3,463 matches
-
vrea să-și cumpere nici o oglindă, pentru că o oglindă ca asta nu ar fi decât o scroafă murdară, cum zice el dar pe stradă vitrinele reflectă, și Herrmann îl vede pe Herrmann. Atunci, dacă nu-i beat, trebuie numaidecât să scuipe. Și eu trebuie să ascult lucruri din astea în fiecare zi, cu fiecare cuvânt, cu fiecare beție îmi scurtează viața. MARIEDL: Tocmai asemenea oameni sunt descoperiți de câte un Isus sau de câte o Maria Maică a Domnului cea preacurată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
burtă. Mie mi se apleacă numai de la spălatul pe dinți. Și când Herrmann vede cum mi se apleacă mie la spălatul pe dinți face așa ca și cum și lui i s-ar apleca. Și lungește prefăcătoria atât de mult, până când chiar scuipă afară chifla lui cu pateu. Și pe urmă porcul de câine îmi spune cu privire nevinovată: Uite, mamă, eu chiar că nu pot să suport pateul. GRETE: Fugi de aici, Erna, de ce trebuie să trăiești tu așa de exagerat? Herrmann
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mă bucur că Mariedl a apucat să curețe toate latrinele, pentru că ea-i o persoană care vâră respectul în alte persoane, ca și domnul Karl Wottila, care acu' mai e și membru în comitetul parohial... (la început gânditor, apoi, brusc, scuipând în jur) Dar acu' nici măcar domnul membru al comitetului parohial, Wottila, nu știe ce surpriză este ascunsă în a treia latrină. Că asta nu știu anume decât Doamne-Doamne și domnul preot și poate îngerii, ah, da, și Sfânta Fecioară Maria
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fiul tău? Dar Erna nu-i în stare decât să gâfâie ca o gâscă pe jumătate sugrumată. Probabil că nu mai are aer, că prea mulții curioși se înghesuie în jur. Dar Erna mai are atâta putere cât să-l scuipe pe Herrmann în obraz. Dar pe Herrmann îl apucă râsul. Ce poate să iasă din faptul că o scroafă scuipă pe alta în obraz, zice el. Apoi se ridică liniștit, își aranjează frizura și apucă capetele Ernei și al lui
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mai are aer, că prea mulții curioși se înghesuie în jur. Dar Erna mai are atâta putere cât să-l scuipe pe Herrmann în obraz. Dar pe Herrmann îl apucă râsul. Ce poate să iasă din faptul că o scroafă scuipă pe alta în obraz, zice el. Apoi se ridică liniștit, își aranjează frizura și apucă capetele Ernei și al lui Wottila de ceafă și le lovește unul de altul până când sângele dă pe dinafară și sufletele le pleacă în emigrație
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebuie să miște gura ca si cum ar înghiți... ca la o tabletă sănătoasă, care era oricum de preferat, și pentru că acum micul Herrmann este om în toată firea, dar un tăinuit om în toată firea, pentru că de fapt nu trebuie să scuipe și să plângă atâta, vina o poartă doar pielea lui albă și părul de un roșu aprins, și pentru că totul este la Herrmann... un bărbățel, o muierușcă și un animaluț la un loc. Și a mai spus unchiul tutore că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
de la un cârnat n-a trebuit până acum să suporte moartea, în afară dacă s-a înecat de la o mușcătură de cârnat. Atunci era ori un tâmpit, ori unul care vorbea prea mult în timpul mesei. Toți oamenii își mănâncă cârnatul scuipat din ei, asta se înțelege de la sine, și toți oamenii trebuie să putrezească la sfârșitul vieții lor, dar nu din cauza cârnatului. Și pen' că d-voastră, domnu' Jürgen sunteți un învățător veritabil, povestea d-vostră, cu cârnații e o porcărie încârligată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
își vâră chiștocul în Herta. Sufletul, asta-i, că trebuie să te prindă râsul când te chiorăști la un om care dă ortul popii. FOTZI (țopăie până la Karli): Rog bani pentru muzică. (Karli o apucă brutal între picoare și îi scuipă în palmă deschisă) HASI: Hasi și Schweindi sunt oameni educați, și vă rog să cunoașteți asta pe dinlăuntrul d-vostră. Avem o educație de inimă și rațiunea noastră luminează ca un măr roșu și mare. Suntem oameni care stăm cu amândouă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ling. Fotzi se apropie și ea și sărută cu o plecăciune mâna Hertei. Hasi își scoate pantofii și ciorapii și îi trage un picior în spate lui Schweindi. Când Schweindi bruscat se întoarce, Hasi îi vâră piciorul în bot) SCHWEINDI (scuipă): Pfui, Dumnezeule, cum poate să pută un picior, nespălat de săptămâni, și probabil că iar ai călcat intenționat în rahat de câine, așa cum faci mereu, pentru că este atât de plăcut lunecos, așa cum spui tu. (Hasi ridică un os de jos
