3,287 matches
-
broscoi. Scenete pentru teatrul de păpuși. București: Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă, Casa Centrală a Creației Populare. Dogaru, M. (2005). ...de-a serbarea. Cuplete & scenete pentru serbările școlare. Slatina: Editura Didactic Pres. Gavril, E. (2008). Dramatizări. Scenete pentru serbări școlare I-IV. Vaslui: Editura Media Sind. Golea, F. (2007). Teatru pentru copii: disciplină opțională: clasa a II-a clasa a IV-a. Tecuci: Grapho Press. Grama, D. M. (2010). Clopoțica și lumea ei. Teatru pentru copii. București: Editura Amurg
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Craiova: Autograf MJM. Popescu, S. (2008). Teatru pentru prichindei mari, mici și mititei. București: Mediamorphosis. Radu, E. (2009). A.B.C. pentru educatoare... și nu numai. Poezii, versuri-numărătoare, povești versificate. Constanța: Editura Europolis. Rogoja, D.A. (2010). Teatru pentru elevi (pentru opționale, serbări și concursuri). Cluj-Napoca: CA Publishing. Saussard, B. (2009). Scenete și jocuri de mimă (3/8 ani). Traducere de Aura Gîgă. București: CD PRESS. Silvestru, V., Boeșteanu, X. & A., Mirodan, A., & Stoian, M. (1961). Teatru de păpuși. București: Editura pentru Literatură
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Girip, M., Sporiș, M., Enache, L., Manole, P. (2005). Actori pe scena grădiniței. Brașov: Editura Front Internațional. Vîrtopeanu, V., Bircea, O., & Susan, M. (2005). Mici artiști în roluri mari. Teatru pentru copii. Reșița: Editura Pro Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți la serbare! Dramatizări. Iași: Editura Pim. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) * Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau * Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Vîrtopeanu, V., Bircea, O., & Susan, M. (2005). Mici artiști în roluri mari. Teatru pentru copii. Reșița: Editura Pro Marketing. Zamă, E. (2008). O serbare de poveste. Iași: Editura Tehnopress. Zavate, E., Guzgan, G., Obreja, S., Gherasim, V. (2007). Poftiți la serbare! Dramatizări. Iași: Editura Pim. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au apărut: (selectiv) * Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau * Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme * Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu * Discursul literar, Dominique Maingueneau * Discursul repetat, Cristinel Munteanu * Elemente de filozofia limbii, Ioan
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
selecție și sinteză a creatorului său" (Mașek, 1986, p. 119). 80 Vezi, în acest sens, așa-numitele "modele de interacțiune în identificarea [cititorului] cu eroul literar" prezentate de H. R. Jauss: (1) identificarea asociativă, care se referă la "joc/întrecere (serbare)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "transpunerea în rolurile altor participanți"; (2) identificarea admirativă, care se referă la "eroul perfect (sfânt, înțelept)" și se concretizează, ca dispoziție receptivă, în "admirație"; (3) identificarea simpatetică, care se referă la "eroul imperfect
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a urmat acel al negustorilor și marilor industriași și în primul rând subvenția anuală a primăriei Capitalei, fără de care Salvarea nu ar fi putut funcționa. Salvarea organizează posturi fixe de prim ajutor cu prilejul marilor aglomerări de oameni la anumite serbări, procesiuni, în timpul paradelor, al diferitelor manifestații politice, în timpul alergărilor de cai la hipodrom ș.a. La sediul său, Salvarea avea permanent de gardă un intern din ultimii ani ai Facultății de medicină, studenți ai Institutului medico-militar, medici voluntari, care asigurau asistența
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Pentru efectuarea apelurilor publice de dimineață și de seară s-au asfaltat platouri imense, reducînd și mai mult spațiul deținuților. Platourile aveau nu numai rolul apelării deținuților sau al mărșăluirii lor în pas de defilare, ci și pe acela al serbării unor ceremonii fastuoase, cu prilejul zilei penitenciarelor, zilei naționale, înălțărilor în grad, avansărilor, pensionărilor sau manifestărilor cultural-educative care implicau vizitatori externi. Unui spațiu fortificat, eminamente militar, i s-a atribuit prin extensie o serie de atribuții inutile, costisitoare și grandioase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
detenție ca pedeapsă pentru crime, penitenciare corecționale, colonii penitenciare agricole, colonii pentru vagabonzi, case de sănătate); s-a accentuat latura moralizator-educativă (toți arestații făceau lecții de scris și citit, ore de religie, cursuri de matematică, istorie, geografie etc., participau la serbări, concerte, filme, slujbe, aveau acces la bibliotecă); au apărut criterii de evaluare a comportamentului, permițînd reducerea pedepselor și eliberarea condiționată; s-au transferat închisorile din subordinea Ministerului de Interne în cea a Ministerului de Justiție. Mai presus de toate, s-
