2,366 matches
-
o perioadă de timp atît de lungă, nu sînt pe punctul de a-mi schimba părerea (despre dumneavoastră), pentru că (o asemenea schimbare) nu ar corespunde caracterului și sentimentelor mele. Nenorocirile (prezente) sînt trecătoare. Sînt sigur că le veți suporta cu seninătate și curaj și sînt convins că veți proceda la fel și pe viitor. Chiar în ziua cînd am primit scrisoarea dumneavoastră m-am dus la Banca Românească, dar n-am putut obține un rezultat satisfăcător, pentru că, în împrejurările de față
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se așteptau ca organizația să devină o umbrelă pentru remilitarizarea Germaniei. Franța a reușit să amâne acest moment până În 1954. Dar cu câtva timp Înainte, politica franceză suferise deja o transformare semnificativă, care făcea ca Parisul să accepte cu relativă seninătate reconstrucția parțială a Germaniei. Frustrată de noua sa condiție (cea mai mică dintre marile puteri), nemulțumita Franță Își găsise o nouă vocație: aceea de inițiatoare a unei noi Europe. Ideea unei uniuni europene, sub o formă sau alta, nu era
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
naționaliști și soldați: mulțimea cerea separarea de URSS, autoritățile se opuneau. Dar Georgia sovietică, asemenea republicilor vecine, Armenia și Azerbaidjan, era prea vulnerabilă din punct de vedere geografic și prea complexă din punct de vedere etnic pentru a contempla cu seninătate nesiguranța care a Însoțit colapsul sovietic. Prin urmare, autoritățile locale au decis să precipiteze această eventualitate: partidele comuniste conducătoare s-au redefinit ca mișcări de independență națională, iar liderii de partid regionali (cel mai cunoscut fiind Eduard șevarnadze, În Georgia
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Dumnezeu. Nu era nimeni ateu printre noi. Cu cât eram mai încercuiți și mai singuri, cu atât preocupările noastre se ridicau mai mult spre Dumnezeu; contactul cu morții noștri și ai neamului acesta ne dădea o tărie invincibilă și o seninătate luminoasă în fața tuturor lucrurilor.” (Corneliu Z. Codreanu) Nu legionarii au comis abateri de la legile țării. Nu legionarii au practicat violența ca metodă de luptă în confruntarea politică. Legionarii au luptat loial și numai în cadrul legii și au cerut mereu domnia
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
rodinian, geniul apare în dimensiunea sa damnată către care deschide Poarta Infernului. Figurile din piedestal, menite să reflecte travaliul creator, îl apropie la limită de exacțiunile damnaților, geniul singur este capabil să se situeze deasupra acestui nod inform într-o seninătate sceptic-detașată, pe care o evocă versurile finale ale poemului Luceafărul, investite ulterior cu valoare testamentară: "Dar eu în lumea mea mă simt/ nemuritor și rece". Pe această posibilă filieră interpretativă se insinuează și o notă decadentă, pe de o parte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de luptător a lui Eminescu, forța lui de gânditor, care iubea și ura, chemând la alte înțelegeri pe oameni. Nu-i nimic pesimist în expresia acestei bărbății îndurerate și în același timp tunătoare, în revolta ei. Însăși fruntea nu are seninătate, ci, prin modelajul ei cu accente și neregularități, cu o cută orizontală, adâncită, sugerează frământarea întregii ființe, frământarea ridicată la simbol de părul vâlvoi ce pare o imensă vâlvătaie a răzvrătirii și a aspirației către o lume mai frumoasă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
faptul că ea poartă o coroană, este regina. Salomeea păstrează o rezervă resemnat-hieratică, întinzând deasupra mesei talgerul pe care se află capul sfântului Ioan. Herodiada ridică o cupă, chipul ei rămâne impasabil, inflexibil, nu exprimă nici jubilație, nici ură, nici seninătate, ci mai degrabă un fel de detașare vecină cu nepăsarea. Dacă Salomeea ține ochii închiși, ochii reginei sunt larg deschiși. Ea pare să fie deplin conștientă de greutatea actului tocmai împlinit, al cărui instrument a fost fiica ei. Dacă veșmântul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de unde Își asigură existența, dar pentru un istoric literar ele reprezintă puncte cardinale În procesul creator. Literatura clasică, În general, era preocupată de trăsăturile ei dominante, Întruchipate În chipul individului, angajat Într-o luptă continuă pentru afirmarea echilibrului, armoniei și seninătății. Ea a creat tipurile umane și le-a indus spre desăvârșire și scriitorilor realiști de mai târziu, dacă avem În vedere faptul că realismul reia În mare parte viruțile esteticii clasice, un răspuns la refugiul În trecut sau În viitor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent au orientat creația artistică europeană din acea perioadă, plecând de la modelele artistice oferite de literatura, arhitectura și sculptura antichității, considerate a fi Întruchipări perfecte ale idealului de armonie, echilibru și seninătate. Clasicismul aspiră la reflectarea unei realități În operele de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge idealul frumuseții morale. Clasicismul a oferit Întotdeauna modele. Având drept scop crearea unor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
