3,370 matches
-
Nut. "Ești dat mamei tale Nut, în numele ei de Sicriu" (Pir. 616). Un alt text o compară pe Nut cu un pat în care doarme mortul, așteptând să se trezească la o nouă viață (Pir., 741). Cele patru suprafețe ale sicriului personifică pe Isis, Nephtis, Horus și Toth; podeaua este identificată cu Geb, zeul Pământului, și capacul cu zeița Cerului. Astfel, mortul era înconjurat în sicriul său de personificări ale întregului Cosmos; cf. A. Piankoff, The Shrines ofTut-Ankh-Amon, pp. 21-22. Idei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
mortul, așteptând să se trezească la o nouă viață (Pir., 741). Cele patru suprafețe ale sicriului personifică pe Isis, Nephtis, Horus și Toth; podeaua este identificată cu Geb, zeul Pământului, și capacul cu zeița Cerului. Astfel, mortul era înconjurat în sicriul său de personificări ale întregului Cosmos; cf. A. Piankoff, The Shrines ofTut-Ankh-Amon, pp. 21-22. Idei religioase ți criza politice în Egiptul antic Horus. Astfel el a inaugurat un nou mod de a exista: dintr-o umbră lipsită de putere, el
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cu oasele, cu izvoarele -/ pletele cu neguri mistuitoare"). Deși, la o primă vedere, imaginarul pare comun, impresia de prospețime este dată de asocierile inedite. ("Vor trece, amintindu-mi floarea numelui tău,/ Pașii soarelui./ Și-n noaptea cenușie, faclă vie,/ Înspăimântă sicriul depărtării", Noaptea geniului). Solarul, raționalul devin veșnică trecere. Orizontul se închide, apăsând asupra eului liric care se simte călător prin moarte. Feminitatea aceasta ambiguă rămâne astfel unica sa călăuză. E foc și apă totodată, niciodată soare, întotdeauna prezență lunară, semn
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
capcana căreia omul se lasă prins, ci ca o fiară ieșită la vânat: "deznădejdea (...) ne mușcă din zile câte-un sfert" (Pacienți). Mortuarul cucerește și la nivel olfactiv spațiul intim, camera se apropie, ca la Bacovia, de simbolul cimitirului, al sicriului: "Camerele albe (...)/ se cârpeau cu mătrăguni pe-alocuri,/ miroseau a cruci câte puțin" (Pacienți). Albul nu mai este o culoare a inocenței, ci una a nebuniei, mătrăguna, diabolica plantă a vrăjilor de trecere, înlocuiește tămâia, excluzând orice cale de acces
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
destinului. Laitmotivul florii de sânge, dincolo de intenția de estetizare a urâtului, accentuează tragismul surprins de tabloul lumii în suferință: "fiecare pat creștea c-o floare" și explicitarea metaforei în final "hemoragii de jar puneau în gură/ mari garoafe roșii pe sicriu..." Sunt, în acest poem, imagini de o cutremurătoare concretețe, demitizând vechi clișee literare - și generația aceasta pare să fi reușit să reinventeze motivul lunii integrându-l într-o varietate uimitoare de contexte - și accentuând suferința tocmai prin sublinierea neputinței de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ni-s obrajii galbeni în toate zilele, mâinile fierte./ Halucinăm", Coșmar), a mizeriei, a bolii, a războiului și a morții ("Iar târziu, spitalele, târziu/ ne-au strigat profund din bătătură;/ hemoragii de jar puneau în gură/ mari garoafe roșii pe sicriu...", Pacienți), iar pe de altă parte, prin modul de structurare a textelor, din enunțuri eliptice, sacadate, din construcții frânte (ingambamentul revine constant), din trecerea rapidă de la o imagine la alta, din enumerații și gradații, din invocații retorice care introduc schimbări
