12,660 matches
-
L’interview de groupe, Librairies Techniques et Editions Sociales Françaises, Paris. Murdock, G. (1949), Social Structure, Macmillan, New York. Murdock, G. (1967), Ethnographic Atlas, Univesity of Pittsburgh Press, Pittsburgh. Murstein, B. (1976), Who Will Marry Whom?, Springer, New York. Nadolu, B. (2004), Sociologia spațiilor virtuale, Editura Eurostampa, Timișoara. Neculau, A. (1985), „Valori și norme în colectivitatea studențească. Utilizarea diferențiatorului semantic”, în S. Chelcea (coord.), Semnificația documentelor sociale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Nicholas, M. (1988), The Power of the Family, Simon & Schuster Inc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a Unified Theory of the Structure of Human Behavior, Humanities Press, Inc, New York. Pitrou, A. (1977), „Pouvoir familial et changement social”, în Economie et Humanisme, 251. Pitrou, A. (1980), „Le soutien familial dans la societé urbaine”, în Revue française de la sociologie, XVIII. Pittman, F. (1992), „It’s not my fault”, în Family Therapy, ianuarie-februarie. Popescu, R. (2003), „Familia tânără în societatea românească”, în Calitatea vieții, 1. Radu, I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Marriage transactions: Labor, property, and status”, în American Anthropologist, 90. Sears, D., Peplau, L., Taylor, S. (1991), Social Psychology, Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs. Seff, J., Vaughan, L., (1985), Expressed Emotional in Families, Guilford Press, New York. Segalen, M. (1987), La sociologie de la famille, Armand Collin, Paris. Selvini-Palazolli, M., Boscolo, L., Cecchin, G., Prata, G. (1978), Paradox and Counterparadox, Aronson, New York. Shazer, S. (1988), Clues: Investigating Solutions in Brief Therapy, Norton, New York. Sherif, M., Sherif, C. (1969), Social psychology, Harper & Row, New York
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
States”, în Journal of Marriage and the Family, 45. Stacey, W., Shupe, A. (1983), The Family Secret, Beacon Press, Boston. Stahl, H. (1974), Teoria și practica investigațiilor sociale, vol. I, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stănoiu, A., Voinea, M. (1983), Sociologia familiei, Universitatea București, București. Steele, B. (1980), „Psychodinamic factors in child abuse”, în H. Kempe, R. Helfer (ed.), The Battered Child, University of Chicago Press, Chicago. Stephan, C., Stephan, W. (1985), Two Social Psychologies, Dorsey Pess, Homewood. Strauss, M., Gells
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în American Sociological Review, 48. Thorton, A. (1978), „Children and marital stability”, în Journal of Marriage and the Family, 39. Tischler, H., Whitten, P., Hunter, D. (1986), Introduction to Sociology, Holt, Rinehart and Winston, New York. Tîrhaș, C. (2003), Ciclul vieții; Sociologia și antropologia vârstelor, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. Tomm, K. (1984), „One perspective on the Milan systemic approach”, în Journal of Marital and Family Therapy, 10. Tomm, K. (1987), „Reflexive questioning as a means enable self heading”, în Family
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
as a means enable self heading”, în Family Process, 26. Touliatos A., J., Perlamutter, B., Straus, M. (ed.) (1990), Handbook of Measurement Techniques, Sage Publications, Newbury Park. Trebici, V. (1993), „Indicatori demografici”, în C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Tucker, M. (2000), „Marital values and expectations in context: Results from a 21-city survey”, în L.J. Waite (ed.), The Ties that Bind: Perspectives on Marriage and Cohabitation, Aldine de Gruyter, New York. Udry, R. (1981), „Marital alternatives and
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
families”, în R. Taylor (ed.), Minority Families in the United States: A Multicultural Perspective, Prentice Hall, Englewood Cliffs. Zamfir, C. (1981), Filosofia istoriei, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Zamfir, C. (1993), „Consens”, în C. Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Dicționar de sociologie, Editura Babel, București. Zamfir, E., Ionescu, L. (1994), „From the culture of silence to a culture of freedom: New directions in the practice of social work in Romania”, în R. Constable, V. Mentha (ed.), Educational for Social Work in Eastern
