5,507 matches
-
stimuli au prezentări diferite și cer răspunsuri diferite din partea celor două mâini astfel că structura inerferenței este minimalizată. Stimulii sunt "administrați" la diferență de cel puțin 50 m/sec, astfel încât al doilea răspuns să poată fi bine generat. Separarea dintre stimuli este numită interval inter-stimul (IIS). Mai departe, sosirea semnalelor este de obicei întâmplătoare, astfel încât subiectul să nu poată prezice apariția stimulului (fie S1, fie S2) într-o ordine anume. Așadar, ambii stimuli trebuie să pătrundă în sistemul de procesare a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
la diferență de cel puțin 50 m/sec, astfel încât al doilea răspuns să poată fi bine generat. Separarea dintre stimuli este numită interval inter-stimul (IIS). Mai departe, sosirea semnalelor este de obicei întâmplătoare, astfel încât subiectul să nu poată prezice apariția stimulului (fie S1, fie S2) într-o ordine anume. Așadar, ambii stimuli trebuie să pătrundă în sistemul de procesare a informațiilor și să fie procesat separat. Notă: Din „Rolul atenției asupra Perioadei refractare psihologice“ de R. Davis 1959. Jurnalul trimestrial al
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
răspuns să poată fi bine generat. Separarea dintre stimuli este numită interval inter-stimul (IIS). Mai departe, sosirea semnalelor este de obicei întâmplătoare, astfel încât subiectul să nu poată prezice apariția stimulului (fie S1, fie S2) într-o ordine anume. Așadar, ambii stimuli trebuie să pătrundă în sistemul de procesare a informațiilor și să fie procesat separat. Notă: Din „Rolul atenției asupra Perioadei refractare psihologice“ de R. Davis 1959. Jurnalul trimestrial al experimentărilor psihologice 11,p 215 Perioada de refacere psihologică Experimentatorii au
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și să fie procesat separat. Notă: Din „Rolul atenției asupra Perioadei refractare psihologice“ de R. Davis 1959. Jurnalul trimestrial al experimentărilor psihologice 11,p 215 Perioada de refacere psihologică Experimentatorii au fost interesați de timp de reacție pentru al doilea stimul (TR2). Comparația critică s-a efectuat între TR2 când este precedat de S1 și TR2 când S1 nu este prezentat de loc; acesta reprezentând "TR2 de control", fiind o măsurătoare a TR2 când subiectului nu i-a fost prezentat de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
nu este prezentat de loc; acesta reprezentând "TR2 de control", fiind o măsurătoare a TR2 când subiectului nu i-a fost prezentat de loc S1. Folosind această metodă, cercetătorii au arătat în mod repetat că răspunsul la al doi-lea stimul situat aproape (ca interval de timp) este considerabil mai îndelungat ca TR2 în condițiile controlate. Aparent S1 și R1 cauzează o mare împiedicare a procesării S2 și R2. Acest fenomen important a fost descoperit de Telford (1931), care l-a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
S2 și R2. Acest fenomen important a fost descoperit de Telford (1931), care l-a numit perioada de refacere psihologică (PRP).2 Explicație: Această etichetare este oarecum "nefericită". Ideea inițială era că întârzierea răspunsului din partea subiectului la cel de-al stimul era analog cu întârzierea observată în cazul stimulării excentrice a unei fibre nervoase într-o succesiune de două ori mai rapidă decât în cazul experimentelor fiziologice. Dacă al doilea stimul este foarte apropiat de primul (nu mai puțin de 0
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
era că întârzierea răspunsului din partea subiectului la cel de-al stimul era analog cu întârzierea observată în cazul stimulării excentrice a unei fibre nervoase într-o succesiune de două ori mai rapidă decât în cazul experimentelor fiziologice. Dacă al doilea stimul este foarte apropiat de primul (nu mai puțin de 0,5 m/sec) nu se va înregistra nici un fel de răspuns la cel de-al doilea stimul. Acest efect a fost numit perioadă refractară, ceea ce înseamnă că nervul era nesenzitiv
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de două ori mai rapidă decât în cazul experimentelor fiziologice. Dacă al doilea stimul este foarte apropiat de primul (nu mai puțin de 0,5 m/sec) nu se va înregistra nici un fel de răspuns la cel de-al doilea stimul. Acest efect a fost numit perioadă refractară, ceea ce înseamnă că nervul era nesenzitiv la un stimul adițional în timp ce este "ocupat" încă de la efectele cauzate de prima stimulare. Acest proces neuronal are puține în comun cu perioada refractară psihologică, având în
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
