2,941 matches
-
pozițiile enunțate anterior sînt invalide separat, dar corecte într-o corelație generală). Toate aceste opțiuni teoretice pot fi discutate și în termenii biopsihologici ai apartenenței și proprietății identitare, așa cum procedează, într-un melanj de filosofie cognitivă, teorie tehno-culturală și ficțiune speculativă, Daniel C. Dennett, Hans Moravec, Rudy Rucker sau Ray Kurzweil: ,De fapt, nu va mai exista mortalitate spre sfîrșitul secolului 21. Nu în sensul pe care l-am știut noi. Nu și dacă beneficiem de tehnologia de descărcare cerebrală a
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
Generation și ajungînd la experimente reale de laborator, cum ar fi cele de la MIT sau CalTech. Astăzi, dincolo de toate predicțiile literare ale lui Karel Capek sau Isaac Asimov, nanobotica sau computația cuantică par să fi trecut deja din zona ficțiunii speculative în cea a realității științifice și a experimentelor tehnologice. Chiar dacă roboții dotați cu inteligență artificială nu și-au făcut încă apariția nici în laborator, nici în viața noastră cotidiană, cercetătorii domeniului ne asigură că deznodămîntul biotehnologic e inevitabil. Avem nevoie
Literatura și inteligența artificială by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11173_a_12498]
-
în deceniile petrecute în spitalele Grivița sau Fundeni, Nicolae Radu și-a ascultat imboldul spiritual, făcînd la „fără frecvență" (cum era restricția în vigoare în anii comunismului) Facultatea de Filozofie, pe care a absolvit-o în 1974. Și cum ștaiful speculativ l-a ajutat să vadă lumea doctorilor sub alt unghi, cartea de față cuprinde amintirile vieții de atunci, începînd cu momentul admiterii (în primul an Nicolae Radu a fost împiedicat să dea examen din cauza originii sale nesănătoase, tatăl său fiind
Idoli și amintiri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6028_a_7353]
-
unison, Heidegger a dat limbii sale aura inițiatică a unui dialect sibilinic. Și, de aceea, nici un alt filozof nu este citit astăzi cu o conștiință mai clară a misterului pe care cuvintele lui promit a-l dezvălui. Heidegger este apostolul speculativ al tainei ascunse în cuvinte și este poate singurul filozof contemporan căruia i-a izbutit din plin rețeta obscurității. O obscuritate dozată cu o știință filologică infinitezimală și cu un fler aparte al psihologiei umane, căci Heidegger a intuit foarte
Unicat editorial by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10602_a_11927]
-
vrea să înțeleagă ce s-a întîmplat cu ideile omenirii. De fapt, contemplînd impresia aparte pe care un gînditor o face atunci cînd nu e însuflețit de ambiții sociale, îți dai seama că, în comparație cu el, noi, actualii purtători de hram speculativ, suntem niște histrioni pervertiți care vedem în gîndire un pretext elegant de afirmare personală. La Dragomir, imboldul parvenirii prin concept lipsește. Autorul Meditațiilor despre epoca modernă vrea să înțeleagă, nu să se afirme. De pildă, vrea să înțeleagă de ce istoria
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
să înrobească oamenii, după cum vrea să priceapă ce legătură există între rațiune și democrație. Pe scurt, pentru Dragomir, o idee are sens numai dacă, răspîndită în aerul unei epoci, ajunge să-i formeze viziunea, altminteri ea numărîndu-se printre acele rebuturi speculative care nu-și mai găsesc locul decît în cărțile de istorie. În plus, potrivit autorului, viziunea omului modern își are germenii în Descartes, Kant și Hegel, ceea ce-i totuna cu a spune că noi privim universul prin ochii lor, toate
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
provine acea stranie premoniție a lui Noica (scrisoarea din 9 decembrie 1981), scrisă ca reacție la un comentariu despre Socrate, pe care Dragomir i-l trimisese filozofului la Păltiniș: „Dragă Sănduc, să-ți spun că te-am citit cu «emoție speculativă», te-ar indigna. Îți voi spune că te-am citit cu interesul pe care mi l-au trezit întotdeauna însemnările tale și pe care îl va resimiți desigur cititorul din 2010, cînd probabil vor apărea operele tale complete, mai mult
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
Borbely semnala, în cadrul criticii noastre postbelice, prezența unei linii ideatice neomanieriste, care se revendică de la Panovsky și Hocke. Ea ar fi identificabilă “pe coordonata Edgar Papu - I. Vartic - Marta Petreu”, ca și în eseurile și exegezele ce țin de “echinoxismul speculativ”. Ion Vartic își mărturisește cu insistență programatică, de altfel, opțiunea pentru un anume manierism - stilistic și conceptual deopotrivă - al construcției critice în cartea sa Clanul Caragiale. Descoperind în enigmaticul text matein Remember “o profesiune de credință în spirit manierist (luînd
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