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personale. La moartea lui Mihai Eminescu, în semn de omagiu, se retipărește, după „Convorbiri literare”, nuvela Sărmanul Dionis. Notele bibliografice și cronica teatrală sunt redactate de Grigore D. Pencioiu și de Traian Demetrescu. Revista publică și studii de economie politică, sociologie, educație (Gr. D. Pencioiu, Capitalul și K. Marx, Tr. Demetrescu, Un cuvânt pentru țărani, H. Streitman, Băgări de seamă asupra progresului). Semnificative sunt tălmăcirile lui Pencioiu din Heine, Lenau, Schiller și Petőfi, ale lui Traian Demetrescu din François Coppée și
REVISTA OLTEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289244_a_290573]
-
direcția lui Mihail G. Holban, prim-redactor fiind N. Vaschide, iar secretar de redacție, succesiv, Ioan Manolache (până la numărul 12/1906), N. Vaschide (1907), Aurel Alexandrescu-Dorna, N. Zaharia (martie 1911-decembrie 1912). Până în august 1910 apare cu subtitlul „Literatură, artă, știință, sociologie”, care devine ulterior „Revistă creștină-socială”. Se publică literatură originală, traduceri, eseuri critice, studii, însemnări de călătorie, articole istorice, economice și politice, precum și cronici, recenzii, semnale editoriale și informații culturale. Până în 1909 revista se manifestă pe linia unui modernism moderat. Literatura
REVISTA IDEALISTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289216_a_290545]
-
ultimul număr intitulat La capăt de drum. În afara rubricilor „Poezie” și „Proză”, importantă este cea de „Critică”, susținută de revizuirile din „Ferestre”, „Revista revistelor”, „Săptămâna”. Încă din primele numere Paul Cornea, cronicar literar, va susține că „adevărata critică pornește din sociologie”, luându-l ca exemplu pe C. Dobrogeanu-Gherea. În numele acestei noi orientări, va aprecia că filosofia din romanul Moartea cotidiană al lui Dinu Pillat „este una profund decepționistă, a zădărniciei luptei și a fatalității eșecului”. Tot astfel poezia lui Remus Luca
REVISTA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289227_a_290556]
-
filologie (Hasdeu, Lazăr Șăineanu, Ioan Bogdan, Ioan Paul). Caracterul enciclopedic al revistei este susținut nu numai de o foarte diversă rubrică de note bibliografice și informații științifice, ci și prin contribuții în varii domenii: geologie (Grigore Ștefănescu), arheologie (Al. Ștefulescu), sociologie (Radu Rosetti) ș.a. Literatura rămâne totuși segmentul cel mai bine reprezentat. Nu se poate vorbi de o direcție literară, fie și pentru că scriitorii prezenți aici veneau din cercuri diferite („Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”), dar și pentru că orgoliosul și subiectivul Hasdeu
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
importante sunt în R.F.R. studiile, articolele și eseurile de critică, istorie literară, literatură comparată și teorie literară. Notele, cronicile și recenziile se constituie ele însele într-un corpus paradigmatic de texte critice. Se adaugă studiile de filosofie, istoria culturii, artă, sociologie, folcloristică ș.a. Între critica academică și critica de întâmpinare, între metadiscursul științific și critica estetică se păstrează un echilibru constant, girat de interesul pentru calitate și de prestigiul colaboratorilor, ceea ce situează R.F.R. ca pe cea mai importantă publicație de critică
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
în fața noilor curente sociale (1934), iar ca psiholog, sociolog și filosof, domeniile sale principale de activitate, a publicat numeroase lucrări: Formarea ideii de personalitate. Studiu de psihologie genetică (1924), Contribuții la știința societății (1927), Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în franceză în 1949), Studii de psihologie și filosofie (1955), Istoria psihologiei (I-II, 1955-1956, în colaborare cu C. I. Botez), iar în colaborare cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Psihologie și viață (1938), Introducere în sociologie (1944), Explicarea omului (1946, tradusă și în franceză în 1949), Studii de psihologie și filosofie (1955), Istoria psihologiei (I-II, 1955-1956, în colaborare cu C. I. Botez), iar în colaborare cu Traian Herseni, Sociologia succesului (1962) și Introducere în psihologia socială (1966). După 1944 a publicat și lucrări propagandistice, conforme cu ideologia oficială: Caracterul antiuman și antiștiințific al psihologiei burgheze americane (1954), „Războiul psihologic”, instrument al agresiunii imperialiste (1954). Veritabilul teoretician și eseist R.