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Zirra (după Sadoveanu), poemul simfonic Marsyas, de Alfonso Castaldi (inspirat din Metamorfozele lui Ovidiu) și multe altele. Istorie: poemele simfonice din ciclul Patria mea, de Bedrich Smetana, uvertura 1812, de P. I. Ceaikovski, poemul simfonic Mazepa, de Franz Liszt, suita Serbări române, de Ottorino Respighi, suita Bucureștii de altă dată, de M. Chiriac, uvertura Moldova, de Eduard Caudella, suita la filmul Alexandr Nevski, de Serghei Prokofiev etc. Filosofie: poemele simfonice O viață de erou, Moarte și transfigurație și Așa grait-a
Interdisciplinaritatea muzicii cu program. Valenţele ei educative. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adriana Pârâu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1351]
-
era conform normelor de colaborare dintre orice delegație și ambasadă. Sfârșitul de an era încărcat cu diferite activități de binefacere, licitații de opere de artă ale localnicilor, organizări de bazaruri, spre exemplu cel al Crucii Roșii, participare cu familia la serbarea Crăciunului, planificată pe 27 decembrie de Asociația familiilor fără copii din Cipru. Sâmbătă, 28 decembrie, eram informat telefonic că a treia zi de Crăciun în orașul Limasol decedase un șofer din România, care conducea un tir al ITTA București. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Despre alt nume mare, cu rezonanță pentru România, am citit cu dezgust. Este vorba dspre academicianul istoric Dinu Giurăscu, care printre multe altele îl acuză pe N. Ceaușescu de demolarea "Stadionului Republicii". Până în 1950, începând cu 8 iunie, acolo începeau serbările străjerilor cu ocazia omagierilor urcării pe tron a regelui Carol II-lea. Acesta a fost stadionul cel mai mare pe care l-au demolat comuniștii. Auzi,popor român nenorocire? Apoi a fost contruit stadionul 23 August (Lia Manoliu) care există
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dacă mă uit bine,mă supără mai tare acum gropile de pe șosele,banii cheltuiți pe lucruri banale,fără rost, iar ce este mai necesar și urgent pentru oameni sunt neglijate,ca de exemplu miliarde de lei cheltuiți cu campanii electorale,serbări galante,plimbările unor persoane fără rost pe banii din bugetul statului,sau publici și câte multe altele. Spuneam că regret după timpul acela pierdut aievea, când mulți alții creeau,construiau "socialismul" care să ne ducă pe cele mai înalte culmi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
1944, pentru a se destinde nervos atunci când nu aveau a decola în alarmă "la americani", băieții din Grupul 6 au avut ideea organizării, pe aerodrom, a unor spectacole artistice improvizate, în care personalul grupului constituia, deopotrivă, interpreții și publicul acestora. Serbările, organizate într-un hangar al Școlii de Zbor fără Vizibilitate, cu scenă amenajată și scaune pentru public, au fost date pe escadrile: mai întâi Escadrila 61, comandată de Mircea Dumitrescu, apoi Escadrila 62, a lui Gheorghe Posteucă, la interval de
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
al Grupului 6 până la sfârșit. El a avut grijă să ducă la bun sfârșit toate formalitățile și ceremoniile legate de înmormântarea eroilor grupului. Dar acum este vorba de talent artistic și de cum urma să se descurce Escadrila 59 Vânătoare la serbarea pe care, vrând nevrând, trebuia să o dea, căci îi sosea rândul! Mai erau și alte talente artistice: Lulu Ionescu (sublocotenent aviator Ionescu Alexandru) era și un foarte bun gospodar deoarece el se oferise să ducă și popota grupului; avea
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Ionescu a fost acela care, într-o după amiază, a venit în biroul (camera de odihnă totodată) căpitanului Constantinescu și a declanșat urmtoarea discuție: Domnule căpitan, ce ne facem că ne vine rândul peste zece zile să dăm și noi serbarea escadrilei? Păi, dacă ne vine, să o dăm! Dar noi n-am pregătit nimic până acum și "dacă trece timpul tot așa..." nu vom putea prezenta nimic. Pregătiți-vă, fraților! a zis căpitanul, și să fie și escadrila noastră la
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
s-a retras el să locuiască pe timpul bombardamentelor și a luat cu el toată trupa lui de actori. Acolo, vreau să-l rog, din partea dumneavoastră și a tuturor din Escadrila 59 Vânătoare, să vină și să ne ajute să pregătim serbarea noastră. Măi Lulule, ideea este grozavă, dar crezi că va primi Tănase asemenea propunere? Dacă nu va primi, cel puțin mă voi alege și eu cu ocazia de a vorbi "în particular" cu Tănase; și tot este bine. Bineînțeles că
