41,020 matches
-
cu buzunare și epoleți, un model pe care și azi Îl purta, și zise: fac cinste. Ploua mărunt. Barul era gol. Domnul Arpi asculta muzică de jazz la un Maiak prăfuit care abia Își mai Învârtea rolele. Pentru știri, se servea de un Vef adus de la ruși În schimbul a două perechi de bascheți. Deși nu Își dăduse Încă bacalaureatul, Grațian era acceptat fără nici o rezervă de boema care frecventa barul din Piața Carolina. Un suc de portocale și 50 de Martell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Însă, era a statului. Amândouă prăvăliile erau deschise. La Wellmann În vitrină doi Îngerași gonflabili vegheau un sicriu de stejar Îngropat sub coroane de flori artificiale. Pe o lespede funerară din polistiren se putea citi următorul text: „Sicrie, coroane, lumânări servim. La orice oră din zi și din noapte și la cele mai mici prețuri. Asigurăm gropari calificați și transport pentru mort, rude și apropiați pe orice distanță și pe orice vreme. Vă așteptăm cu drag.” În tutungerie nu era nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
podeaua uscătoriei ca pe un catafalc, Învăluită În răsuflarea voastră puturoasă de șliboviță și bere de doi lei și ... Am fost Întreruptă de vocea caraghioasă a unui ventriloc care m-a Întrebat, plin de bunăvoință, aș zice: Donșoară, cum o serviți? Cu prezervativ sau natur? Lumea a Început sa râdă, veselă, destinsă, prietenoasă. Am râs și eu. Ne-am făcut apoi cu mâna, adică pe curând, și am intrat În casă: parcă aș fi intrat În congelatorul de la morgă. În clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Și peste toate astea, ceva de care doar auzise: bufet suedez. De ce Îi zicea așa nu prea Înțelegea, dar asta nu conta prea mult din moment ce recunoștea toate felurile de mâncare aranjate elegant pe farfurii albe de plastic din care te serveai când și cum doreai fără să știi o boabă de suedeză. Atâta mâncare Gheretă mai văzuse doar la nunți și În filmele cu mafioți. Aici Însă, pe lângă mâncare, mai erau și câteva tablouri spânzurate de pereți la care nu erai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să vă... Da' avem de ales, dom' Brândușă? Nu prea, Sebastiane. În plus e o relație stabilă... Poziția se mai poate schimba, dar asta nu aduce cine știe ce avantaje... Nu aduce, e drept, dom' Brândușă, da' cel puțin știi că Îți servești Statul, și până la urmă Țara și Poporul. Ochii lui Gheretă se umeziră de emoție. Nu ziceam noi În armată: Servesc Patria! Ba da, Gheretă, și ce-am mai servit-o! Dar să ne Întoarcem la Revelion. Ziceai că e ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
poate schimba, dar asta nu aduce cine știe ce avantaje... Nu aduce, e drept, dom' Brândușă, da' cel puțin știi că Îți servești Statul, și până la urmă Țara și Poporul. Ochii lui Gheretă se umeziră de emoție. Nu ziceam noi În armată: Servesc Patria! Ba da, Gheretă, și ce-am mai servit-o! Dar să ne Întoarcem la Revelion. Ziceai că e ciudat.... Păi, alt cuvânt nu am găsit pentru un „Revelion cu vânzare”. După cum scrie la ziar. Cum ai spus? Brândușă văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
aduce, e drept, dom' Brândușă, da' cel puțin știi că Îți servești Statul, și până la urmă Țara și Poporul. Ochii lui Gheretă se umeziră de emoție. Nu ziceam noi În armată: Servesc Patria! Ba da, Gheretă, și ce-am mai servit-o! Dar să ne Întoarcem la Revelion. Ziceai că e ciudat.... Păi, alt cuvânt nu am găsit pentru un „Revelion cu vânzare”. După cum scrie la ziar. Cum ai spus? Brândușă văzuse și auzise multe În viața lui, mergea prin talciocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cum adesea se vede pe fețele nădușite de transpirație ale actorilor din teatrele sărace de provincie. Odată cu chipurile, din nou banalizate, chiar hainele se destindeau cu un oftat de ușurare, deveneau mai puțin solemne, mai ușor astfel de purtat. Își serveau stăpânii cu naturalețe; În toate mișcările, de la cele protocolare, la cele amicale. Aerul de chermeză care Începea să plutească deasupra revelionului era tot mai amenințător. Dacă, până la „periniță”, nu se Întâmplă nimic, va trebui să mă mut de aici, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
