5,850 matches
-
solicită mai mult timp și mai multă energie pentru a-i da de capăt. Toți oamenii au diverse probleme iar acest rând nesfârșit de probleme este întrerupt din când în când de câte o situație de criză de natură financiară, sentimentală, personală sau medicală iar peste toate problemele pe care deja le avem mai avem de rezolvat și situația crizei. Ce face diferența între oamenii puternici și oamenii care se lasă pradă deznădejdii este rapiditatea cu care aceștia iau decizii și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2982]
-
acea șansă și să credem în reușita noastră. Dacă vrem să eliminăm un obicei prost și suntem convinși că VREM ASTA cu adevărat, atunci ACUM este timpul. Ce rost are să tot amânăm inevitabilul? Dacă vrem să terminăm o relație profesională, sentimentală sau personală, acum este timpul. Ce rost are să lăsăm să mai treacă încă o zi și încă o zi? Ne trebuie curaj să spunem sincer tot ce gândim și să punem punct unei situații nefavorabile. Dacă ne gândim de ceva
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2980]
-
Romei: "imperiu care stăpânea lumea, fără a presimți moartea care îi sapă mormântul și o lume neobișnuită să asculte de imperii". Este mai mult o frământare umană dintre putere și credința, în care eroul trăiește "în momentele sale grele, cu sentimental grav al vanității, cugetând înțelepțește ca toți bătrânii universului"34: "Unde-i mărirea lumei? Unde-i? Oare este" (Decebal) "Om! Care e ființa ta?... Ce face Ca tu să fii... Ce face să nu te risipești În propriile-ți fapte
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
momentul în care îmi voi vedea Ușile puse pe perete acolo, în palatul acela atît de visat. Uși celebre, Uși umile, așa se numea, poate vă mai amintiți, expoziția mea din 1995, de la Cupola. Celebrînd un Iași inconfundabil. Îngăduiți-mi sentimental motivat să reproduc doar cîteva rînduri din pliantul încă ud tipografic: "... pe ușile acestor faimoase zidiri, am intrat adesea, urmînd pașii atîtor figuri mitice sau doar anonime din veac. Descoperind sau imaginînd interioare de taină. Ideea care m-a acaparat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cam incontinent și cam demagogic, fiul unui președinte american care a girat, într-un secret mai mare decît al Yaltei (cel al Maltei), o nebuloasă nouă delimitare a zonelor de influență. Și care, după consumarea mandatului, a cauționat (cel puțin "sentimental") un regim Iliescu, atît de, iată, pernicios perpetuat pentru noi. Să ne mirăm că mesagerii iliescieni Năstase și, printre alții, un disponibil de teapa radiofonizatului Șeuleanu au găsit, recent, audiență maximă în aria republicană, agitată acum de... băiatul tatei? Ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
vulgaritate poate găsesc pata de culoare. Voi intra chiar acum aici, în buticul ăsta civilizat și-mi voi cumpăra... o portocală. 1 noiembrie " Se credea ales de Dumnezeu. Auzise voci. Citise poemul Oberon de Wieland, mai ales pe Schiller, pe sentimentalul Schiller... și devenise un fel de Ioana d'Arc". Cam ăsta e, în mare, portretul "moral" al celui care voia să-l suprime pe Napoleon, Friedrich Staaps, în 1809. Din perspectiva recentului atentat din America, austriacul cel puțin îl citea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
iată, la distanță, pentru cel ce-și imaginează cam ce se-ntîmplă acolo). Așa că să-l țină Dumnezeu sănătos pe Fișel, dacă mai trăiește, ceea ce-mi doresc și mie (dacă mai trăiesc...). Printre cele cîteva repere din fulgeratul meu traseu sentimental dorohoian se află, evident, și școala primară de pe fosta Carmen Sylva (azi, mde! Republicii). Clădire impozantă și-acum, dacă n-ar suporta, și ea, apetitul boitului la modă. Urc la primul etaj, unde sper să reconstitui mental clasa în care
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale dracului decît insomniile fecioarelor pe lună plină. De unde nici nu trebuie să le dăm nas excesiv, dar nici să ne prefacem a nu le băga în seamă. Aparițiile lui Valentin Gheorghiu pe scena Filarmonicii ieșene dincolo de tenta lor oarecum sentimentală: revenirea constantă în orașul inimii sale, Roxana oferă ieșenilor înșiși ocazia să-l aibă în mijlocul lor pe desăvîrșitul pianist. Dacă la toate astea mai adăugăm și aerul nedisimulat senin olimpian senin al artistului, avem deja un profil aproape exact. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ale "clasicilor în viață", randevuuri, pe aceeași simeză,a picturii cu fotografia, a instalației cu designul. Toate acestea (și încă multe altele) asigură sălii un regim perpetuu incitant. Moment... nostalgic. Răscolind, în una din zile, o pestriță arhivă (oarecum și sentimentală) a primilor ani ai revistei "Cronica", am tresărit la momentul în care nou înființata galerie din agora orașului trebuia să poarte și un nume. Cupola a fost cel ce-mi venise, dadaist, în minte, și apărut pe loc în revistă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
