5,095 matches
-
a ductului pancreatic, putând evalua astfel, extensia intraductală a tumorii. De asemenea, vizualizează penetrarea peretelui duodenal. Acuratețea stadializării tumorii primare (T) prin ecoendoscopie variază între 70-90% [36-38]. În ceea ce privește valoarea metastazelor ganglionare (stadializarea N),metoda este mai puțin performantă, sensibilitatea și specificitatea variind între 67-69%, respectiv 38-96% [38-40]. Pentru determinarea invaziei vasculare (nerezecabilității) acuratețea ecoendoscopiei este similară cu a CT spirală [41]. Ultrasonografia intraductală Evoluția tehnicii în ecoendoscopie a permis creșterea acurateții diagnostice prin apariția unor catetere de mici dimensiuni (aproximativ 2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
clasică în stabilirea extensiei tumorale (stadiul T) și în evaluarea invaziei ductale [47]. Un alt studiu care a urmărit 32 de pacienți a raportat că acuratețea diagnostică a metodei a fost de 88% în stabilirea extensiei tumorale, iar sensibilitatea și specificitatea detectării metastazelor ganglionare a fost de 67%, respectiv 91% [45]. Endoscopia cu magnificație și în bandă îngustă Endoscopia cu magnificație combinată cu narrow band imaging (NBI) (endoscopia cu imagine în bandă îngustă) sunt metode care permit o bună vizualizare a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
similar cu ERCP, dar spre deosebire de aceasta nu necesită substanță de contrast și poate fi efectuată în situații anatomice particulare: stenoze duodenale, hepaticojejunoanastomoza. Colangiografia endoscopică retrogradă (ERC) rămâne standardul de aur în diagnosticul leziunilor maligne de coledoc inferior cu sensibilitate și specificitate de peste 90%. Stenoza malignă tipică este neregulată și se asociază cu dilatarea proximală importantă a căilor biliare; stenoza benignă este netedă, conică și dilatarea căilor biliare este mai puțin exprimată. Acest aspect radiologic poate fi obținut și prin MRCP, metodă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
obținut și prin MRCP, metodă mai puțin invazivă, dar meritul ERC constă în faptul că permite în plus citologia prin periaj aspirativ, biopsia aspirativă cu ac fin (FNA), biopsia intraductală transpapilară. Sensibilitatea acestor tehnici este relativ joasă (46- 73%), dar specificitatea este foarte înaltă (100%) [70, 71]. ERC permite aspirarea bilei și examinarea acesteia pentru markeri tumorali sau markeri genetici moleculari. Tot cu ocazia ERC, se poate efectua colangioscopie [72] sau ecografie intraductală [42]. Ecografia intraductală cu miniprobe poate îmbunătății acuratețea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
tomografia prin coerență optică [81]. Se obțin imagini similare cu cele din ultrasonografie, dar se folosește lumina infraroșie. Penetrația este limitată la aproximativ 1 mm, spre deosebire de sonda ecografică de 20 MHz care are penetrabilitate până la 10 mm (38). Sensibilitatea și specificitatea metodelor de examinare intraductală (ecografia intraductală, colangioscopia, tomografia confocală) sunt ridicate (sensibilitate 89-95%, specificitate 86-91%) [70, 82]. Endomicroscopia confocală LASER permite obținerea unor „biopsii optice” de la nivelul mucoasei digestive, folosind iluminarea laser [83]. Această tehnică permite o evaluare histologică in
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
se folosește lumina infraroșie. Penetrația este limitată la aproximativ 1 mm, spre deosebire de sonda ecografică de 20 MHz care are penetrabilitate până la 10 mm (38). Sensibilitatea și specificitatea metodelor de examinare intraductală (ecografia intraductală, colangioscopia, tomografia confocală) sunt ridicate (sensibilitate 89-95%, specificitate 86-91%) [70, 82]. Endomicroscopia confocală LASER permite obținerea unor „biopsii optice” de la nivelul mucoasei digestive, folosind iluminarea laser [83]. Această tehnică permite o evaluare histologică in vivo în timpul endoscopiei, ajutând diagnosticul diferențial între leziunile benigne și maligne [84,85]. Pentru
