2,780 matches
-
înalte despre el. Pleacă Părintele Caliopi la Râpa lui Coroi trei luni, fără blagoslovenie de la starețul Ilie Cleopa. Trei luni a adăstat la Râpa lui Coroi cu pesmeți și apă pentru liniștea Sihăstriei. După trei luni, s-a întors, dar starețul Cleopa l-a dezbrăcat de rasa călugărească și l-a pus alte trei luni la ascultare să curețe cartofi. Ca să nu fie spre trufie plecarea la Râpa lui Coroi... «Strănepotul Caliopi avea chiar în înfățișare ceva din aerul ghiduș al
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
parcă nici eu n-am venit aici în van... Biserica Mariei Magdalena și crucea de nucă Ionică ne duce apoi spre Schitul de la Țibucani, care ține de Mânăstirea Secu. Este ctitoria spătarului Iordache Cantacuzino Delianu, de la anul 1774. Părintele Arsenie, starețul lăcașului, ne primește cu drag în camera de oaspeți. Ne îmbie cu pască și cu puțină apă de foc. Era un rachiu cum nu mai băusem nicăieri. “Ce i-ați pus ca să obțineți o culoare așa frumoasă?” “Cruce de nucă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
face prezent ca spirit, ca ceva care lucrează invizibil. Animalizarea crescândă a umanității are în ea ceva invincibil și triumfător: ca o bătaie de joc adresată cu nepăsare tuturor semnelor de inteligență și sensibilitate. În tindă, la mânăstire, seara, Părintele stareț vine și se așază lângă călătorul rămas singur, cu ochii închiși. — Văd, zice ușurel starețul, că n-ai intrat în biserică. — Păi, Părinte dragă, răspunde călătorul deschizând ochii, era așa de bine aici, afară, că n-am vrut să pierd
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
ea ceva invincibil și triumfător: ca o bătaie de joc adresată cu nepăsare tuturor semnelor de inteligență și sensibilitate. În tindă, la mânăstire, seara, Părintele stareț vine și se așază lângă călătorul rămas singur, cu ochii închiși. — Văd, zice ușurel starețul, că n-ai intrat în biserică. — Păi, Părinte dragă, răspunde călătorul deschizând ochii, era așa de bine aici, afară, că n-am vrut să pierd plăcerea asta, starea ei de bine... Dacă intram în biserică, totul se întrerupea. De unde știi
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
în biserică merită laudă, darămite o clipă de împlinire. Când vine împlinirea, vine oriunde, trebuie s-o primești, nu să te miști, să cauți să alergi în biserică, crezând că acolo e locul cel mai potrivit pentru împlinire... Așa că, Părinte stareț, eu nu mă las ademenit de credință, și nici nu cred că ademeneli dintr-astea fac parte din credință... — Noi numim ademenelile astea, cum le numești matale, ispite. Părinții zic că ispitele au rostul lor, sunt încercări prin care trebuie
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
obiceiul să-și petreacă viața pe canapea (și care era oblomovist mai înainte ca Oblomov să existe ca text literar), care cunoscuse Occidentul și filozofia germană și care, în Rusia, era un devotat al stăreției celebre de la Optino și al starețului Macarie, a fost inspiratorul curentului slavofil care, deși recunoștea valoarea civilizației occidentale, prefera plenitudinea vieții interioare așa cum o înțelege sufletul rus. Este vorba de Ivan Kirievski, care în scrisoarea sa către Aksakov (1855) judecă spiritul occidental pentru faptul că nu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
și pe ce drum poate el, ca gând, călăuzi mersul vieții... Convertirea permanentă a celor două gânduri e plină de sens. Deși plouă cu găleata, se aud distinct trei bătăi în ușă. „Nici pe o vreme ca asta, își zise starețul, n-ai liniște“; și se duce cu pașii lui târșâiți să deschidă ușa. Când vede la lumină chipul celui care stă în prag, starețul exclamă ca de supărare, deși are un zâmbet ascuns și este mulțumit să primească vizita asta
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
găleata, se aud distinct trei bătăi în ușă. „Nici pe o vreme ca asta, își zise starețul, n-ai liniște“; și se duce cu pașii lui târșâiți să deschidă ușa. Când vede la lumină chipul celui care stă în prag, starețul exclamă ca de supărare, deși are un zâmbet ascuns și este mulțumit să primească vizita asta târzie. — Ia zi, ai venit la mine alungat de ploaie sau, ca de obicei, să-mi aduci neliniște în gânduri? Nu știu dacă-i
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
încercare... E prea ușor să credeți așa; și eu vă calc pragul ca să vă mai pun niște praguri în cale... Că altfel, Cinstite Părinte, gândul nu apasă destul și-l întorci cum vrei în bătaia vântului... Se așezară amândoi, bătrânul stareț puse de un ceai și-l vărsă în două cești pe care le sorbiră în tăcere, pe îndelete, privindu-se cu blândețe și încredere. Ploaia de afară dădea tăcerii un preț mai mare. — Parcă ai mai puține cărți, Sfinția Ta