NARATAR. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum două ore, sau doi ani); intelectuală (naratorul din Zgomotul și furia e mult mai inteligent decît Benjy), morală (Justine e, desigur, mai virtuoasă decît personajele din povestirea ei), sentimentală (naratorul din O inimă curată nu-i mișcat de moartea Virginiei în aceeași măsură ca Félicité) ș.a.m.d. Mai mult, o distanță dată poate varia în cursul narațiunii: la sfîrșitul romanului Tom Jones naratorul și naratarul sînt mai aproape
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
curată nu-i mișcat de moartea Virginiei în aceeași măsură ca Félicité) ș.a.m.d. Mai mult, o distanță dată poate varia în cursul narațiunii: la sfîrșitul romanului Tom Jones naratorul și naratarul sînt mai aproape din punct de vedere sentimental decît la început. ¶Booth 1961, 1983 [1976]; Genette 1980, 1983; Prince 1980, 1982. Vezi și NARATOR ESTOMPAT, MOD, MOD NARATIV, TON. domeniu narativ [narrative domain]. Setul de MIȘCĂRI care țin (în principal) de un personaj dat (și de aliații săi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
iar sfîrșitul nefericit inspiră milă: Tess D'Urberville); (c) intriga tragică (un protagonist atractiv e responsabil de propriul nenoroc, drept care apare catharsis: Oedip rege, Regele Lear); d) intriga punitivă (un protagonist antipatic, deși parțial admirabil, eșuează: Richard III); (e) intriga sentimentală (un protagonist atractiv, dar slab sau pasiv, reușește în cele din urmă: Casa umbrelor, Anna Christie); (f) intriga admirației (un protagonist atractiv și responsabil reușește și atrage respect și admirație: Tom Sawyer); 2. Intrigi ale personajului: (a) intriga maturizării (un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
descifrate cauzele fenomenelor, ceea ce presupune cunoașterea tuturor elementelor pe care el le împărțea în două categorii: forțele profunde și acțiunea omului de stat, cele dintâi (condițiile geografice, mișcările demografice, interesele economice și financiare, trăsăturile caracteristice ale mentalităților colective, marile curente sentimentale), alcătuind cadrul relațiilor între comunitățile umane, determinându-le, într-o largă măsură, sensul existenței. În acest context al elementelor de înrâurire se plasează acțiunea omului de stat, care, însă, are posibilitatea să aleagă, de unde și importanța sa comensurabilă numai în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a cărei întindere poate că Bachelard însuși o ignora. E posibil chiar ca Lupasco să fi resimțit o anumită amărăciune văzînd că venerabilul maestru nu-i acorda tot creditul ce i se cuvenea. Poate că și unele probleme de ordin sentimental au tulburat relația dintre Bachelard și Lupasco. Dar dincolo de aspectul psihologic, ilustrativ, din păcate!, pentru moravurile și obiceiurile tribului intelectual, ceea ce ni se pare important este divergența filosofică dintre Bachelard și Lupasco, revelînd, încă o dată, poziția singulară a lui Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Blake descrie conflictul dintre rațiune și emoție-sensibilitate care duce la alienarea sexuală. Blake este astfel avocatul eliberării femeii și a sexualității acesteia de sub controlul regulilor și convențiilor rigide și obtuze ale societății care nu îi permiteau să își exprime dorințele sentimentale în mod liber. Prin acest mesaj puternic, Blake arată o profundă simpatie pentru cercul de radicali de la acea vreme condus de Mary Wollstonecraft și Joseph Johnson. Pe de altă parte, David Erdman a atras atenția asupra faptului că pentru această
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru a ilustra ideea că faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice; "faptele concrete" (care sunt faptele economice) reprezintă întrupări ale unor deprinderi și, desigur, materializări ale unor energii sufletești. Pentru Max Weber, asceza reprezintă folosind limbajul personalist energetic o energie care nu mai rămâne blocată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regele Francisc I, așa cum apare el în piesa este în fapt o dublură a regelui istoric. Arbitru al elegantei, el nu ezită să se travestească în haine de cerșetor, atunci când dorea să se aventureze în mahalale Parisului, pentru noi cuceriri sentimentale. Se știe că regele era un personaj extrem de atrăgător și se bucură de mult succes în rândul femeilor. Francisc I a fost încoronat la vârsta de 21 de ani. El a avut reputația de a fi fost în posesia celui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pagină a înfrînților vieții, a căror ultimă salvare nu este nici măcar sinceritatea, ci luciditatea dureroasă asumată în genunchi. Părăsind ordinea cronologică a apariției pieselor lui C. Popa, mă opresc asupra textului " Mașina de vînt". Ca și în "Calul verde", pretextul sentimental e doar manevra prin care se speră ( zadarnic) abaterea atenției cenzurii de la mesajul fundamental. Și aici, totalitarismul nu ne apare doar ca distrugător politic, sau nu numai politic, ci ca o forță ce invadează cu cea mai mare brutalitate tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