clasică). P. Corneille (Cidultragedie), J. Racine (Fedra - tragedie), Moliere (Avarul - comedie), La Fontaine (Fabule) etc. Clasicismul se opune barocului În secolul al XVII-lea european. Cum s-a mai spus, curentul clasic afirmă o artă bazată pe armonie, echilibru și seninătate; toate acestea presupun rigoare impusă prin normele artei clasice. Regulile definesc pictura, literatura, muzica, sculptura și arhitectura. Cea mai importantă perioadă a clasicismului s-a Împus În Franța regilor Ludovic al XIII-lea și Ludovic al XIV-lea. Mai apoi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ideal, cu Însușiri morale Înalte, căutat În rândul nobilimii și al familiei regale. Dominat de o singură trăsătură de caracter, personajul clasic nu evoluează (se confundă cu caracterul ilustrat). Acestea se leagă de trăsăturile fundamentale ale curentului: echilibru, armonie și seninătate. Sursele de inspirație ale scriitorului clasic se reduc la antichitatea greacă și latină, ignorându-se adesea istoria și eroii naționali. Conflictul iscat În operele literare clasice constă În lupta dintre sentiment și rațiune, dintre interesele personale și cele cetățenești și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modernismul etc Romantismul, În calitatea lui de curent literar este rezultatul subiectivității, al sentimentului și fanteziei creatoare, al spontanietății și sincerității emoționale, adică a tot ceea ce reprezintă ca atitudine anticlasică, promotoarea unui raționalism raportat la ceea ce Însemna armonie, echilibru și seninătate. Caracteristicile de natură estetică ale romantismului sunt țesute din negarea trăsăturilor calsice. G. Călinescu neagă puritatea genurilor, speciilor și curentelor. La apariția geniului, spune el, școlile dispar. Un curentul literar definește activitatea literară a scriitorilor, dintr-o anumita perioada de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dar cu proiectare În impersonal, „În zone statice“, „sub o cupolă de gheață“, „ca Într-o vitrină“. Prin parnasieni, geografia lirică se extinde la Întregul cosmos. Când li s-a reproșat insensibilitatea, parnasienii au protestat; au argumentat că imaginile de seninătate, frazele echilibrate pot să exprime marile dureri sau idei; au fost de acord că „forma“ poate fi „impasibilă“, sculpturală, dar foarte pură În liniile sale. Detestarea „incoerenței ideii“, a „incorectitudinii limbajului“ rămâne punctul invulnerabil al parnasienilor (de fapt, „armătura“ e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
zilele, cum o fac mulți, cu toate că trece și el prin nesfârșite necazuri și Îndoilei. Acestea nu-i zdruncină nici o clipă echilibrul sufletesc, ori din acest punct de vedere el este cu adevărat un personaj clasic caracterizat prin armonie, echilibru și seninătate. Un moment important În cunoașterea personalității acestui erou Îl constituie meditația sa pe seama condiției țăranului, din conținutul căreia se desprinde o logică neobișnuită și profunzimea gândirii sale. Este memorabil momentul când săpând un șanț pe o ploaie teribilă, Își pune
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Titu Maiorescu a marcat Întreaga sa operă chiar și aceea scrisă după răcirea relațiilor dintre cei doi. Între autorul „Scrisorii pierdute” și Întemeietorul Junimii exista o afinitate În ceea ce privește concepțiile estetice. Viziunea amândurora este clasică, simt nevoia echilibrului, armoniei și seninătății și pentru aceasta militează cu toate mijloacele artistice, dar mai ales cu satira, umorul, persiflarea, sarcasmul stăpânite ca nimeni alții În epoca aceea. c. Caragiale este un polemist și un pamfletar fără egal În epoca sa. De abia mai târziu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
soluționeze mănunchiul de contradicții nerezolvate încuibate în trecutul românesc. Apoi, arătând permeabilitatea ideologică a istoriei prin afirmația că "fiecare generație învață/scrie Istoria românilor în raport cu propriile aspirații", autorii definesc menirea manualului ca fiind aceea de a răspunde unei "nevoi de seninătate" (p. 3). 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" "Politica regretelor" paradigma etică europeană a memoriei în post- naționalism. După ce a apărut pe scena britanică a ideilor politice ca o doctrină emancipativă, îngemănată cu idealurile democrației și având
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]