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
Ei, cum este? l-a întrebat căpitanul. Domnule căpitan, este groasă rău! Mâine după-amiază, avem invitată toată trupa lui Tănase, cu Tănase în frunte, iar eu nu am nimic la popotă pregătit să-i primesc așa cum se cuvine! Dar, cu serbarea și pregătirea ei cum a rămas? Lăsați asta, că ne vom descurca noi. Trebuie însă neapărat să pregătim ceva la popotă și, pentru asta, trebuie să vorbiți și cu domnul comandor Vizanti, să-i spuneți de ce este vorba. (La 10
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
și au examinat pe candidații la "luminile rampei", ca amatori. Reușiți cu brio: Costică Dimache, Romică Cerneschi, Costică Anastasiu, Lulu Ionescu. Declarați reușiți (cu bunăvoință) și ceilalți candidați care aspirau la gloria scenei. Ușor apoi, s-a stabilit și programul serbării: Partea I-a: muzică și cântece populare; tot repertoriul lui Costică Dimache inclus în program, bineînțeles cântat chiar de el, talentata stea în devenire. Tănase chiar i-a făcut propunerea ca după război să se lase de aviație și să
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
n-am fost niciodată. Mocodul l-am vizitat abia în anul 1966, în fugă, cu prilejul sărbătoririi centenarului Coșbuc, când (nu prea de mult ieșit din închisoare și pentru întâia oară cu drepturi legale) am fost și eu invitat la serbările de la Hordou organizate de Uniunea Scriitorilor. Legendele de aceea sunt legende, ca mai adesea să se abată de la realitatea istorică: sora mai mare a mamei, Virginia (1889-1975) pretindea că ar fi fost curtată, pe când era copilă, de „junele“ bard... Chiar dacă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
au răpit, ducându-mă cu ei în altă parte, poate la un spectacol veritabil; destulă vreme apoi m-au intrigat gălețile de nisip, de al căror rost n-am reușit să dau. Am fost, în schimb, cu „șeful“ la o serbare școlară în clădirea liceului maghiar de alături, într-o sală pe la etajul doi, cu scenă și cortină (albastră) adevărate, unde țin minte că s-a cântat romanța lâncedă și siropos melancolică Santa Lucia de Tosti. Spre deosebire de Strada Călugărițelor, în Kogălniceanu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
seria următoare mie: un spațiu tare modest, ușor de comparat cu impresia de odinioară, căci mobilierul rămăsese neschimbat. Dintre copiii seriei mele îmi amintesc mai cu seamă de Bombonica, vedeta grădiniței, atât de picantă în rochița de catifea vișinie, la serbări, când lepăda ca noi toți șorțul pepit. Fiica unui medic, doctorul Voicu, figură cunoscută a acelui Cluj, Bombonica ne-a părăsit când a rămas orfană de mamă în urma unei tragedii familiale: maică-sa și-a pus capăt zilelor prin otravă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fusese trimisă la o școală germană, la Brașov), dar maică-sa nu s-a îndurat s-o știe atât de departe și au dat-o la călugărițe, la Dej, unde - ca premiantă - maicile o puneau pe ea să recite la serbări poezia patriotică Talpra magyar. Pe mine, m-a născut cu cezariană (surioara, care peste un an mi-a urmat, a venit pe lume cu prea mare zor ca să și rămână; de fapt, acest zor s-a datorat unui accident: în
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îndrăcitul actor! Intrau și componentele didactice în repertoriul meu: episodul Mircea-Baiazid din Scrisoarea III de Eminescu, de pildă, pe care mă învățase cu răbdare maică mea să-l recit, cu mare atenție la intonarea justă, la realismul dramatic, în vederea unei serbări școlare din Galați, aducându-mi ovații repetate și la festivitatea de sfârșit de an, acum în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pe cele mai înfrumusețate de amintire. Ea nu concepea nici o fericire perfectă în afara datoriei; punea interesul romanului acolo unde îl întâlnise atât de rar, adică înlăuntrul căsătoriei; și de mai multe ori, în zilele ei cele mai frumoase, în mijlocul unei serbări a cărei regină era, sustrăgându-se omagiilor, i s-a întâmplat - după propria ei mărturie - să iasă un moment pentru a plânge. Așa mi-o reprezint în lume și în vârtej, înainte de retragerea ei. Ar fi de scris despre ea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a castelului, pe partea cu grădinile, este într-o aranjare în întregime clasică, cu cele trei etaje ale sale, cu ferestrele încadrate de pilaștri, cu acoperișurile în terase limitate de o balustradă. Grădinile sînt, ca și palatul sau capela, teatrul serbărilor profane și religioase care constituie principala ocupație a celor de la curte și în care muzica joacă un rol de prim plan. În ciuda unor rămășițe ale esteticii baroce în decorul efemer al serbărilor și în multe dintre elementele decorației interioarelor sau
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]