3,089 matches
-
zile profitau de dânsele. De câte ori era vorba de Stere, mă îndurera ideea că acel om, pe care îl crezusem așa de înflăcărat patriot, cu suflet de apostol, cult și muncitor, devenise un instrument dârz al vrăjmașului învingător, orbit de o seacă ambiție. Vorbea fără sfială de împărțirea țării și de intrarea noastră în Confederația Europei Centrale! Tot cu astfel de știri fanteziste sosi și căpitanul Moos. Crezând că vine în serviciu comandat, îl primii. Nu era singur și îmi prezentă pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ni-i spune. Boierul: De îndat’ vă povestesc Și pe toți va lămuresc. De sute de ani, măi frate, Milcovul le tot desparte Pe cele două surori, Țări creștine și vecine, Spre cumplită urgisire Și a neamului pieire. Să-l secam dintr-o sorbire Ce mai , să le dea de știre Cum că... trebuie Unire. Printre ei era, se știe Și-un țăran tare isteț, Si cinstit și îndrăzneț. Ion Roată se numea, Si povestea-ncepe așa: Ion Roată: Ba eu
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
asupra "detaliilor semnificative", stilistic vorbind, prezente în creația marelui poet, evidențiind, cu o "bucurie nespusă", "strălucirea versurilor eminesciene" și iluminând totodată "noblețea Omului care le-a zămislit". Analizele sale nu au rigiditatea demonstrațiilor didactice și cu atât mai puțin algebrica seacă a analizelor gramaticale, el preferând a-și conduce, oarecum cozeur, cititorii pe terenul plin de surprize al prozodiei unui mare înnoitor de limbă. "Eminescu spune domnia sa nu a îmbogățit lexicul românesc prin ceea ce se cheamă "formații personale", confecționând ca atâția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
dar aveau și ele partea lor bună precum și civilizația de astăzi are partea ei rea. Nu erau pe atunci partizi politice care să vrăjmășască oamenii, nu era acea goană de slujbe ca astăzi, acea luptă apriga pentru existență care ne seacă puterile fără vreme, căci lume era puțină și existența ușoară. Fiecare în sfera lui trăia viața ticnită, nefrământată de mari ambițiuni și ajungea sănătos la bătrânețe adânci. Aceasta a fost impresiunea mea din cele auzite de la părinți, din cele simțite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe Șăfu. Nici nu-l cunoșteam foarte bine. Dar, când a ieșit Șăfu, unii mai căcăcioși deja schimbaseră stăpânul, bravo, moșule, îl lăudau. Șăfu a trecut, s-a îmbrăcat în liniște, ne-a zis „Servus“, cu vocea aia a lui seacă, și a tăiat-o. Șubi era în genunchi și-și culegea măselele. Abia după aia am aflat că se apucase Șăfu să tragă de fiare. Venea la școală, la sala de sport. Sâmbăta trăgea de fiare și făcea jogging pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
scrie altceva: nici pomeneală să plouă și mai cu seamă să plouă torențial, ca la potop. Nu, dimpotrivă. Orășelul Serenite este zugrăvit cum e luat în stăpânire de caniculă, de arșiță, de secetă. Nici strop de apă. Dunărea stă să sece, apa e atât de scăzută că au ieșit la iveală câte și mai câte obiecte, ascunse de zeci și de sute de ani în pântecul fluviului: chiar și un fel de arcă ce pare a se odihni pe fundul apei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
despre țara noastră și despre modul ei de viață. Cu oasele Încă pătrunse de frigul nopții, imaginația noastră colorată a transformat Argentina Într-o viziune ademenitoare din trecut. Entuziasmați de bunătatea timidă a cholos-ilor∗, ne-am dus Într-o albie secată din apropiere, unde ne-am Întins păturile și am dormit, sub mîngîierea soarelui care răsărea. La 12 am pornit din nou, mult mai fericiți; trecuserăm peste suferințele din noaptea precedentă, urmînd sfatul bătrînului Vizcacha∗. Dar drumul era lung, așa că n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
bage sub pat și-l ținea acolo până la uitare. Nu o dată s-a întâmplat așa ceva. Părintele Ioan, având o memorie excepțională știa pe dinafară rânduiala Sf. Liturghii. Preoții catolici se adunau sub paturile etajate și luau parte la Sf. Liturghie seacă, adică fără consacrare. A fost și o vreme când, având materia necesară, s-a făcut și Sf. Liturghie cu consacrare, dar rar și puțină vreme... Părintele Ioan era mereu înconjurat de deținuții din celulă ca să asculte unele discuții științifice fiind