apropiat de primul (nu mai puțin de 0,5 m/sec) nu se va înregistra nici un fel de răspuns la cel de-al doilea stimul. Acest efect a fost numit perioadă refractară, ceea ce înseamnă că nervul era nesenzitiv la un stimul adițional în timp ce este "ocupat" încă de la efectele cauzate de prima stimulare. Acest proces neuronal are puține în comun cu perioada refractară psihologică, având în vedere că intervalele de timp sunt mult mai mari în cazul activităților comportamentale (ex. 200 m
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
în care S1 nu este prezentat ) era de 124 m/sec.3 Explicatie: Acest TR de control de 124 m/sec este considerabil mai mic față de TR înregistrat în experimente caracteristice. Explicația constă probabil în faptul că S2 este un stimul auditiv-care are un răspuns oarecum mai rapid decât TR pentru un semnal vizual și că era un grad mai mare de probabilitate cu privire la operația 10. Oricum, când era asociat cu S1 și răspunsul său, TR2 era de 258 m/sec
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
TR2 . În alte experimente, valoarea creșterii în S2 , cauzată de prezența S1 și a procesării sale, poate fi de 300 m/sec sau mai mare (Creamer, 1963; Karlin & Kestenbaum, 1968), ajungându-se la o valoare a TR pentru al doilea stimul de aproximativ 500 m/sec. O altă concluzie importantă a acestor studii asupra refractării constă în efectul intervalului inter stimuli (IIS) asupra întârzierii R2. În Figura 5, care conține date provenite tot din studiile lui Davis (1959), sunt împărțite valori
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
m/sec sau mai mare (Creamer, 1963; Karlin & Kestenbaum, 1968), ajungându-se la o valoare a TR pentru al doilea stimul de aproximativ 500 m/sec. O altă concluzie importantă a acestor studii asupra refractării constă în efectul intervalului inter stimuli (IIS) asupra întârzierii R2. În Figura 5, care conține date provenite tot din studiile lui Davis (1959), sunt împărțite valori ale TR2 funcție de diverse valori ale IIS, care sunt mărite gradat de la 50 m/sec la 500 m/sec. Trebuie
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
50 m/sec la 500 m/sec. Trebuie reținut că datorită TR1 de 160 m/sec în acest set de date, toate IIS mai mari sau egale cu 200 m/sec au fost înregistrate la prezentarea celui de-al doilea stimul, după ce subiectul răspunsese la primul. În Figura 5, se observă că IIS crește de la 50 m/sec la 300 m/sec, TR2 se reduce progresiv, până când nu se mai înregistrează nici o întârziere. Cele mai importante aspecte cuprinse în Figura 5
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
singur, mult mai complex. Acest efect este numit "grupare". Cele două semnale solicită cele două răspunsuri în același timp dar cu un TR ceva mai îndelungat decât în cazul când un singur răspuns ar fi generat la aplicarea unui singur stimul (Welford, 1968). Ipoteza sursei unice O contribuție majoră la înțelegerea procesării informațiilor în cazul activităților motorii umane a fost adusă în 1952 când Welford a propus ipoteza sursei unice cu privire la bine cunoscutele descoperiri despre refractaritatea psihologică (Figura 1). În versiunea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
TR2, așa cum o făcea și concentrarea atenției în timpul generării răspunsului. Dar această explicație nu rezolvă alte probleme. În această paradigmă a dublei-stimulări, pe măsură ce IIS descrește (să spunem de la 150 la 50 m/sec; în figura 4) suprapunerea dintre cei doi stimuli creștea cu exact 100 m/sec; modelul canalului unic susținea că prelungirea TR2 este o funcție directă a suprapunerii, astfel modelul prevedea o creștere exact de 100 m/sec a TR2 în acest caz. De obicei, prelungirea TR2 în această
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
procesare a informațiilor. Complexitatea lui S1 Karlin și Kestenbaum (1968) au descoperit că întârzierea în TR2 era puternic influențată de numărul de alegeri implicate în TR1. Pentru un IIS de 90 m/sec, când S1 era un TR simplu (un stimul, un răspuns), valoarea întârzierii în TR2 era de aproximativ 100 m/sec. Când primul răspuns era un TR cu două alegeri, întârzierea era aproximativ dublă, astfel că TR2 depășea 500 m/sec. Un S, cu 5 alegeri producea o întârziere
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
nu sunt distincte, dar apar combinate între ele, rezultând astfel un întreg continuu. 5. Prin practică sportivul devine mai bun în selectarea și interpretarea semnelor cărora el trebuie să le răspundă în executarea exercițiului. Semnele exterioare sunt ignorate în favoarea unor stimuli importanți, interpretați, în mod pozitiv ca rezultat al deprinderii cu sarcina motrică. Indicațiile corecte nu sunt doar bine selectate dar sensurile corecte sunt date de aceste indicații. Mai mult, sportivul devine treptat capabil să anticipeze ce indicații sunt prevestitoare a