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
înzestrați cu detectoare sensibile la toate formele de falsificare care ispitesc formele de viață spirituală a indivizilor. Acești oameni, fără să constituie o castă, există deja și au pătrunzătoarea știință a discernământului spiritual (un dar mistic pe care nu numai stareții îl au, rareori, dar care există adesea printre oamenii simpli); și aceasta ar fi sarcina unei astfel de orientări pe care o botez cu numele de endocrinie: să pună mâna pe rană și să clatine din cap ori de câte ori apar inspirați
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Alexandru avu pe fiul și urmașul său Vlad (Vlaicu, Vladislaus). A doua soție, Clara, de lege catolică, care trăi mai mult decât dânsul, îi născu două fiici, dintre care una se căsători după Strașimir, ban de Vidin, cealaltă după Simon Stareț, principe sârbesc. Vlad I Bassaraba Voievod. Vlad I Voievod (Wladislaus, Wlaiko) domnind de la 1365 până la 1374, adecă zece ani, a fost la început vasal credincios al regelui Ungariei Ludovic I și i-a dat ajutor contra turcilor, care fură bătuți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i cu el? Generăleasa întreba nerăbdătoare, repede, tăios, fără să-l scape pe prinț din ochi, iar în timp ce prințul îi răspundea, dădea din cap după fiecare cuvânt de-al lui. — Egumenul Pafnutie, din veacul al paisprezecelea, începu prințul, a fost starețul unei sihăstrii de pe Volga, din actuala gubernie Kostroma. Era cunoscut prin viața lui de sfânt, a mers la Hoardă 15, a ajutat la rânduirea treburilor de atunci și s-a semnat pe un izvod, iar eu am văzut copia acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sub diferite forme, cu un sens ușor diferit față de cel originar (de persoană în vârstă, dar și de șef al unui grup familial, sat sau regiuni). Astfel, conducătorul unui grup de călugări sau călugărițe dintr-o mănăstire poartă numele de stareț sau stareță, iar meșteșugarii din trecut aveau în frunte un staroste. În gospodăriile românești, capul acesteia este tatăl familiei. Bătrânii satului erau altădată cetățeni de seamă ai comunității, capi de familie respectați și cunoscuți ca fiind drepți, fără a fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
aș vrea să-mi sfâșii amarul și să-mi ascund o spaimă mai vastă ca amurgul plutirii voastre! Ce Nord mi se lasă-n sînge! A fi? O lipsă de pudoare. Aerul îmi pare o mânăstire în care Nebunia e stareț. Tot ce nu-i fericire este un minus de iubire. Omul nu poate crea nimic fără o pornire tainică de a se distruge. A trăi, a te afla înlăuntrul existenței înseamnă a nu putea adăuga nimic vieții. Când însă ești
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
pe drum îmi spune: „Vezi, aici, la Sihăstria, este părintele Cleopa XE "Cleopa, părintele" . Dacă vrei să vorbești cu el...” N-am știut cine este. „De ce nu? Este interesant!” Ajungem acolo, el dormea, iar noi am băut o cafea cu starețul. Între timp, el se sculase, era de-acum... S.A.: ...ân chilie... M.I.: Nu, era în chilie când dormea. Era în... S.A.: ...ân pridvor. M.I.: Da, și acolo am avut o conversație de vreo două ore. Pentru mine a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
poate nega. însă dacă dumneavoastră, de pildă, nu vă place cutare sau cutare lucru, puteți cere spijinul tatălui, să-ndrepte ori să schimbe acel lucru, pe când eu îndoindu-mă, să zicem, de cutare sau cutare dogmă, pot oare cere sprijinul starețului? Nu știu dacă m-am exprimat prea bine... Despina îl privea foarte atentă, pe sub gene. Vă spun aceste lucruri - continuă Iovănuț - pentru că... vedeți dumneavoastră... poate părea o prostie, dar felul cum ați apucat adineauri ciosvârta... mi-a adus-o în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
așezate în jurul locului în care se va oficia Sfântul Maslu. S-a făcut deja un cerc mare, cu zeci de rânduri, până departe, lângă gard. Biserica este plină. Oamenii stau la rând să ajungă la 23 altar, la părintele Antonie, starețul mănăstirei, alții pentru a atinge icoana Maicii Domnului cu cinci ochi și două guri. E cald, afară a început să plouă. Zeci de lumânări ard pretutindeni, de parcă e Paștele, iar pe lângă mine trece, parcă, tot Vasluiul. Oameni pe care nu
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
