3,661 matches
-
slava exterioară, spre a ne fi aproape, spre a oferi cititorului român referințe despre locul său în lume, dat lui de "Iisus Hristos, lumina lumii și îndumnezeirea omului", cum sună cartea sa apărută postum la Editura Anastasia. Lidia Stăniloae Lumina sfințeniei. O istorie a unei familii românești O importantă carte (re)apărută în anul 2005 la Editura Humanitas este Lumina faptei din lumina cuvântului. Împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, autoarea fiind, bineînțeles, fiica ilustrului Părinte-Profesor (1903 - 1993), scriitoarea și poeta Lidia
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Declinându-și din capul locului orice intenție de a se substitui specialiștilor în materie de dogmatică sau teologie, Lidia Stăniloae crede că tatăl său a fost nu numai un mare teolog, ci un om de mare omenie, iluminată de lumina sfințeniei. Gabriel Stănescu Discipol al personalității lui Mircea Eliade Despre Gabriel Stănescu (1951 - 2010, București) am scris pentru prima oară referindu-ne la poezia din masivul volum antologic " Când acasă nu mai este acasă" (Editura Crater, 2000). Absolvent al Facultății de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
conform remarcii lui Eco, nu mai deține codul teologic și cosmologic al omului medieval tip Baudolino, personajul romanului său omonim. La sfârșitul călătoriei sale în Paradis, Dante se află în Empireu, reședința Tatălui Ceresc. A văzut însăși chintesența frumuseții și sfințeniei în acea împărăție a beatitudinii; îi lipsește doar viziunea lui Dumnezeu. Atunci San Bernardo adresează o rugăciune Sfintei Fecioare, spre a i se conferi poetului și darul acestei sublime viziuni, ce cuprinde și misterul Trinității, precum și cel al Întrupării: "Vergine
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în stare să înăbușe dorința, simțurile și "calul negru" platonician. De-aici se poate deduce că păcatul cărnii incriminat de doctrina platonician-creștină este un fals, și adevăratul păcat este înfrânarea și repudierea cărnii, mânăstirea boccaccescă fiind locul unei ipocrizii nesfârșite. Sfințenia acelui perimetru este doar de ochii lumii, populat de actorii (hypocritai) purtători de măști ale aparențelor, ale salvării acestora. În spatele uniformei călugărești apare, insidioasă și universală, uniforma cărnii", conchide Gabriel Liiceanu, pe urmele unui Boccaccio recuperator al al unui soi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
parte și alte căpetenii de haiduci printre care și legendarul sîrb Baba Novac, popularizat prin cîntece și balade. La sfîrșitul convorbirilor avute, Sava Împreună cu ceilalți căpitani de haiduci de față, jură credință și ajutor domnului valah. Sava Își ține cu sfințenie jurămîntul, ba chiar ia parte, la luptele de la Călugăreni, În fruntea haiducilor săi, făcînd minuni de vitejie. Fiind urmărit de turci, Sava nu a mai putut trăi În Serbia, trecînd În țara Românească. Tot pentru fapte de vitejie, a fost răsplătit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ecumenic", "sfânt" sugerează infinitul. În poemul-elogiu Odă simplissimei flori, poetul înalță formele simple ale existenței obișnuite, în lumea miracolelor. În centrul acestui univers poetic se află "păpădia", banala floare care-l impresionează pe poet, prin simplitatea ridicată la rang de sfințenie. Ea nu este nici floare ornamentală, nici floare de buchet, dar atrage atenția prin "ritualul" înfloririi, prin simplul fapt de a exista. Valoarea pe care Blaga o percepe în lucruri "este a semnificației lor existențiale, nu a înfățișării lor, ține
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mă fura cu ochiul". Simțea de timpuriu atracția erotică, îi plăcea să petreacă între fete, să participe la șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific, care presupune o dublă interpretare: privirea înapoi a copilului, spre sat, pentru a prelungi acel univers fascinant și împăcarea eroului cu lumea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mlădioasă. Erau ochii plini de adâncimea plăcerilor. Constantin recunoscu că aceasta trebuie să fie aleasa și o dori numaidecât, ca pe-o jucărie". În timp ce Constantin aprecia frumusețea fizică, ceilalți admirau sfințenia ei. După o vreme, Maria presimte eșecul, se înstrăinează de sine, și este copleșită de pasiunea ascunsă față de Kesarion Breb. Acesta din urmă și-a mărturisit iubirea la ultima întâlnire cu Maria, când s-a hotărât să renunțe la dragostea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