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
vine de la sine, nu poate fi impus. În articolul Critica psihologică și critica estetică (în cadrul unei polemici cu Paul Zarifopol), R. invocă exemplul marilor critici din secolul al XIX-lea, care „întrebuințează toate explicațiile pentru fenomenul literar, de la biologie și sociologie până la psihologie”, locul pe care îl rezervă analizei estetice fiind cu totul minor, ca un fel de anexă, un apendice. Estetismului, într-adevăr excesiv, al lui Paul Zarifopol, R. îi răspunde cu un psihologism la fel de excesiv. Din fericire, nu va
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
sugestii, București, 1928; Perspective, București, 1928; Istoria ideilor sociale, Craiova, 1930; Memorial (Note de drum din Spania), București, 1930; Atitudini, București, 1931; Valori, București, 1935; Psihologie și viață, București, 1938; Înțelesuri, București, 1942; Între două lumi, București, 1943; Introducere în sociologie, București, 1944; Nord-Sud (Egiptul, Olanda, Anglia, Spania), București, 1945; Explicarea omului, București, 1946; Anatole France, București, 1955; În Extremul Occident (Note de drum din Antile, California, Canada), București, 1955; Studii de psihologie și filosofie, București, 1955; Istoria psihologiei (în colaborare
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
1955; Studii de psihologie și filosofie, București, 1955; Istoria psihologiei (în colaborare cu C. I. Botez), I-II, București, 1955-1956; Cele două Franțe, București, 1956; Scrieri din trecut, I-III, București, 1956-1958; Visages de la France, pref. Roger Garaudy, Paris, 1959; Sociologia succesului (în colaborare cu T. Hariton [Traian Herseni]), București, 1962; Introducere în psihologia socială (în colaborare cu Traian Herseni), București, 1966; Portrete, cărți, idei. Studii de literatură universală, București, 1966; Prelegeri de estetică, îngr. Ion Pascadi, București, 1972; Scrieri, vol
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
fost latura științifică, alături de redactori fiind prezenți cu studii Gr. Cobălcescu, Gr. Ștefănescu, Em. Bacaloglu, I. Felix, P. S. Aurelian ș.a. Se aduc informații, se fac docte puneri la curent cu cercetările din mai multe domenii (geologie, astronomie, medicină, drept, economie, sociologie). Istoria și istoria culturală sunt privilegiate, fiind ilustrate de contribuțiile lui Ion Ghica, D. Berindei, I. Missail și ale altora. Texte vechi românești beneficiază de comentariile lui Odobescu, Șt. D. Greceanu, Gr. I. Lahovari, Radu Ionescu. Pios față de înaintași, Odobescu
REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289257_a_290586]
-
Virgil Cândea, Sabina Ispas, Petre Alexandrescu, G. Mihăilă, Remus Niculescu, Șerban Papacostea, Marius Sală, Ioana Vâlcu, Zamfira Mihail. Revista abordează studiul sud-estului european într-o perspectivă pluridisciplinara: istorie, filologie și istoria literaturii, folclor și etnografie, istoria artei, drept, economie și sociologie. Conținutul este structurat pe teme, dintre care pot fi semnalate câteva referitoare la istoria literaturii: scris românesc vechi tipărit (P. P. Panaitescu și Ludovic Demény - originile imprimării cărții în limba română; Liliana Popa - cartea românească tipărită la Sibiu în secolul
REVUE DES ÉTUDES SUD-EST EUROPÉENNES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
