „Plicul negru este unul dintre acele studii atent circumscrise, precise și acide, pe o pânză restrânsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
și cu ploaia ogrăzile unde mi‐am petrecut amiezile. Dacă suferi, să mă chemi serile, și‐ am să vin lângă inima ta, de‐ ar trebui să străbat zările și marea cu aripa mea. Să nu te temi de fața mea schimbată. Să nu spui: « Mama n‐a fost așa niciodată !» Ai să‐ mi cunoști glasul poveștilor în arborii din fața fereștrilor. Din multe semne‐ai să‐ nțelegi că‐s eu, când am să vin lângă patul tău și‐ am să fac aerul
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de a trăi Ești primăvara ce topește recile-mi zăpezi Ești îngerul ce mângâie chipul atunci când visez... Ești pansament peste rana caldă Ești lacrima fericirii ce a fost uitată Ești prospețimea ierbii ușor udată Ești impulsul ce reînvie o lume schimbată... Ești precum mama protectoare pentru pruncu-i gingaș Ești agitația ce se resimte ca într-un aglomerat oraș Ești elogiul adus unui martir ostaș Ești senzualitatea adunată într-un fin făgaș... Ești flacăra mistuitoare din orice-mi dorință Ești sentimentul trăit
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
nu știe încă unde se va sfârși, ce va produce, cu ce efecte se va lăsa. Oricum, schimbarea plutește la mare artă. Greii, știi matale care, au pus-o de schimbare. Că a trecut cincizeci de ani, că pactul trebuie schimbat, că... În fine, astea le pândeai și matale încă de la război. Ridică din umeri. Nu era treaba lui. Mai întinse mâna și luă o bucată de plăcintă. O studie gânditor, de parcă ținea în mână un petec din stenogramele de la Yalta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de durerea din mațele mele, că măcar asta să fi apucat să fac și io cu Păstrămaț din toată tinerețea noastră, să fugim și să vedem Egiptu, da’ regimul nu ne-a lăsat, cred că și de-asta comunismul trebuia schimbat, și mai să-l prind și să-l strâng în brațe pe Sofronică când povestea, ca la cinema povestea, da’ mă abținem, că era și Rozica de față, beam toți trei, altceva ce puteam face, beam până uitam de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]