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
drum. și am ostenit. Să poposim, Suflete, și să chibzuim: Amândoi am umblat jumate de drum și tare am fost cuminți! Pe nime n-am supărat, nimic străin n-am luat, Câte-am avut, toate le-am dat! Ne-am secat merindele, ne-am zdrențuit straiele, ne-am tocit ciubotele... și am ajuns doar la jumate de drum. și am ostenit. și nu mai avem de nici unele, Că tare cuminți am mai fost! Ce ne facem, Suflete? Vom zvârli ciubotele. Vom
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
se conta prea curând. Acceptasem postul spunându-mi că lucrurile nu puteau sta aici chiar atât de rău ca în școli; că în acest stat până la urmă tot o mai fi existând undeva măcar un dram de copilărie, că distrugerea seacă, sistematică, prin ideologie nu le putea fi aplicată unor copii așa micuți și că într-o grădiniță mai există, totuși, și cuburi de construit, păpuși și jocuri. Pe deasupra, rămăsesem fără un ban, având în schimb datorii și ratele de la casă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
întâmplă să mai faci și "dialog" în trei, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. "Nu poate exista o relație de prietenie între un om și un zeu" (Hannah Arendt). Iată de ce îmi place cum scrie; nu practică o scriitură seacă, inacesibilă muritorilor, ca majoritatea confraților ei filozofi. În seceta ideilor "înalte" găsește mereu loc pentru aceste afirmații care ți se înșurubează în creier. Și rămân acolo. Ionesco again. O nouă perlă culeasă dintr-o alta "metodă" de engleză care mă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
super. Totul copleșitor. O imensitate care te minimalizează, te înstrăinează de tine însuți. Nu, n-aș putea trăi în America lui Bellow. Și nici în Israelul lui Amos Oz. Acolo, într-adevăr, au făcut minuni. Au scos aur din piatră seacă. Dar prea multă exaltare, prea multă diversitate contrastantă a populației, prea multă aroganță a celor bogați, prea mult instinct de superioritate. Prea multă nesiguranță. În Anglia, în schimb, da, în Anglia aș putea trăi. De altfel, am foarte mulți prieteni
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cele două sate ale sale, Oprea și Streza. Acestea sunt frumos așezate de o parte și alta a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a râului Cârțișoara rezultat din confluența pârâurilor Bâlea, Valea Doamnei și Laita. Latura de est a satului, Streza, este udată de pârâul Valea Seacă, constituit la rândul lui din pâraie ce aduc apă mai mult în vremuri ploioase și care seacă imediat ce baierile cerului sunt zăvorâte. E vorba de pârâul Donii ce se formează undeva mai jos de hotarul numit Mlaca, pârâul Smeurișului, pârâul Bunii, valea Muntelui și pârâul Secșoara ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ce adună toate apele văilor de către Arpașul de Sus. Latura de vest, adică Oprea este încadrată de pârâul Vitelor ce se formează prin colectarea torentelor de pe văile Doamnei și curge la vale în paralel cu râul Cârțișoara și cu Valea Seacă. La vreme de ploaie pârâul Vitelor își duce vijelios apele prin punctele «Pe Funduri» și «La Stejari», ca să traverseze șoseaua națională și să le deverseze în final în râul Olt. Legătura dintre cele două sate ale Cârțișoarei se face peste
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sută de ani, mai precis din 1603 -sa abătut și peste acest district de graniță, care a durat dela Rusaliile din 1717 până la Sfânta Mărie Mică din 1718. Atunci pășunile sau uscat, iar multe din izvoare și râurile zonei au secat. Dacă totuși o parte din vitele de aici au mai fost salvate, aceasta se datorește faptului că mulți boieri și iobagi au trecut granița cu ele și le-au pășunat și le-au susținut pe munții, câmpiile și cu fânul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