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
benigne și maligne [84,85]. Pentru evaluarea epiteliului biliar, miniproba confocală este introdusă în arborele biliar cu ajutorul endoscopului cu vedere laterală. Colangiografia percutană transhepatică (CPT) se face atunci când colangiografia endoscopică eșuează și nu se poate face MRCP. Are sensibilitate și specificitate asemănătoare cu ERC, dar rată mai mare de complicații. Permite recoltare de bilă pentru examen citologic, markeri tumori și markeri genetici. Atât CRE cât și CPT, pe lângă aportul diagnostic, au avantajul că permit efectuarea concomitentă de tratament paleativ (protezare). Ecoendoscopia
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Atât CRE cât și CPT, pe lângă aportul diagnostic, au avantajul că permit efectuarea concomitentă de tratament paleativ (protezare). Ecoendoscopia Are aport diagnostic în carcinomul de căi biliare permițând biopsia ecoghidată cu ac fin aspirativ, sensibilitatea fiind raportată de 25-91%, iar specificitatea 89-100% [68]. Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) Colangiocarcinomul, ca și alte tumori maligne se caracterizează prin preluare crescută de glucoză și fluorodeoxiglucoză. Ele sunt fosforilate, dar fluorodeoxiglucoza nu este metabolizată mai departe și se acumulează la nivelul tumorii, realizând
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
emisie de pozitroni (PET) Colangiocarcinomul, ca și alte tumori maligne se caracterizează prin preluare crescută de glucoză și fluorodeoxiglucoză. Ele sunt fosforilate, dar fluorodeoxiglucoza nu este metabolizată mai departe și se acumulează la nivelul tumorii, realizând „spoturile fierbinți”. Sensibilitatea și specificitatea metodei s-au demonstrat a fi totuși limitate [38]. De exemplu, infecțiile sau inflamația pot determina o captare crescută de fluorodeoxiglucoză. Datorită rezultatelor fals pozitive și negative, PET nu se utilizează în diagnosticul precoce al colangiocarcinomului, dar este utilă în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și creșterea enzimelor de colestază (fosfataza alcalină, gamaglutamiltranspeptidaza, 5-nucleotidaza). Transaminazele cresc moderat. Explorările funcționale pancreatice directe și indirecte sunt nespecifice și nu se utilizează. Poate crește amilaza și lipaza serică prin obstrucția canalului Wirsung. Deși markerii tumorali au sensibilitate și specificitate redusă pentru diagnosticul cancerului pancreatic, aceștia au valoare orientativă în diagnosticul diferențial dintre afecțiunile pancreatice benigne și cele maligne și sunt utili în monitorizarea evoluției după tratament. Din multitudinea markerilor propuși în diagnosticul cancerului pancreatic se utilizează mai ales CEA
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
și sunt utili în monitorizarea evoluției după tratament. Din multitudinea markerilor propuși în diagnosticul cancerului pancreatic se utilizează mai ales CEA, CA 19-9, CA125, CA242, Span-1, Du-pan-2 [98, 99]. Antigenul CA 19-9, cel mai utilizat marker pentru cancerul pancreatic, are specificitate redusă deoarece crește nu doar în această afecțiune ci și în alte cancere periampulare, tumori de vezică biliară, în pancreatita acută și cronică, leziuni benigne ale tractului biliar (mai ales obstrucție cu colangită), boli hepatice cronice. De aceea, utilizarea de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
se exprimă în bolile maligne și reprezintă mediatori ai progresiei cancerului [102]. Ecografia transabdominală Este metoda de primă intenție utilizată în diagnosticul cancerului pancreatic datorită faptului că este accesibilă, are cost redus și este neinvazivă. Sensibilitatea este de 76% iar specificitatea de 91%. Limitele apar la pacienții obezi sau cu meteorism, datorită imposibilității examinării. Evidențiază tumora cu dimensiuni peste 2 cm, dilatarea căilor biliare sau a Wirsungului, metastazele hepatice, ascita. Prin ecografie Doppler color se poate aprecia invazia vasculară. Tomografia computerizată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