se lua în serios în discursul său asupra naturii, uneori licențios, cu post scriptum-uri și o pseudoîncheiere. În 1998 R. a publicat o carte de succes, Bucate, vinuri și obiceiuri românești (adăugită în 2002), un periplu prin cultură, folclor și sociologie polarizat de „secretele” bucătăriei tradiționale. SCRIERI: Ohaba, țara asta, București, 1972; Țările de sus ale merilor, București, 1974; Călătorie spre nord, București, 1976; Vara nimănui, București, 1978; Elegii, București, 1980; Zile de pescuit, București, 1985; Haz cu pește (sau Fals
ROMAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289302_a_290631]
-
cu privire la posibilitatea ca preocuparea pentru aspectele stilistice să se constituie că o disciplină filosofica de sine stătătoare. În perimetrul filosofiei mai dau contribuții Zevedei Barbu și N. Mărgineanu. Conținutul revistei depășește însă această arie, făcându-și loc și subiectele de sociologie sau etnografie (prin George Em. Marica, Gheorghe Pavelescu), precum și de estetică (Victor Iancu abordează funcționalitatea formei). De asemenea, Ovidiu Drimba schițează trăsăturile spiritualității engleze, alte intervenții se referă la caracterul istoric al fenomenelor de cultură și al perceperii lor ori
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
după cum I. Negoițescu blamează „pășunismul”. La moartea lui E. Lovinescu, S. îl omagiază prin intermediul lui Victor Iancu. Există în această publicație de aleasă intelectualitate și numeroase texte consacrate literaturilor și scriitorilor străini. Astfel, Basil Munteanu e prezent cu studiul de sociologie literară Forme de sociabilitate în literatura franceză, Dragoș Protopopescu face, cu referiri la Chaucer, Shakespeare, Milton, Shelley, Keats, Byron, Wordsworth ș.a., un excurs intitulat Viziunea lumii la poeții englezi, Edgar Papu se arătă interesat de „temele existenței” la Georg Büchner
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
SĂCEANU, Amza (28. IX. 1934, Băilești - 1. II. 2007, București), teatrolog. Este fiul Georgetei (n. Colan) și al lui Petrică Săceanu. Urmează Școala Pedagogică din Craiova (1949-1953) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1953-1957). Ulterior devine doctor în sociologia culturii. Are o lungă carieră de funcționar cultural la Comitetul de Cultură și Artă al capitalei (1957-1984), fiind, succesiv, inspector, șef serviciu artistic, vicepreședinte și președinte al instituției, în cadrul organelor administrației locale din județul Neamț, ca secretar și vicepreședinte cu
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
solide lucrări de teatrologie teoretico-aplicată, având în atenție exclusiv ori cu precădere arta spectacolului (regie, jocul actorilor, scenografie etc.), contextul social al acesteia, aspecte ale politicii culturale (repertoriu, reconsiderarea clasicilor sau montarea adecvată a producției autorilor moderni etc.) sau cu privire la sociologia receptării, critica dramatică etc. Toate sunt tratate nu în mod „tehnicist” , ci eseistic, deseori într-o alternare incitantă a unghiurilor de vedere, printr-o procedare sincretică, așa cum, de altfel, e și domeniul investigat. Nici dimensiunea literară a teatrului, fie că
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]
-
de dramaturgii care fac obiectul interesului său. Caracteristic este recursul la citate ample, țesute în pânza comentariului. În general, S. s-a dovedit un observator atent și un receptor avizat al tendințelor domeniului, afirmându-se nu numai ca specialist în sociologia receptării, dar și ca distins propagator al problematicii artei teatrale. Cu un punct de vedere modern-echilibrat, criticul e deopotrivă receptiv la înnoire și atent la tradiție, întregul lui discurs fiind focalizat în ultimă instanță pe valoarea edifiantă a artei spectacolului
SACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289419_a_290748]