afară. Cei patru preoți călugări ajung în mijlocul oamenilor, pe platoul luminat de felinare, neoane și lumânări. E doisprezece noaptea. A început să plouă bine, dar zidul viu de oameni e mai puternic decât ploaia. Toți călugării sunt tineri. Părintele Antonie, starețul de aici, conduce cu privirea tot ceea ce se întâmplă, ordinea citirii pomelnicelor, rugăciunile spuse cu vocea calmă și gravă totodată. Mai întâi se oficiază Sfântul Maslu, apoi se continuă cu rugăciunile de dezlegare și moliftele. Se deschid evangheliile, se așează
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
mănăstire forfotesc oamenii, ca în miezul zilei. Mulți copii, de diferite vârste, stau înveliți în pături, sau în brațele mamelor, iar cei mai mari trăiesc din plin minunea Sfântului Maslu de la Giurgeni. Deodată, marea de oameni este îndemnată de părintele stareț Antonie să meargă să primească mâncarea binecuvântată și pachetele făcute în numele Maicii Domnului. Aici totul se face în numele Maicii Domnului. De pe cerdacul corpului de chilii, surorile Fanuria, Iustina, Ecaterina și câteva femei împart pachete oamenilor. Cozonac, mâncare, portocale. Fiecare participant
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în urmă cu 15 ani. Era un copil de vreo șase ani, surdo-mut din naștere, și aici, în fața icoanei, a vorbit prima dată. Era aproape sălbatic, și deodată a devenit sociabil, vorbea mult și cerea mereu să vină la părintele stareț, deși la început nu suporta preoții: „L-au adus părinții la mănăstire și, la un moment dat, după sfânta slujbă de Maslu pe care am oficiat-o, copilul a rostit limpede primele cuvinte din viața lui, cerându-i mamei sale
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
comuna Icusești județul Neamț își dorea foarte mult un copil. A pierdut șapte sarcini, iar medicii i-au interzis să mai rămână însărcinată măcar doi ani de zile. După ce a venit la Giurgeni și a respectat canonul dat de părintele stareț, ea a rămas însărcinată după 40 de zile. Astăzi are un copil de cinci luni, care se numește Constatin Romeo. Și cei învăluiți de diavol, demonizații și posedații, care răcneau în biserică, s-au vindecat aici după ce au participat la
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
iarăși desființată și a funcționat ca biserică de mir. După ce un grup de credincioși din sat au înaintat către P.S. Episcop Eftimie al Romanului cererea de redeschidere a mănăstirii, a venit la Giurgeni, în vara lui 1995, părintele Antonie Jeflea, starețul de astăzi, care a transformat așezământul în mănăstire de călugări, cu zece viețuitori. Așa este și astăzi. Părintele Antonie, starețul, este tânăr și sfios ca o fecioară, însă totodată sever și autoritar prin felul său special de a te privi
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
Episcop Eftimie al Romanului cererea de redeschidere a mănăstirii, a venit la Giurgeni, în vara lui 1995, părintele Antonie Jeflea, starețul de astăzi, care a transformat așezământul în mănăstire de călugări, cu zece viețuitori. Așa este și astăzi. Părintele Antonie, starețul, este tânăr și sfios ca o fecioară, însă totodată sever și autoritar prin felul său special de a te privi senin, cu o liniște de dincolo de lume. Are numele de familie Jeflea, și ciudat, s-a născut chiar în satul
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
în satul Jeflești, comuna Vidra, din județul Alba. De la 11 ani a fost paraclisier în biserica din satul Crai Nou, unde s-a mutat cu părinții, și a făcut mereu naveta între școală, mănăstirea Timișeni și casă. La recomandarea părintelui stareț Timotei, de la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad, a ajuns la mănăstirea Secu, apoi la mănăstirea Cetățuia din Iași, unde a și fost călugărit de arhimandritul Mitrofan Băltuță, starețul de atunci al mănăstirii. A fost secretar al mănăstirii Cetățuia și a trăit
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
a făcut mereu naveta între școală, mănăstirea Timișeni și casă. La recomandarea părintelui stareț Timotei, de la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad, a ajuns la mănăstirea Secu, apoi la mănăstirea Cetățuia din Iași, unde a și fost călugărit de arhimandritul Mitrofan Băltuță, starețul de atunci al mănăstirii. A fost secretar al mănăstirii Cetățuia și a trăit în preajma părintelui Teofan, al cărui discipol este. După moartea starețului Mitrofan Băltuță a venit la Episcopia Romanului, de unde a fost trimis ca preot slujitor la Giurgeni. Când
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]