mai bună decât CT în evaluarea anatomiei arborelui biliar și pancreatic și de asemenea, poate evalua masele tumorale intrahepatice. Are aceeași acuratețe ca și ERCP în diagnosticul cancerului pancreatic și în diferențierea acestuia de pancreatita cronică [95, 107]. Sensibilitatea și specificitatea MRCP în diagnosticul cancerului pancreatic este raportată ca fiind 84%, respectiv 97%, în timp ce a ERCP este 70%, respectiv 94% [108]. Spre deosebire de ERCP, în timpul MRCP nu se introduce substanță de contrast în arborele pancreatic, și ca urmare riscurile examinării sunt mult
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
Markerii genetici Detecția moleculară a mutațiilor k ras, p16, p53 sau DPC4 cu rol în carcinogeneză au mai mult importanță teoretică, aplicabilitatea practică fiind redusă. Deși mutațile k ras reprezintă un marker sensibil, fiind prezent la 80-100% din tumorile pancreatice, specificitatea este redusă, putând fi prezente și în alte tumori maligne (colon, plămân), dar și în leziuni benigne (pancreatita cronică). Deoarece dimensiunea tumorii reprezintă un factor prognostic important în cancerul pancreatic, s-au individualizat două categorii morfologice: cancerul pancreatic mic și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului () [Corola-publishinghouse/Science/92209_a_92704]
-
blocat de obiectul care precedă și c-comandă subiectul (vezi dependențele anaforice prezentate mai sus în (27)-(28)): atribuirea acuzativului precedă operațiunea de object shift. În ce privește factorii semantici, după cum subliniază și Gallego (2012) cu referire la spaniolă, este exclus ca specificitatea să cauzeze procesul de object shift, concluzie care se poate extinde și la română. În primul rând, în română (ca și în spaniolă), interpretarea specifică a obiectului direct se asigură în principal prin procesul de marcare diferențiată a obiectului (acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dublă realizare clitică și auxiliar postpus (i) sunt foarte rare, din motive care vor fi explicate în §IV.5.1. (i) Griji meluatu-me-aude greșiții ce lasă leagea ta. (PH.1500−10: 104r) 9 "Trăsăturile sintactice ale limbii vechi relevante pentru specificitatea tipologică a românei trebuie căutate mai ales în textele originale" (Stan 2013: 22); v. și observația lui B. P. Hasdeu ([1878] 1937: 13): "Nu în traduceri trebuie căutat graiul viu al unui popor". 10"[A] major change occurred between the
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
aceste cazuri autorii remarcă supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta are după unii autori o specificitate crescută pentru procesul neoplazic (la valori > 5 ng/ml), dar în același timp manifestă o relativă lipsă de sensibilitate [2, 39]. Pe mici serii de bolnavi, a fost raportată importanța unor noi markeri în susținerea diagnosticului de pleurezie malignă: izoenzima
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
rezultate fals pozitive și fals negative. Citologia pleurală are o sensibilitate medie de 60%, cu limite cuprinse între 43 și 96%, după Moghissi [24], dependente de laborator și de tipul de pleurezie (mai multe rezultate pozitive în pleureziile mari hemoragice). Specificitatea examenului citologic este însă aproape de 100%. Comparativ, sensibilitatea puncției-biopsiei pleurale este de 44%, iar a biopsiei pleurale toracoscopice ajunge la 95% [35]. Sensibilitatea examenului citologic poate fi îmbunătățită prin aplicarea noilor tehnici de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
reacții generale severe: urticarie generalizată, febră, frison, bronhospasm sever, cianoză, șoc [23, 27-29]. EXAMENE PARACLINICE Eozinofilia Între 5-12% trebuie să ne ducă cu gândul la prezența unei parazitoze. Aceasta nu este specifică chistului hidatic pulmonar. Cu toată lipsa ei de specificitate, eozinofilia în dinamică poate oferi date prețioase în orientarea asupra evoluției bolii sau eficienței tratamentului aplicat. O specificitate crescută pare să aibă testul eozinofiliei provocate, în care controlul eozinofiliei se face înainte și după practicarea intradermoreacției Casoni. Intradermoreacția Casoni Intradermoreacția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