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumii este aici prezentată explicit, nicio sugestie a tridimensionalității. ("Cuprins de flăcări ce înfloreau ca anemona/ în largul universului plat"). Tot textul e o încercare de transpunere în materie a inefabilului: Închisă în zeci, în sute de chitare/ asemenea unor sicrie pentru copii/ ultima vârstă trecu pe sub arcadă". Tot din sfera imaginilor care creează impresia de univers aplatizat, amintim Amurg, " Sunetele trompetelor se turtiseră de ziduri", "Trecătorii pe străzi le prindeau ca pe muște:/(...) toată lumea sălta fiindcă era vals/ cântat la
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un material nou pe care să-l prezinte publicului, ceea ce poate să facă este să apeleze la clișee deja cunoscute, subliniindu-le banalitatea, vulgaritatea de multe ori, tratând fantasticul, absurdul ca elemente ale existenței obișnuite, comune. Suspendarea în vioară, în sicriu indică totodată ruperea de spațiul terestru, diafaneizarea și pierderea în universul fictiv, e, de fapt, o lichefiere ("se prelinge"). Ekphrasisul e vizibil și aici, totul se strânge într-un univers de hârtie, bidimensional, totul e încremenire, ca și cum lumea ar fi
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sufletul meu nici nu încerca măcar să-l hotărască”.4 ) O oarecare rezonanță e, mai adaug, și între „Cîntă” al aceluiași autor 5) și un anumit pasaj din „Cubul negru”. Șocurile Macabrul e prezent, la Bacovia, începînd cu „Plumb” („Dormeau adînc sicriele de plumb,/ Și flori de plumb și funerar vestmînt-/Stam singur în cavou... și era vînt.../ Și scîrțîiau coroanele de plumb”.) îl întîlnim în „Panoramă” („în jurul meu corpuri de ceară,/ Cu hîde și fixe priviri./.../ în racle de sticlă - princese
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cele despre care se știe mai puțin sînt cele din arta funerară: statuete, flori, diverse alte „podoabe”. Marile cimitire au, la suprafață și în cavouri, „coroane de plumb”, „flori de plumb”, „vaze de plumb”. Azi, cînd pentru săraci sînt recomandate „sicriele ergonomice”, e imposibil de a înțelege „scenografia” din poemul lui Bacovia fără a ști ceva din istoria înmormîntărilor și a cimitirelor. Am să pornesc de la un exemplu clasic. în Vărul Pons de Balzac, imediat după decesul lui Pons, prietenul său
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cimitirelor. Am să pornesc de la un exemplu clasic. în Vărul Pons de Balzac, imediat după decesul lui Pons, prietenul său, Schmuke, e vizitat de un reprezentant al firmei de pompe funebre. Sec, profesional, acesta îl întreabă cum dorește să fie sicriul: de brad, de stejar, sau căptușit cu plumb, care e mai distins. Dacă acțiunea romanului s-ar fi petrecut mai tîrziu, fără îndoială ar fi adăugat: mai distins și mai igienic. Conform „regulamentelor pentru înmormîntări”, introduse și la noi, la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
morții lor. Cavourile - unul și mai mare17). „Plumb” nu putea fi scris decît la începutul secolului XX, cum a și fost, căci ulterior serviciile funerare s-au democratizat. în zilele noastre, rar găsești pe cineva care să fi văzut un „sicriu de plumb”. Un bătrîn preot băcăuan, Gheorghe Berilă, slujitor în tinerețe la capela Cimitirului ortodox, mi-a povestit că, în lunga sa carieră, a participat la deshumarea doar a unui singur mort dintr-un așa-numit „sicriu de plumb”, ofițer
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
fi văzut un „sicriu de plumb”. Un bătrîn preot băcăuan, Gheorghe Berilă, slujitor în tinerețe la capela Cimitirului ortodox, mi-a povestit că, în lunga sa carieră, a participat la deshumarea doar a unui singur mort dintr-un așa-numit „sicriu de plumb”, ofițer din familia Poltzer, participant la Războiul de Independență, unde se distinsese. întîmplarea, pe care a reținut-o datorită unui incident, a avut loc în 1934 sau 1935, după mai bine de trei decenii de la decesul respectivului. Cînd
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