individual, unul din cele trei timpuri ale istoriei, după Fernand Braudel (celelalte fiind timpul geografic și cel social), timpul coincident cu criteriile, cu sensibilitatea, cu umorile existențialului fiecăruia dintre noi. Astfel încît nu mai avem a face cu o confruntare speculativă a ființei numai cu istoria, ci și cu una concretă, vitală, la intersecția unicității persoanei, avînd o durată limitată, cu mediul dispunînd de o durată mai largă, a colectivității. Depozitar prin excelență al trecutului, biblioteca nu ne poate ocroti împotriva
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
însă, marile creații sînt inepuizabile. Ele stau, precum totalitatea producțiilor literare, sub semnul mutației valorilor estetice, astfel încît alte și alte perspective le pot exploata în funcție de evoluția ineluctabilă a conștiinței literare ca și, evident, de senzorii estetici și de abilitățile speculative ale comentatorilor. în cazul lui Eminescu, amplele interpretări ale lui G. Călinescu păreau anevoie de depășit. Dar I. Negoițescu, Edgar Papu, C. Noica, Ioana Em. Petrescu, Elena Tacciu și alții au dovedit cu prisosință că nici măcar în această situație excepțională
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
dîră de umoare irațională care impregnează altercațiile filosofice. Ce e adevărul și cum alegem să-l concepem nu prea depinde de raționamente și dovezi, ci de apetențe de ordin instinctual. E totuna cu a spune că sub luciul oricărei discuții speculative se ascunde o pînză de tenebre tăcute, care ne ghidează în ascuns gîndurile. Încă un motiv care arată că esența gîndirii nu e silogismul, ci flegma lăuntrică. Dar să definim părțile beligerante: absolutistul are o natură senină cu predispoziții clasice
Umorile adevărului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4583_a_5908]
-
contrareplică, Girard are tactul de a-i aminti că, fără interdicții, o societate intră în anarhie și că perspectiva unei omeniri însuflețite de dragoste universală e utopie infantilă. După ce a cochetat cu structuralismul și cu fenomenologia, Vattimo sfîrșește în colaps speculativ de tip multiculturalist. Traiectoria sa e simptomatică pentru penuria de spirit în care se complac azi filosofii vestici. Accentul cel mai tăios îi aparține lui Girard: „Filosofiile sînt aproape moarte; ideologiile sînt aproape răposate; teoriile politice sunt pe sfîrșite și
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
limitele excelenței. Dacă fiecare indiciu convingător chiar se izolează și se singularizează. Mai ales într-un teritoriu în care s-au exersat, din 1929 încoace, minți critice și erudiții filologice de o rară subtilitate. Numai că, mai presus de jocurile speculative și de observațiile sclipitoare, lui Matei Călinescu îi reușește o dublă - majoră - amprentare: în primul rând prin metoda, perfect dezideologizată, a relecturii; în cel de-al doilea, prin diagnosticul implicit și subliminal pe care-l fixează drept blazon al studiului
De la Evanghelii la patristică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8883_a_10208]
-
de către om. Trebuie spus din capul locului că nu este vorba de ecologismul actual și nici de criza ecologică actuală care nici nu exista atunci când Adorno își formula teoria (începând de prin 1930 - 1931). Teoria lui Adorno este pur filosofică, speculativă, nu se bazează pe fapte concrete. Opoziția artei față de oprimarea naturii apare într-o formă pregnantă în analiza întreprinsă de Adorno a efectului artei. Acest efect nu este, spune Adorno, potrivit părerii curente, plăcerea, o satisfacere a Eului, ci ceva
Adorno despre puterea fără de putere a artei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4637_a_5962]
-
cursul căruia două inteligențe vii își scot ochii sub pretext că dezbat o problemă teoretică. Dintre cei doi, cel mai simpatic e cel mai radical: bărtrînul Rorty. Ajuns la o vîrstă care nu-i mai permite să-și întrețină iluzii speculative, adeptul pragmatismului face figura unui diagnostician lucid care anunță cu calm decesul adevărului. În schimb, Pascal Engel, antipatic prin aplombul teoretic cu care vrea să-l facă pe Rorty să-și ceară scuze pentru radicalismul său, are ceva din rigiditatea
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
este o problemă tradițională a metafizicii, în ochii lui Rorty ea trebuie să aibă soarta tuturor relicvelor conceptuale care mai plutesc încă mentalul colectiv: îngroparea în cimitirul elefanților și pomenirea ei, cu reculeasă seninătate, ca drept un exemplu de eșec speculativ. Paradoxul pe care ți-l prilejuiește citirea cărții este că, în ciuda fermității iconoclaste cu care Rorty refuză adevărului orice semnificație reală, cititorul nu se poate împiedica să nu-l simpatizeze pe septuagenarul distrugător de idoli. Căci, spre deosebire de militantismul focos cu
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
că adevărul poate fi de folos, tot așa cum multe alte lucruri (falsul, mai ales) pot fi, de asemenea, de folos. Dar numai la atît trebuie oare să se reducă adevărul?" (p. 51) Dincolo de spectacolul oferit de ciocnirea a două inteligențe speculative, cartea dă cititorului prilejul de a asista la coliziunea a două paradigme de gîndire. Paradigma lui Pascal Engel, pentru care cercetarea unei probleme înseamnă a o supune unei analize conceptuale, și cea a lui Richard Rorty, pentru care modul cel