trebuie să ne ducă cu gândul la prezența unei parazitoze. Aceasta nu este specifică chistului hidatic pulmonar. Cu toată lipsa ei de specificitate, eozinofilia în dinamică poate oferi date prețioase în orientarea asupra evoluției bolii sau eficienței tratamentului aplicat. O specificitate crescută pare să aibă testul eozinofiliei provocate, în care controlul eozinofiliei se face înainte și după practicarea intradermoreacției Casoni. Intradermoreacția Casoni Intradermoreacția Casoni sau injectarea intradermică a 0,1 ml soluție de antigen hidatic. Este o reacție de imunitate celulară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
4 codifică domeniul extracelular ?3 iar exonul 5 codifică regiunea transmembranară. În sfârșit, exonii 6 și 7 codifică regiunea intracitoplasmatică. Polimorfismele de la nivelul exonilor 2 și 3 induc variabilitatea structurală a moleculelor HLA de clasa I și sunt responsabile pentru specificitatea de legare a antigenelor. Au fost descrise până în prezent sute de alele HLA de clasa I, tiparea acestora făcându-se de rutină în cazul transplantului de organe pentru a se stabili histocompatibilitatea donator/primitor (Cox et al., 2003). Astfel, până în
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
codifică regiunea intracitoplasmatică. În general, polimorfismele de la nivelul exonului 2 se reflectă în modificări ale domeniului extracelular β1, care participă la formarea pungii de legare a antigenului. Astfel, la realizarea variabilității HLA de clasa a II-a și la determinarea specificității de legare a antigenelor participă atât polimorfisme ale genelor A cât și ale genelor B, în general de la nivelul exonului 2. În cazul HLA de clasa a II-a, secvențializarea exonului 2 este condiția minimă impusă în vederea acreditării/denumirii unor
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
tip DQ ce pot fi exprimate. Pentru moleculele HLA DR, lanțul ? este codificat de o singură genă, și anume HLA DRA. Aceasta, spre deosebire de genele DPA1 și DQA1 nu prezintă nici un polimorfism, astfel încât variabilitatea structurală a moleculelor HLA DR (și specificitățile de legare a antigenelor) este asigurată doar de variațiile genelor DRB. În ceea ce privește acestea din urmă, există 9 gene diferite și anume DRB1, DRB2, până la DRB9. Genele HLA DRB2, DRB6, DRB7, DRB8, DRB9 și DRB10 nu sunt niciodată exprimate (pseudogene) dar
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
cavități care au primit numerele de „buzunare” (Madden, 1995). Tipic, moleculele HLA de clasa I prezintă 6 astfel de buzunare, notate de la A la F. Două sau trei dintre aceste buzunare (de regulă B și F) sunt critice în determinarea specificității antigenului ce va fi legat, ele funcționând practic ca „ancore” pentru peptidul legat (Falk et al., 1991). Legarea antigenelor se face necovalent, atât capătul N terminal cât și cel C terminal al acestora fiind ancorate la nivelul „buzunarelor” A și
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]
-
specializate în acest sens, și anume moleculele HLA-DM. HLA-DM are de altfel rolul de a facilita/cataliza schimbarea succesivă de peptide antigenice la nivelul pungii de legare a antigenului a moleculelor de clasa a II-a clasice pentru a ameliora specificitatea și stabilitatea complexului MHC/peptid, până în momentul realizării unei potriviri optime (Nepom și Taurog, 2005). Datorită structurii spațiale (pungă de legare a antigenului deschisă la capete), moleculele HLA de clasa a II-a pot încărca peptide mai mari comparativ cu
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Loreta Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91982_a_92477]