creează aici o adevărată utopie politică, girată de recunoașterea unui erou al contemporaneității ca Garibaldi care, la rândul lui, fusese girat el însuși prin autoritatea Papei de la Roma. Leonida e liberal. În mintea inocentă a acestui personaj, care respectă cu sfințenie ceea ce se scrie în gazetă, ideile de libertate, revoluție și progres se învălmășesc într-un haos amețitor. Spre deosebire de Jupân Dumitrache sau de Chiriac, Leonida nu devine căpitan în garda națională și nu speră la vreo parvenire socială. El este veteranul
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile necesare, este pus în evidență
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din izvoarele unei rezistențe ce nu contenise cu totul nicicând. În forme subtile și diverse, această rezistență actualiza în fond îndemnul lui Bălcesu de a se face din slujirea ideii naționale un mijloc de a izgoni despotismul și a garanta "sfințenia vieții sociale". Vicisitudinile istoriei, chiar, deveneau în contextul amintit o sursă de energie. "Nu vă disperați de suferință, căci suferința, știți, e condiția esențială a dezvoltării morale", spunea același istoric, convins de rostul ei soteriologic. Ce le putea spune comilitonilor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
îndoială"13. Construcția cioraniană pleacă de la una din tezele gânditorului german, după care cultură produce tipuri ideale de oameni: filosoful, artistul și sfanțul. Cioran opune mai tarziu eroul sfanțului, intitulându-se adesea "erou al neantului", la o egală distanță de sfințenie și de viață. În articolul Penser contre soi Reflexiones sobre Cioran, Susan Sontag îl situează pe Cioran în tradiția modernă postfilosofică: "O altă reacție la faliment (prăbușirea sistemelor filosofice în secolul al XIX-lea) a fost un nou mod de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lor de muritori, creștinismul se folosește de două perversități, evidente în exaltarea credincioșilor: prima ar fi un masochism incorigibil, care nu se mulțumește doar cu a scoate în evidență negarea vieții, ci face din dragostea pentru suferință marca însăși a sfințeniei. "Întregul arsenal pe care il desfășoară sfinții în a se autoflagela, spune Cioran, este dovada acestui lucru. Nu există credință fără voluptatea suferinței și fără un suspect rafinament. Sfințenia este o perversitate fără egal, un viciu ceresc. Pe langă practicile
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
negarea vieții, ci face din dragostea pentru suferință marca însăși a sfințeniei. "Întregul arsenal pe care il desfășoară sfinții în a se autoflagela, spune Cioran, este dovada acestui lucru. Nu există credință fără voluptatea suferinței și fără un suspect rafinament. Sfințenia este o perversitate fără egal, un viciu ceresc. Pe langă practicile folosite de ea, plăcerea estetică pe care o aflăm pe culmile disperării pare o joacă de copil."8 Cea de a doua perversitate, mai bine disimulata, pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
însoțește omul încă de la naștere. Demistificând religia, Cioran caută răspunsuri în mistica, atenția lui îndreptându-se spre Sân Juan de la Cruz și Teresa de Ávila. Nu merge spre sfinți pentru mângâieri, ci pentru a-și suplini decepția pământeasca și umană, sfințenia fiind, pentru el, "un dezvăț de lume". Resimte lectură sfinților că pe o necesitate atunci când lumea nu mai este decât "o vale a plângerii", sfinții nu cunosc ce înseamna aici, ei nu au noțiunea de spațiu, de aceea se transpun
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
vieții sale, precum epilepsia la Dostoievski. De aceea, pe Cioran nu-l interesează decât cei care suferă, cei care trec prin experiențe la fel de delirante că el. Pentru el, Dostoievski, cu personajele sale fără credință, asasini, tâlhari, epileptici, cu luciri de sfințenie ce ating demonicul, este Scriitorul; omul normal nu are acest conținut interior și, ca atare, pentru Cioran, este "fără substanță". De aceea scrie Cioran, cărțile lui fiind, de fapt, sinucideri ratate. El se vede lucid pe sine însuși că "un
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
efectiv în jurul ei un aer de impostura pe care nu-l aflăm niciodată în jurul durerii; ea promite totul și nu oferă nimic, e din același aluat cu dorința"20. Până și pe Sfântă Teresa Cioran o învinuiește de "impuritate a sfințeniei feminine", când aceasta evocă frumusețea trupeasca a lui Dumnezeu, sfântă nedeosebindu-se, în percepția lui, de celelalte femei decât doar prin capacitatea de a delira, doar sub raportul intensității și direcției capriciilor: În timp ce Domnul îmi vorbea, iar eu contemplam neasemuita
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