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a lungul unor perioade mici sau fără ameliorări sau chiar de regres în performanță, datorate influenței plictiselii, a oboselii și lipsei de motivație. Dobândirea abilității motrice nu presupune doar selectarea și perfecționarea mișcărilor în segmente coerente, ci și selecționarea unor stimuli. Mai mult, la nivele mai mari, schimbările relativ subtile în sintetizarea vizual-motrică, respirație și cea neurală împing câteodată performanța finală la nivele și mai înalte decât ne-am putea noi aștepta. Testarea deprinderilor compuse din diferite puncte de echilibru și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
de estimare de la o suprafață la alta. Spiritul, au concluzionat ei: „este o mașină de produs reacții particulare în situații particulare”. Transferul de antrenament nu se bazează pe facultățile generale, ci este particular și limitat determinat de o identitate între stimuli și / sau răspunsurile care sunt prezente în două situații. Edward L. Thorndike exprima ideile și datele în termeni stimulrăspuns și nu în termeni cognitivi pentru că în procesul cognitiv au fost ignorate sau analizate într-un proces stimul-răspuns. Orata a criticat
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și intensitatea rostirii unui cuvânt implică variații superficiale a unei structuri fundamentale. Aceste caracteristici de suprafață sunt specificate de mărimi numite parametri. Se crede că mișcările sunt produse după cum urmează: bazat pe informațiile senzoriale pregătite în faza de identificare a stimulului, un program motor generalizat pentru să spunem aruncare (ca fiind opus loviturii cu piciorul) este observat în timpul etapei de selectare a răspunsului. Acest program este apoi reluat din stocul de memorie pe termen lung, la fel ca atunci când încerci să
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
L. 1994). Prolactina, un hormon luteotrop secretat de adenohipofiză este implicată în procesul de lactogeneză, astfel că înainte de parturiție, cu câteva zile, înregistrează creșteri progresive ale concentației serice. Reglarea neurală a secrețiilor endocrine din timpul parturiției are loc pe baza stimulilor locali proveniți de la nivelul uterului și cervixului, care ajung la nivelul măduvei spinării, iar de aici la nivelul hipotalamusului și a scoarței cerebrale ( BOGDAN AL. și col. 1981, ZAGHLOUL A.H. și col. 1991). S-a constatat că, parturiția poate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
tija hipofizei și se termină în hipofiză. În jurul celulelor adenohipofizei (lobului anterior al hipofizei) se formează un plex capilar secundar, rezultând în acest fel un sistem vascular port hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali se datorează celulelor neurosecretoare care au în același timp caracterele celulei nervoase, precum și pe cele ale celulei glandulare. Celulele neurosecretoare primesc stimulii veniți de la nivelul centrilor nervoși superiori și reacționează prin eliberarea de hormoni stimulatori, «releasing factors» sau «releasing hormons» și hormoni inhibitori, prin care se reglează activitatea hipofizei ( HUMBLOT,P., CAPY,C., 1987, ELDON, J., 1991). Pentru reproducție au un rol
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fuzionează și ambii sunt eliberați concomitent. Valurile timpurii de LH preovulator sunt mai reduse, comparativ cu cele manifestate mai târziu și adesea neînsoțite de simptome estrale (KINDAHL H. și col. 1993, SLAMA H. și col. 1996). Hipofiza primește timpuriu postpartum stimuli frecvenți hipotalamici Gn-RH, dar ea este sub un control inhibitor al unității utero-ovariene (ELDON J. 1991, KINDAHL H. și col. 1993). Astfel, în prezența unei involuții uterine necorespunzătoare femela este împiedicată să-și reia ciclicitatea prea timpuriu. O revenire timpurie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
T și B, care sunt imunocompetente, o constituie natura imunoglobulinică a receptorilor pentru antigen și secreția imunoglobulinelor cu funcție de anticorpi în cazul celulelor efectoare (plasmocitelor). Diferențierea limfocitelor în cursul evoluției, de la progenitor până la plasmocit este controlată de factori independenți de stimulul antigenic, care conduce precursorul până la stadiul de celulă imunocompetentă, după care intervine antigenul, care va orienta celula spre plasmocitul efector (OLINESCU, A. 1995). De asemenea s-a evidențiat faptul că celulele care evoluează spre plasmocit suferă o serie de transformări
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]