istorici locali ai Revoluției și câteva prostituate din Piața Carolina, În orele lor de odihnă. În total, vreo 50 de cetățeni. Pe lângă șah, table, televizor sau radio, clubul avea În dotare și un mic bar de noapte unde se putea servi o cafea și o bere. Se vorbea despre orice. Orice temă de discuție era binevenită: de la politică, sport, salarii, pensii, familie, singurătate, noapte, zi, șovinism, naționalism, la avantajele și dezavantajele prezervativelor sau prognoza meteo pe următorii o sută de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am spus nimic despre nuntă. A fost un succes financiar total. Plin de tovarăși cu funcții de răspundere pe diferite linii. Nu știu cum Îmi vin În minte atât de ușor cuvintele astea, care nu mai circulă după Revoluție, căci nu mai servesc la nimic dacă nu ai o mică afacere de fost nomenclaturist. Revoluția m-a prins și pe mine ca pe mulți români la televizor cu porcul tăiat În două În curte pe o planșă de lemn specială. Măcelarul ofta Întruna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ești comic. — Și ce? Își termină treaba cu prosopul și mi-l aruncă în cap. — Prinde-l, zise, și adu-mi sutienul costumului de baie. Îmi trebuie. Ne-am dus la barul taberei. Barul taberei e bun pentru că acolo se servește bere Amstel foarte rece, iar noi de asta bem în timpul zilei și cocteiluri foarte tari, la care trecem imediat ce se întunecă. Uneori, apusul e portocaliu, dar alteori, poate de cele mai multe ori, albastrul cerului devine din ce în ce mai prăfos și, la un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spus, netezindu-i părul pe spate, nu conduci tu lumea. În Grecia, cafeaua se bea rece. Se numește frappé sau Nescafé frappé, sau doar Nescafé. Grecii își beau de obicei frappé-urile fără lapte sau zahăr, dar au tendința să-i servească pe turiști cu amândouă. Ne aflam în fața unei cafenele de pe Naxos, care dădea spre port. Dedicasem ziua plimbărilor. Naxos e numită „insula verde“ chiar dacă nu e foarte de verde în clipa aceasta. Dar mai e până la venirea verii, iar ideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mare sau s-a transformat în praf, iar acum insulele nu sunt decât niște cocoașe de oase pietroase, cu petice de iarbă maronie ici-colo și șopârle. Naxos e frumoasă, dar nu tocmai verde. Nu acum, în orice caz. Chelnerița ne servi frappé-urile cu lapte și zahăr fără să ne întrebe, însă eu eram îmbrăcat puțin à la Hunter S. Thompson 1 - pantaloni scurți kaki, cămașă hawaiiană albastru-deschis cu pescăruși, ochelari de soare cu lentile mari și-o pălărie fără boruri -, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Scout se înmuie murmurând pentru numele lui Dumnezeu. Uite ce-i, am nevoie doar de-o noapte de odihnă. Nu putem să ne prefacem amândoi măcar pentru o seară că suntem niște oameni normali care stau într-un restaurant și servesc cina și care fac numai lucruri normale? Chiar simt nevoia să fiu puțin ca ceilalți oameni. Dacă nu ai nimic împotrivă. — N-am vrut să te acuz. Ideea e însă că ai dreptate, nu știu nimic despre tine și sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
voiam ca ea să fie una dintre noi. — Ești bine? Scout încuviință. — Mi-am găsit un prieten. — Poate pentru că ai fost așa de convingătoare când i-ai vorbit despre tonul ăla. Ea zâmbi. Am desfăcut o conservă și i-am servit-o lui Ian pe fundul gamelei răsturnate a lui Scout, umplând capacul cu puțină apă. — Ți-am spus c-o să se întoarcă, zise, așezându-se din nou lângă foc. Ian torcea, dând din cap în ritmul fălcilor care mestecau lacome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dreptunghiulară, a planului podelei a fost înălțat la nivelul mijlocului din mai multe cutii. Printre acestea se numărau cutii de carton, cutiuțe de ceai, lăzi de plastic etc. Cele mai multe dintre ele păreau goale, cu câteva excepții însă: o cutie ce servise odată ca ambalaj unui frigider mic era acum plină cu cărți de bucate și o cutie mare de ceai ce fusese placată pe interior cu pagini dintr-un catalog de design interior, în vreme ce alta conținea piese unsuroase de mașină, roți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mișcétor. Oameni că dumneavoastré ar trebui sé conducé popoare! - Că sé le Îndrume pe drumul cel bun, știu. - Da, si sé le spuné ce este bine și ce este réu În aceasté lume! - Dar plastilină din subconștientul dumneavoastré ne poate servi mult, Vladimir Ilici. - Ce-i de fécut atunci, Felix Edmundovici? - Sé acționém, Vladimir Ilici, cu cît mai repede cu atît mai bine. - Dar mai concret, Felix Edmundovici, măi concret. Dubiile, aluziile și neclaritéțile, atît cît și vorbele neduse la capét
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