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
meu, dar îmi aparține în special mie și pot să apăs pe câinele Schweindi, când am eu chef. (Schweindi și-a pus mâinile peste față și se apleacă. Hasi a golit coșul cu pâine pe jos și sfărâmă pâinea. Îl scuipă pe Schweindi și îi toarnă râzând o bere pe cap) Când s-a terminat un aer, atunci s-a dus tot aerul, nu-i așa? Nimeni nu povestește, totul distrus. S-ar putea să mai fie cineva, dar o astfel
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fier (Fiul vrea să se strecoare spre colțul câinelui cu o țeavă însângerată, dar e descoperit de Sepp Botdejigodie. Fiul fuge) Ce Ești o sămânță beteagă Și tu O mușcătură pe gura maternă O mușcătură pentru gaura lumii (râgâie și scuipă) Dar atunci când lumea nu poate fi spintecată Atunci nu poate să existe nici un președinte veritabil Numai o vedenie de președinte dintr-un Înger păzitor Numai coji de ouă, dar nici un ou Numai locțiitori de Conducători pe pământ Numai locțiitori ca
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
unuia i-a fost bătută în cuie pe cruce viața lui cea rea, Ha Rolfi Rahat de câine uitat, (câinele mârâie furios și se smucește în lanț) Că fiecare câine trebe că se numește Rolfi Chiar și când poate să scuipe din el pui. (mai cosește un pic) Am să-i înghit căpățâna din țâțâni mușcătorului ăstuia Un câine primește de toate Și eu Botdejigodie Sunt un nimic în război Un de Unulsingur agățat de un guler (mai cosește un pic
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Morții Dada Pământul gândește și Sepp cotește Nimic Președintele moare și Dumnezeu însuși decade Exact O grămadă de lux sfânt Vorbesc păsăreasca Vorbesc totul înapoi în globul cel verde Prin botul spintecat al pământului înapoi în zeama fructului Da (râgâie, scuipă, își eliberează vocea tușind și urlă) Hei Președinte (strigăte tare de la ciocănitori) Preeeeședinte (frunziș și crengi rupte și trosnind sub labele fiarelor) s-a teeeerminat cu tine (se aude căderea unui uriaș copac și apoi un stol care își ia
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
dar noi ne purtăm munții înlăuntru și ne întoarcem într-acolo. ȚĂRANUL BĂTRÂN: Totu-i nostim. Încotro îți întorci privirea poți privi ceva nostim care se sărbătorește pe sine. COMPOZITORUL (după ce IDIOTUL s-a uitat fix la el): Da, știu, scuipă. IDIOTUL: Nostim, deznostim, nostimadă, nostimadă, nostimadă... nostimadă, nostimadă, nostimadă... (compozitorul îl lovește în spate. Idiotul amuțește.) IMPRESARUL: Ce răi puteți să fiți.. cu universul. PIANISTA: Universul pute și impresarul și muncitorul nostru la percuție sparge oricui prin hegemonia lui puturoasă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
trebuie să poți să ai grijă să poți să ai grijă tot timpul de cocină. BĂTRÂNUL ȚĂRAN: Da, asta ar trebuie să fie cel mai rău lucru din lume, lipsa de grijă. Că din lipsă de grijă am fost fiecare scuipați în lumea asta. CÂNTĂREAȚA: Dacă cineva și-ar putea face griji pentru o contradicție caldă și moale, care ar aduce o încredere, dacă i s-ar arata o întoarcere de situație. Dacă ceva ar putea totuși să existe, care să
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
moale, care ar aduce o încredere, dacă i s-ar arata o întoarcere de situație. Dacă ceva ar putea totuși să existe, care să fie atât timp, până ajunge să aparțină cuiva. Dar totul se înșală pe sine însuși și scuipă la picioarele oamenilor calzi, care nu vor decât binele general cu ochii deschiși. IMPRESARUL: Fratele meu Franz s-a frecat de voi în toate felurile pentru a primi o căldură omenească incandescentă. Dar oamenii înțepeniți în răceală au provocat o