în calea absolutului"15. 1. CUNOAȘTEREA LUI DUMNEZEU "El hombre que pide a los dioses la muerte es un loco; no hay en la muerte nada tan bueno como la miseria de la vida." (Ernesto Sábato, Antes del fin)16 În Sfințenia și schimonoselile absolutului, Cioran se declară pesimist în ceea ce privește atingerea absolutului prin iubire, de femeie sau de Dumnezeu. Iubirea omenească ori divină nivelează ființele: a iubi o femeie sau a-l iubi pe Dumnezeu presupune unul și același imbold, spune Cioran
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
până la exilarea sa) în Constantinopol. Predicile sale erau practice. Predica pe subiecte sau teme apăsătoare - păcat, căință, credință, lucrarea pentru mântuire a lui Hristos. Multe dintre ele explică Sfânta Scriptură, sursă inepuizabilă de învățături morale și pretext de îndemnuri la sfințenie. Marele Patriarh constantinopolitan cunoștea și folosea Scriptura în chip admirabil. Biografii spun că în timpul celor șase ani petrecuți în retragere, rugăciune și asceză, a studiat-o cu ardoare, sfârșind prin a o cunoaște în amănunt. El însuși atrage atenția că
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Despre mărginita putere a diavolului, I, în P. G., XLIX, 258. footnote>. Tocmai acesta este marele merit al autorului nostru, cu multe secole înaintea Introducerii în viața de credință a lui Francois de Sales, de a fi explicat credincioșilor cum sfințenia este independentă de modul de viață. Monahismul este în mod evident un vârf de trăire, iar Hrisostom susține puternic această idee, însă el se îngrijește să adauge că sfințenia simplilor creștini nu se deosebește în mod esențial de sfințenia călugărilor
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
a lui Francois de Sales, de a fi explicat credincioșilor cum sfințenia este independentă de modul de viață. Monahismul este în mod evident un vârf de trăire, iar Hrisostom susține puternic această idee, însă el se îngrijește să adauge că sfințenia simplilor creștini nu se deosebește în mod esențial de sfințenia călugărilor<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 23. footnote>. În dorința de transformare morală a societății și de transfigurare duhovnicească a omului, a devenit cel mai mare revoluționar moral creștin
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
cum sfințenia este independentă de modul de viață. Monahismul este în mod evident un vârf de trăire, iar Hrisostom susține puternic această idee, însă el se îngrijește să adauge că sfințenia simplilor creștini nu se deosebește în mod esențial de sfințenia călugărilor<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 23. footnote>. În dorința de transformare morală a societății și de transfigurare duhovnicească a omului, a devenit cel mai mare revoluționar moral creștin, dornic de un reviriment spiritual profund în viața credincioșilor săi
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
în privința culturii filosofice și enciclopedice, nu era mai prejos de scriitorii din timpurile sale; ca hermeneut al Sfintei Scripturi a fost aproape de neîntrecut, pentru care toți hermeneuții de după dânsul, pe el l au avut de bază în herminiile lor; în privința sfințeniei vieții a fost unul dintre cei mai rari bărbați ai Bisericii creștine iar ca păstor și administrator a fost de admirat. Dar cu asemenea calități îi găsim împodobiți și pe alții dintre Părinții Bisericii creștine. Aceea însă, care îl distinge
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
în acea epocă de tensiuni și necazuri. Cărțile și scrisorile scrise l-au transformat într-un doctor al Bisericii Universale, însă, ar fi rămas totuși cel Mare chiar dacă n-ar fi scris nici un rând. Această „educație de calitate, combinație de sfințenie și caracter, această putere a autorității care emana de la el părea a-l ridica deasupra semenilor fără vreun efort propriu, iar sfințenia sa și discernământul intelectual i-au permis să rezolve bine orice sarcină i-a fost încredințată”<footnote Rev
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
fi rămas totuși cel Mare chiar dacă n-ar fi scris nici un rând. Această „educație de calitate, combinație de sfințenie și caracter, această putere a autorității care emana de la el părea a-l ridica deasupra semenilor fără vreun efort propriu, iar sfințenia sa și discernământul intelectual i-au permis să rezolve bine orice sarcină i-a fost încredințată”<footnote Rev. Ernest Simmons, Fathers and Doctors of The Church, The Bruce Publishing Company Milwaukee, 1959, p. 35. footnote>. Sfântul Vasile este preocupat și
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]