2,618 matches
-
din înălțimea paielor, cu spicele orientate spre exterior și poziționate în bandă, respectiv în bară, peste care broșează, puțin deasupra punctului lor de intersecție, alte două spice, dispuse între primele, care, la rându-le, se intersectează la jumătatea paielor, având spicele așezate în pal. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un berbec de argint. În vârful scutului, în câmp de argint, se află o salcie verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un berbec de argint. În vârful scutului, în câmp de argint, se află o salcie verde. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu și berbecul reprezintă ocupațiile de bază ale locuitorilor, agricultura și creșterea animalelor. Salcia dă denumirea localității. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.3 STEMA comunei Traian, județul Brăila
HOTĂRÂRE nr. 436 din 16 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Bărăganul, Salcia Tudor şi Traian, judeţul Brăila. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272875_a_274204]
-
Șimand se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, despicat, cu partea din dreapta tăiată. În partea superioară, în partea dreaptă, în câmp albastru, se află un colan dacic de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află două spice de grâu de aur, încrucișate. În vârful scutului, în partea dreaptă, în câmp auriu, se află două brăzdare de plug negre, așezate în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate
HOTĂRÂRE nr. 337 din 18 aprilie 2012 privind aprobarea stemei comunei Şimand, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241074_a_242403]
-
dreaptă, în câmp auriu, se află două brăzdare de plug negre, așezate în pal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Colanul simbolizează descoperirile arheologice din zonă. Brăzdarele de plug și spicele de grâu semnifică una dintre principalele ocupații ale locuitorilor din zonă, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. --------
HOTĂRÂRE nr. 337 din 18 aprilie 2012 privind aprobarea stemei comunei Şimand, judeţul Arad. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241074_a_242403]
-
Altele 0910 99 91 - - - - Nesfărâmate sau nemăcinate 20 20 - 0910 99 99 - - - - Sfărâmate sau măcinate 25 25 - CAPITOLUL 10 CEREALE Note: 1. (a) Produsele menționate în pozițiile prezentului capitol se cuprind la pozițiile respective numai dacă sunt boabe, chiar în spice sau pe tulpini. (b) Prezentul capitol nu cuprinde boabele care au fost decorticate sau altfel prelucrate. Totuși, orezul decorticat, albit, sticlos, glasat, prefiert, transformat sau spart se încadrează la poziția nr. 1006. 2. Poziția nr. 1005 nu cuprinde porumbul dulce
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
cu-ai nici unei alte din cele câte au să salte pe ele... Coapsele-ți le undui ca lănțișoarele de aur durate de vreun meșter faur, potir buricul ți-e, cu vin, pe pântecele ce,-n rotundu-i, aduce-a snop din spic de aur încins jur-împrejur cu crin; ți-s sânii precum iezii gemeni ai ciutei, - care,-alături, pasc; iazuri, în ochii tăi se nasc ca-n Esebon; ai gât cum turnul de fildeș; din profil, ești turnul Livanului, către Damasc privind
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nică, aflat în apropiere de Bosanci. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu de aur, încrucișate în partea inferioară, fiind timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. 2.4.1. Folosința terenurilor Terenul aferent sitului Natura 2000 a fost utilizat în trecut ca și fâneață, prin cosirea sezonieră
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
încrucișate. În cartierul doi, pe fond auriu, este reprezentat un pergament care poartă numărul 1219. În cartierul inferior, pe fond roșu, sunt reprezentate o oală de turnat oțel (oțel curgând, ce se transformă într-un colac de sârmă) și două spice de grâu. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Săbiile exprimă simbolic lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul secolelor. Numărul 1219 amintește de prima atestare documentară a
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
o coroană murală, de argint, formată din cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Săbiile exprimă simbolic lupta de apărare dusă de localnici de-a lungul secolelor. Numărul 1219 amintește de prima atestare documentară a localității. Oala de turnat oțel și spicele de grâu simbolizează activitatea locuitorilor zonei, respectiv metalurgia și cultura cerealelor. Numărul turnurilor - cinci - atestă faptul că așezarea este un centru urban, ridicat la rang de municipiu. Cele mai vechi dovezi ale prezenței omului pe aceste meleaguri datează din Neoliticul
Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/296962_a_298291]
-
viticultura înfloritoare. Faptul este ilustrat de medalia bătută de împăratul român în onoarea victoriei asupra lui Decebal, în care Dacia este simbolizata printr-o femeie așezată pe o stâncă, în fața căreia doi copilași țin în mâini ciorchini de struguri și spice de grâu, semnul bogăției țării. Mai mult, în tradițiile mitologice chineze se considera că vită de vie a fost adusă în Chină din Dacia preistorica. Vinurile românești au fost întotdeauna căutate în Europa, ca de altfel și tescovina (tighirul). Dimitrie
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