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fi trebuit totuși s-o sufocăm pe Mariedl, pe vremea când mai înota în burtoiul tău popular plin cu sos ca o groapă, mamă! La vremea lui a fost asta o presimțire parșivită, c-ar fi trebuit să ți-o scuip afară ca un polițist sexual din apa aia a ta de prăsilă. Intrată prea devreme în călduri, așa cum ai blestemat tu mereu, mult prea fără băgare de seamă trecută la bobocei, așa cum tu mereu m-ai pocnit, mamă. Dar semaforul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cot de ordonanța statului. Nu mai există de fapt decât poliția populară, medicina populară și biserica populară. FRATELE LUI MARIEDL: Mi se rupe-n paișpe de simțirea asta dezliberată. Eu mi-aș vârâ-o toată în fundul bisericii populare și i-aș scuipa sosul morții din măruntaiele mele. Bine-i merge butoiașului din corp care și-o încălzește. Imaginea strălucitoare a cârpelor de peste curul dumnezeiesc care sughite atunci când îl țin, și i-o vâr. Restul se rezolvă cu ochii. Principalul e ca să-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fasole umflate În apă și despicate, legate cu un ban de metal (aramă sau argint). Pentru mușcături de șarpe: Se lega strâns locul de deasupra mușcăturii, pentru a nu circula veninul "la inimă". Se sugea apoi sângele contaminat și se scuipa, iar În caz că se știa că șarpele era veninos, se tăia carnea de pe locul mușcăturii și se ardea rana cu fierul Înroșit. Mușcătura se spăla cu apă rece În care au fost ținute frunze de alun, lapte dulce fiert și se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gingiile sunt umflate, nu se va folosi periuța de dinți și se va evita consumul de produse alimentare iritante (ardei iuți, tutun, alcool, etc) În inflamații gingivale cu sângerări și eroziuni: Mestecare de sare grunjoasă de bucătărie, după care se scuipă "răutatea" și se clătește gura cu ceai de mușețel, de sunătoare, cu oțet sau cu rachiu de tescovină. Ceai concentrat de coada calului, coada racului, mur, răculeț, salvie sau sclipeți, care se ține În gură și se fac clătiri, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
căpșuni pisate, de sare, șovârf, dumbeț, cuișoare. Se introduc În găuri, dopuri de bumbac sau de vată Îmbibate În spirt și cu piper iute. Se mai pun În carii ulei de plop, tutun, tămâie sau lemn trăsnit, care apoi se scuipă. Ceai de cimbru de grădină, o linguriță de frunze și flori la o cană, cu care se clătește gura după periaj. Mestecare de frunze și flori proaspete de cimbru de grădină, de mai multe ori pe zi, ultima seara, la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o lună, când "duhănitul" dispare. Cine nu reușește prin voință să se lase de fumat, poate fi "ajutat" de ...rădăcina de obligeană (uscată și tăiată mărunt), care se mestecă Încet, În stare crudă. Rădăcina mestecată nu se Înghite, ci se scuipă. Prin gustul amar și aromat, rădăcina de obligeană scade pofta de a fuma și face ca gustul unei țigări să fie respingător. Ceai de trifoi de câmp, o linguriță de frunze și flori la o cană cu apă clocotită. Se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe frunte, pe obraji și pe buric. Copii nu trebuie să mănânce porumb, fasole, măsline și prune. Ochi: se spală ochii bolnavi cu apă de topaz. Dimitrie Cantemir În "Istoria ieroglifică", spune că "ochii orbului din naștere se spală cu scuipat, ca să le deschidă luminile". Dureri de cap (cefalee): se pun pe frunte și pe tâmple frunze proaspete de varză sau de hrean ras, Înmuiate În oțet cu sare. Ochi bolnavi (oftalmii): se spală ochii cu ceai de rostopască sau se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
număr fiind scos la 1 decembrie 1932, director Gh. Nedelea, strada Căpitan Kostache nr. 15 Bârlad. Într‐unul din numere, sub semnătura lui G. Nedelea, în articolele „Sacrificiu” și „Escrocherie”, editorialistul se îndreaptă cu condeiul împotriva „îmbuibării trândave”, bună de „scuipat și pălmuit”, atunci când schelăie p e ulițe, spunând că „a prins‐ o dorul de sacrificiu” În foiletonul „Nu tocmai, fapt divers” M. Negreanu face 208 referiri la moartea celebrului sculptor Paciurea care a murit pentru că „n‐ a avut suma pretinsă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
așa de dezumanizați și nemuncitori un domn inginer mi-a spus: "scapă d-le mai repede de ăștia !" într-un cuvânt, prăpăd au făcut la fermă ! Cauza: Nichipercea a ajuns șef ! * Aud că un broscoi Bălțat, umflat de venin și scuipând puroi, e cuiul pe care lunecă lanțul PNL. Sunt surprins de ușurința cu care oameni deștepți se lasă prinși într-un păienjeniș care-i expune la șantaj și dezvăluiri de presă. Lanțul coboară din brâul unui ministru și ajunge la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]