Spinosul și inutilul adevăr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8694_a_10019]
-
atâtea opera, fiii poporului lui Israel au avut forța abstracțiunilor ce a împins omenirea departe în cunoașterea Universului... Sigur, există în suprearealism o contribuție majoră. Una este însă arta unor Leonardo da Vinci și Michelangeo și cu totul alta arta speculativă, cerebrală, de la sfârșitului secolului XIX și începurul lui XX. Figura lui Moise nu este cunoscută, nici măcar profilul.. Chipul lui fizic nu ne este descris, literar vorbind, nu avem nici cea mai mică reprezentare asupra lui. Istoria civilizației omenești, plastic, suferă
Deuteronomul (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12645_a_13970]
-
de unde își propune să „reconstituie într-o manieră austeră, minimalistă, conversații banale cu oameni obișnuiți". Principiul are mai degrabă valențe de iluzionare, căci, dincolo de substratul preluat din realitate, în construcția textelor scriitorul întrebuințează adjuvanți sau „deformanți" de ordin ficțional sau speculativ care invadează și subminează non-fictivul relatării jurnalistice. Textul devine rezultatul unei munci precise care ordonează un ansamblu de artificii, ce fac imposibilă inocența, naturalul sau transparența totală, trădând astfel fragilitatea formulei postulate de Truman Capote. Volumul are trei părți distincte
Fabuloasa realitate by Dana Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/6489_a_7814]
-
interne britanic n.r/ a declarat: Nu este credibilă o prognoză precisă a intrărilor probabile din România și Bulgaria odată restricțiile ridicate, deoarece depinde de prea multe incertitudini pentru a trage concluzii solide". "Deci, mai degrabă decât să producem proiecții speculative, ne concentrăm pe munca noastră de a tăia abuzul de liberă circulație și a aborda factorii de atracție ce conduc migrația europeană spre Marea Britanie", a conchis el.
Câți români vor alege să muncească în Marea Britanie, din 2014 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/51373_a_52698]
-
profesor de filozofie la Universitatea din Cluj, obișnuia să-și înceapă cursurile printr-un scurt preambul ritualic: îngenunchea în fața studenților și rostea cu glas tare "Tatăl nostru", după care, reintrînd în pielea dascălului, își vedea liniștit de perorațiile abstracte ale discursului speculativ. Viața lui are ceva din tensiunea picarescă pe care numai biografiile din prima jumătate a secolului XX o au: răsturnări drastice pe un fundal istoric plin de rupturi sociale. Între 1916 și 1918 participă la Primul Război Mondial, este rănit
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
gîndești în afara acestui filon e pierdere de timp. E ca și cum ai vrea să crești o plantă rupînd-o de solul din care a apărut. Și astfel, șansa unei filozofii românești vine din talentul cu care cărturarii vor ști să extragă nuanțe speculative din adevărul revelat al Noului Testament. Acestui adevăr trebuie să i se subordoneze științele exacte, precum și întreaga politică a statului român. În concluzie, nu există filozofii individuale, create de autori originali, ci doar concepții colective pe care un gînditor sau
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]
-
fiind că, în comparație cu contemporanii, Schopenhauer e un filosof cu precădere accesibil, care poate fi gustat chiar de publicul fără asiduități în domeniu. Nu e un autor ușor, dar nu e nici asfixiant, și oricum nu te înspăimîntă cu strictețea distincțiilor speculative, precum Kant sau Hegel. La Kant, frazele au lentoarea apelor calme, netulburate de vîrtejuri afective, pe cînd la Hegel fraza are amploarea bolților de catedrală, cu arcuiri largi care pun cititorul în primejdia de a-și pierde răsuflarea. Dar nici unul
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
patrulea, viziunea filosofică, atunci portretul unui critic literar e deplin. Cu remarca obligatorie că viziunea pe care o ai asupra lumii nu ține de erudiție, ci de rezistența pe care inteligența o întâmpină atunci când se ciocnește cu gândurile altora. Deprinderea speculativă de a răsuci unghiuri de vedere prin intermediul nuanțelor e o aptitudine aparte, care nu poate fi confundată nici cu erudiția și nici cu flerul. Și cu atât mai puțin cu talentul. Un spirit doct de savantă galimatie poate fi orb
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
de protecție a progeniturii. Progenitura este salvată de Will, care realizează foarte repede că se află în posesia unei exemplar, care a moștenit un bagaj genetic îmbogățit ca urmare a experimentelor făcute pe mamă. Lăsând la o parte suportul științific speculativ al filmului, Rupert Wyatt ne propune rezolvarea unei ecuații morale - întotdeauna se ajunge la acest punct delicat. Ce caută o gorilă imensă și îndrăgostită în New York? Ce caută un cimpanzeu inteligent într-un cartier aproape victorian cu vecini respectabili și
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]