demnitate, înțelegem să abordăm subiectul și în această ediție, sperând ca informațiile pe care le punem la dispoziția cititorilor să fie utile pentru cunoaștere, inclusiv pentru o evaluare critică atunci când este cazul. Avem în vedere oferirea unei relatări care să servească, dacă nu ca model de inspirație, cel puțin pentru comparații cu alte cazuri. Am vrea ca volumul să fie, în mod esențial, o prezentare a activităților unora dintre persoanele care au îndeplinit funcții de agenți diplomatici 1 și consulari ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fost rechemat în același an, la Cabinetul Primului Ministru, în calitate de Consilier pentru probleme de politică externă și relații internaționale (1991 1994). În cei peste 30 de ani în M.A.E., D. Aninoiu a desfășurat o vastă activitate diplomatică, servind cu demnitate și dăruire interesele României așa cum au făcut-o atâția colegi traversând vremuri tulburi și conjuncturi dificile pentru diplomația română, multe dintre acestea fiind efecte nefaste ale abandonării României de către marile puteri occidentale în zona de influență sovietică. A
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
politice în care trebuia să se desfășoare activitatea diplomatică. Noile responsabilități încredințate se potriveau ca o mănușă cu atitudinea diplomatului revenit în M.A.E., marcat de nedreptatea excluderii sale din activitatea diplomatică., dar și de sentimente puternice de a servi cât mai bine intereselor noii Românii și apărării intereselor și drepturilor cetățenilor români sau de origine română aflați în Franța. Desfășoară o activitate neobosită, concretizată în frecvente contacte cu reprezentanții autorităților franceze și ai organizațiilor românilor stabiliți în Franța, ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în Centrala M.A.E. (1964 1968); Consul general al României la Sydney, Australia (1969 1972); Consilier în Centrala M.A.E. (1972 1979); Ministru-consilier la Ambasada României la Beijing (1979 1981); Ambasador al României la Beijing (1990 1995). A servit drept interpret de limba chineză conducătorilor români, la numeroase întâlniri bilaterale la nivel înalt și reuniuni internaționale (1954 1974). S-a remarcat ca expert în problematica Extremului Orient, în evoluția Republicii Populare Chineze, a realităților interne și a politicii externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
propaganda specifică Războiului Rece. În calitate de Consul general, a stabilit relații amicale cu comunitățile românești din Sydney și Melbourne, motivându-le organizarea, stabilirea de contacte cu autoritățile române, înființarea bisericii ortodoxe române și interesul pentru studii în România. La Sydney, a servit și drept unul dintre intermediarii dialogului care viza normalizarea relațiilor sino-americane. Acreditat la Beijing ca ambasador, s-a preocupat de evitarea unei fracturi în relațiile bilaterale, a militat pentru menținerea în vigoare a tuturor componentelor de perspectivă ale relațiilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Orientul Mijlociu, și a urmărit dezbaterile Consiliului de Securitate din noiembrie 1967, încheiate cu adoptarea rezoluției 242 ca bază pentru instaurarea unei păci juste și durabile în această regiune. Ulterior, ca funcționar superior în Secretariatul O.N.U., Nicolae Micu a servit, în perioada 1976-1981, ca secretar adjunct al Comitetului O.N.U. pentru drepturile inalienabile ale poporului palestinian. O.N.U. la 25 de ani. Din partea Misiunii la O.N.U., Nicolae Micu a răspuns de pregătirea participării la Sesiunea la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
organizate la ambasadă, constituindu-se într-o comunitate românească unită, loială României. Sensibili la atenția pe care le-o acorda ambasadorul, unul dintre venerabilii diasporei românești Julio C., deși bolnav, simțea nevoia de a veni periodic la ambasadă pentru a servi o cafea "sub drapelul românesc". La împlinirea unei jumătăți de veac de la venirea în Mexic, emigrantul Blum și familia sa, stabiliți în Guadalajara, au oferit în onoarea ambasadorului român o masă festivă la care au fost prezenți și invitați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
și nu aspirației firești de împlinire profesională, într-o activitate atât de intim dedicată națiunii căreia îi aparții și îi datorezi totul, i s-a părut întotdeauna o ambiție meschină, o adevărată impietate! A crezut în șansa de a putea servi onest țara, indiferent de etapele istorice pe care le parcurge, pe un front atât de sensibil și direct implicat în modelarea destinului acesteia. Primii ani în M.A.E. (1968 -1974) A început activitatea în M.A.E. la terminarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]