din familia Poltzer, participant la Războiul de Independență, unde se distinsese. întîmplarea, pe care a reținut-o datorită unui incident, a avut loc în 1934 sau 1935, după mai bine de trei decenii de la decesul respectivului. Cînd a fost deschis sicriul, a văzut că trupul și îmbrăcămintea defunctului se păstraseră aparent intacte. însă, în timpul mînuirii, flaneaua unui lucrător s-a agățat într-un colț, și ca s-o elibereze, - acela s-a săltat. în clipa următoare a auzit un zgomot asemănător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-un colț, și ca s-o elibereze, - acela s-a săltat. în clipa următoare a auzit un zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acela s-a săltat. în clipa următoare a auzit un zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
săltat. în clipa următoare a auzit un zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat potrivit, însă, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
următoare a auzit un zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat potrivit, însă, în poemul lui Bacovia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zgomot asemănător cu cel produs „cînd cade o căldare”. Trupul și hainele mortului s-au surpat și s-au transformat în praf18). „Sicriele de plumb” erau, în realitate, nu o dată, „sicrie de zinc” „sicrie de nichel”, „sicrie de bronz” sau „sicrie de aramă”. într-unul din acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat potrivit, însă, în poemul lui Bacovia, lucru de care își
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestea din urmă a fost expediat în țară, din Paris, în 1891, trupul lui Mihail Kogălniceanu 19). Zincul, bronzul și arama n-ar fi sunat potrivit, însă, în poemul lui Bacovia, lucru de care își dă seama oricine: „Dormeau adînc sicriele de zinc”... Versul nu mai are „călcătura” apăsată, implacabilă, de dinainte, nu mai evocă un semn de moarte. Zincul, bronzul, arama zăngănesc, sînt mai potrivite pentru trezire 20). înfundat, sumbru, cu un potențial enigmatic mai mare decît altele, cuvîntul „plumb
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
E o rugăciune fără cuvinte, o „cugetare” fără retorică, o descriere oarbă, un „roman” eliptic, care contrariază prin numeroasele lucruri nespuse. Ideea poemului e pe cît de veche, pe atît de simplă: moartea iubitei face ca lumea să pară un sicriu 23). Simple, exacte, realiste aș zice, sînt totodată, la Bacovia, impresiile și reacțiile exprimate în fiecare din versurile sale, deși - surprinzător - unele nedumeresc. Amatorii de subtilități au răsucit în fel și chip, de pildă, versul „Dormea întors amorul meu de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
aprilie 1986. 19. Augustin Z. N. Pop, Pe urmele lui M. Kogălniceanu, Ed. Sport-Turism, 1979, p. 280. Voi da cîte un exemplu și pentru celelalte cazuri: Mort, de asemenea, la Paris, scriitorul Leon Donici e adus la Chișinău într-un „sicriu de plumb”. (Nichifor Crainic, Zile albezile negre. Memorii, 1, Ediție îngrijită de Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scriitorul Leon Donici e adus la Chișinău într-un „sicriu de plumb”. (Nichifor Crainic, Zile albezile negre. Memorii, 1, Ediție îngrijită de Nedic Lemnaru, Casa Editorială „Gîndirea”, 1991, p. 196) Calistrat Hogaș e transportat de la Roman la Piatra Neamț într-un „sicriu de zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
zinc”. (Sidonia C. Hogaș, Tataia. Amintiri din viața lui Calistrat Hogaș, Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Ediție critică, revăzută și completată după dorința autoarei de Alexandrina Bostan , Ed. Crigarux, 2000, p. 189 ) Corpul defunct al doctorului George Assaky e văzut de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se ridică,/ Sicriul de plumb al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]