exceptând esențele de mesteacăn și de alun ce erau folosite de curte pentru cercuri. După cum la căsătorie, orice noua familie de iobagi era miluită de «onor» curtea nobiliară cu «formidabila» danie ce consta în două feldere de cereale, grâu sau secară ( ferdela era egală cu 16 cupe, adică circa 16 litri), plus două cupe de rachiu, un ciubăr de varză murată și un blid de morcovi. Să fie primit, zicem noi, urmașii de azi ai acelor iobagi de atunci, oameni ce
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
nou create, Orașul Victoria, Mârșa, unde aproape fiecare familie din sat avea unu, doi, sau chiar mai mulți membri angajați. Singura moară în stare de funcționare în sat, rămase cea din Oprea, care în 1968 a măcinat 60.611 kg. secară și 51.190 kg porumb, pentru care a preluat uium 7.273 kg, secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sat. Fântinița din stâna Vacii. Pe lunca Secii din sus de sat mai la deal spre pădure ieste altă fântâniță îi zicem noi Fântânița lui Rac Crăciun, una din cele mai bune și mai vestite din hotarele noastre, nu a secat niciodată și nici nu și-a micșorat izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
izvorul când o fost secetă. Și nici nu crește când îi timpul ploios, și are o apă în tot timpul ca de la munte. Alta în hotarul Mlăcii ie fântânița din Lazu Oprii, de la Mânăstire, dar când ie timpul mai secetos,seacă. Acum să trecem în hotarul Poienii, unde avem mai multe. Întâi fântânița din Lazul lui Scorobeț, de sub poala pădurii, mare și zidită cu piatră de boltașul Scorobeț, de asta îi și zice așa. Coborând mai jos dăm de Fântânița Purcarului
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
știu acuma dacă mai stă sau nu s-a astupat că nu le mai are nime grija să le curețe. Să trecem la Trocile boltașului în părăul Secșoara. Cam la jumătatea lui are un izvor mare și bun de nu seacă niciodată. Aci pe timpul când nu avea comuna drum la Râul Arpășel cu ciurda de vite, boltașul Scorobeț a făcut douo troci mari din stejar ca să curgă apa din acest izvor prin iele ca să poată bea vitele vara când erau la
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din hotar afară de a lui Rac Crăciun care stă bine, celelalte îs pe peire. Acum tot în hotarul Poienii mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos de sat, de către Cârța, hotarul cel mai bun și cel mai mare al comunei noastre, aproape de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mai avem o fântâniță în părăul muntelui de unde și numele de Fântînița Părăului. A avut apă bună, dar în 1946 a secat. Tot în hotarul Poienii mai avem Fântânița lui Mărean cu apă bună, izvor mare și care nu a secat niciodată. În hotarul din jos de sat, de către Cârța, hotarul cel mai bun și cel mai mare al comunei noastre, aproape de două ori mai mare decât cele două hotare din sus, are și pământul cel mai bun, dar în privință
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
-i foarte bună, apă ca de la munte. Acum să trecem la izvoarele date de pământ sau de natură, nu de mâna omului. În hotarul cel mare din jos de Tinișoare iește o fântâniță iar bună cu izvor mare, nu a secat niciodată. Îi zice Fântânița din Tinișoare. Să trecem la lunca râului Bâlea, unde avem trei fântânițe. Prima e Fântânița de la Mori, îi zice așa pentru că aici o fost mai înainte de 1900 o moară de apă unde veniau oamenii de pe Ardeal
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Sovietice,«marele nostru prieten de la răsărit» datoria de război. Astfel în 1950 de exemplu, satul Oprea Cârțișoara era obligat să pună la dispoziția colectorilor, strângând din hambarele a 248 de familii practic înfometate, următoarele produse vegetale: - grâu tone: 9,933 - secară 40,578 - ovăz 21,378 - porumb 20,478 - cartofi 322,478 - fân 83,002 - trifoi tone: 0,031 - borceag 0,996 Nu dispunem din păcate de o evidență a producției animaliere ce lua calea răsăritului atunci când vreme de 20 de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]