noastre"!? Spune și tu, omenește vorbind, se putea așa ceva? Octav: (după o clipă de ezitare) În primul rînd, Nea Matei, nu asta ar fi fost soluția; asta e imaginația matale și politică, și morală, și în toate; ca un mare sentimental ce ești, văd că matale ai grijă numai de niște oameni și nu de toți oamenii... În al doilea rînd, Nea Matei, pentru Dumnezeu, revoluția nu venise așa, ca o chermeză, cu costumați, cu dansuri erotice, cu focuri de artificii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în Ucraina (Bucovina de Nord și județele din sudul Basarabiei), iar cele aparținând Transnistriei ar putea, eventual, reveni Ucrainei; printr-o asemenea soluție s-ar confirma, în mare, aprecierea lui Nicolae Iorga, din 1940, potrivit căreia "Hotarul nostru este religia". Sentimental și din punct de vedere al patriotismului, Basarabia rămâne a românilor (a României), chiar dacă, din punct de vedere oficial, se așează deocamdată, și nimeni nu știe pe cât timp, în sfere de influență contrare etniei românești; Basarabiei nu i se va
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
1970, la revistele literare, cu nuvele și fragmente de roman, debutând editorial cu volumul Soare sec (1968). În Franța alternează proza propriu-zisă cu tipărirea de studii de antropologie socială și istorică, între cele două paliere existând numeroase transferuri. Romanul Discours sentimental (1984; Prix de la Société des Gens de Lettres) narează drama unei tinere dintr-o țară din est, câștigată, o vreme, de sloganuri comuniste și de teze precum aceea a luptei de clasă ca motor al progresului. Cum tatăl tinerei fete
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
și un nou sistem al riturilor funerare, greu de închipuit cu o jumătate de secol în urmă”, ceea ce reprezintă „o nouă creație spirituală a poporului”. SCRIERI: Soare sec, București, 1968, ed. (Soleil aride), tr. Claude B. Levenson, Paris, 1972; Discours sentimental, Paris, 1984; Mourir à l’ombre des Carpathes (în colaborare cu Mihaela Bacou), Paris, 1986; Où sont passés les vampires?, Paris, 1997. Repere bibliografice: Françoise Xenakis, Le Discours sentimental. Ioanna Andreesco, „Le Matin”, 1984, 6 noiembrie; E. R., Staline au
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
1968, ed. (Soleil aride), tr. Claude B. Levenson, Paris, 1972; Discours sentimental, Paris, 1984; Mourir à l’ombre des Carpathes (în colaborare cu Mihaela Bacou), Paris, 1986; Où sont passés les vampires?, Paris, 1997. Repere bibliografice: Françoise Xenakis, Le Discours sentimental. Ioanna Andreesco, „Le Matin”, 1984, 6 noiembrie; E. R., Staline au Pays des merveilles, „Le Monde”, 1984, 7 decembrie; Michel Bernstein, Ioanna Andreesco. Claudine chez les soviets, „Libération”, 1984, 20 decembrie; Edgar Reichmann, Quand l’Olimpe ressemble à un kolkhoze
ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285352_a_286681]
-
poemul despre Taliarh, cu sobe / în care plâng păduri - cu vinuri vechi / ajunse ca oleiul, în cecuburi. Și-am să te-ascult încet, nespus de-ncet / când timpul vine calm și trece peste.” Iubitorul de clasicități se dezvăluie ca un sentimental, un trubadur autohton, boem balcanic al unui Levant mirific, de „amiezi valahe cu fluturi și fântâni”. Adesea evocarea folosește sugestia livrescă, uzează de intertext, găsește prototipul frumosului natural în artă („Te-aștept să vii și tu, ca dintr-o stampă
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
banduliere, căci vânătorii zac de spleen”. În rezumat: „Risipitor de imagini și risipit uneori în poezia ocazională, Andrițoiu este în creația lui mai pură un poet de vocație, elegiac și livresc. Cultivă filonul clasic și reactualizează speciile uitate ale poeziei sentimentale printr-o fantezie inteligentă” (Eugen Simion). Poetul a tradus (singur sau în colaborare) din lirica elină, latină, canadiană (de limbă franceză), vietnameză, precum și din Rilke (Poemele franceze), N. Zidarov, I. Utkin și Horváth Imre. A mai publicat o carte de
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]