ale râului Mureș, pe drumul național DN15, între Turda și Târgu Mureș. Stema orasului Luduș se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, în care broșează un căprior de argint. În partea superioară, în câmp roșu, se află două spice de grâu, de aur. În mijlocul scutului, în câmp albastru, se află o coloană ionică, de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.<br>Semnificațiile elementelor însumate: Ludușul este pomenit prima dată conform documentelor
Luduș () [Corola-website/Science/297020_a_298349]
-
socială la Slobozia a atras și înființarea a numeroase cluburi sportive, unele foarte active, care au promovat sporturi, sportivi, antrenori și animatori: "Voința CMP", cu animatorul Gogu Arapu, Jan Buzoianu, animator de excepție la Slobozia Nouă, Ion Puia la asociația "Spicul Bora", CS "Energia", cu o bună echipă de fotbal. Au apărut și alte sporturi, precum popicele și boxul, s-au remarcat în epocă profesori precum Ecaterina Mărăcine (Iorga), Petre Nicolae, Eugen Zăinescu, Ion Neacșu, Gheroghe Nedelcu, Gheorghe Neagu,Mihailescu (scrima
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
o porțiune golașă și cheratinizată a pielii. Tegumentul marsupialelor este acoperit cu blană mai mult sau mai puțin moale cu păr des, uneori cu păr aspru (setiform). Parul este, de obicei, împărțită în trei tipuri: păr de contur, păr cu spic și puf. În regiunea capului și mai ales pe față și pe bot au vibrize bine dezvoltate. Astfel de peri senzoriali se pot găsi și pe picioarele anterioare în regiunea carpiană și cele posterioare în regiunea tarsiană. La nivelul pielii
Marsupiale () [Corola-website/Science/300102_a_301431]
-
în câmp albastru, se află un personaj aureolat, purtând o mantie și călărind spre stânga un cal, totul de argint. Personajul străpunge cu o suliță un balaur de argint. În partea stângă, în câmp roșu, se află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericii Sfântul Gheorghe, ce datează din anul 1739. Snopul de spice arată ca în zonă
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
află un snop de spice de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Personajul aureolat face referire la existența în satul Tăriceni a bisericii Sfântul Gheorghe, ce datează din anul 1739. Snopul de spice arată ca în zonă sunt terenuri agricole și reprezintă ocupația de bază a locuitorilor. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
Comuna Șirna, Prahova () [Corola-website/Science/301736_a_303065]
-
care va trebui îndeplinită de cineva; căbăcit (despre teren)=tasat, bătut de ploaie, animale; cituș=buchet de flori, plante aromatice; ciuză= elementul de legătură între mânerul (=coada) îmblăciului și hădarag (=bara=elementul care prin lovire detașază boabele de grâu din spic), făcut de regulă din piele dar și din sfori de cănepă împletite, caz în care se numesc grumăzele; cărigă=una din piesele rotunde în formă de roată care închid găurile ploatănului (plitei) de la sobă (sunt trei: mare, mijlocie, mică); clotcan
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta este vânturătoare acționată manual care scoate grâul din pleavă și -opțional mai poate fi treierul care sortează mai fin grâul pe categorii și mai elimină si alte corpuri străine care nu au fost eliminate de vânturătoare. Termenul a rămas
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
ei purta semne distinctive, individualizându-se prin floarea de la pălărie și botele înflorate de statura lor. Botele de la mireasă se deosebeau de cele de la mire prin șervetul care era legat în vârful acestora. Floarea de la pălăria chemătorilor era făcută din spice de grâu sau de orz având împletite între ele mărgele, flori mărunte, semănând astfel cu un buchet. Înainte vreme, mirele și mireasa erau îmbrăcați în costume populare tradiționale, astăzi constatîndu-se preferința către o vestimentație modernă, de oraș, constând din costum
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
oaie argăsita(dubita). Petrea lu’Visilic (d.1972) confecționa cușme și cojoace până în anii ‘50 Cea mai mare parte din suprafața de pământ se cultivă cu grâu.Seceratul grâului era o activitate la care participau toți membrii familiei. Legăturile de spice le făceau bărbații și femeile deopotrivă, snopii rezultați fiind așezați în cruci care puteau să fie de 25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
25 de snopi, si se așezau pe mijloeul holdei pentru a evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
evita cât mai mult umiditatea. În același scop mai întâi se punea un snop numit-popă-cu spicile spre apus peste care se clădeau ceilalți snopi sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
sub formă de cruce cu spicele spre interior,iar în vârf se așeza alt -popa - cu spicele spre apus. După 3-4 săptămâni de la seceriș snopii erau transportați în sat, depozitați pe arie și apoi se proceda la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
la scoaterea boabelor din spice(treieratul). Pentru această lucrare se folosea-imblaciul-(două bucăți de lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
lemn rotund,una mai lungă(180 cm) și alta mai scurtă(30 cm) legate cap la cap). Snopii de grâu erau așezați pe două rânduri cu spicele în interior și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
și se loveau cu îmblăciul până se scuturau toate boabele din spic. Paiele se scuturau de boabe cu furca din lemn, iar boabele se scuturau și se vânturau de pleava la vânt și cu ciurul. Un alt procedeu era călcatul spicelor din snop cu caii sau boii până la apariția batozelor de mână care erau acționate de patru oameni și a batozelor care erau acționate cu caii Istoric: - Istoric: numele satului vine de la un călugăr iezuit sau fraciscan Saint Martin (informație preot
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]