2,392 matches
-
depășirea, la rândul ei, nu viza niciodată limita, ci doar obstacolul care desparte de atingerea ei. Depășirea însemna deschiderea căii către atingerea unei limite greu accesibile și, în mod paradoxal, ea devine astfel o modalitate supremă de afirmare a limitei, strădania de a o atinge, și nu de a o contesta. Depășirea ca transgresare a limitelor nu avea la greci nimic din conotațiile eroice pe care noi ne-am obișnuit să i le atribuim în modernitate. Dimpotrivă, în varianta aceasta, depășirea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
care omul o resimte în raport cu propria sa ființă nu apare nici în vocabularul tragicilor, nici în cel stoic (unde problematica gândirii ar fi înlesnit oricând o asemenea evoluție), totuși am văzut că în cadrul „complexului peratologic“ se poate vorbi despre o strădanie de atingere a limitei, și astfel despre o atragere a limitei în fața conștiinței. Cuplată cu actul voinței și al conștiinței, limita termină prin a ieși din inerția fizicalului, devenind un adevărat concept peratologic. Vorbind despre peratologie, noi facem o sinteză
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
o chirie mai mică și luînd în chirie ca să o poată scoate la capăt 12. Doamna Zulnia s-a străduit tot timpul să-și păstreze demnitatea și statutul și să nu ajungă la un nivel și mai jos (o asemenea strădanie poate fi înțeleasă de cei care cunosc atmosfera Botoșanilor și pretențiile pe care le-ar fi putut avea un astfel de oraș de la o văduvă ca Zulnia Iorga). Din fericire, legăturile de familie sînt puternice acolo. Familiile Arghiropol, Drăghici și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
post de profesor de latină la un liceu din Ploiești. Nu urma să predea acolo, dar avea un venit. A împărțit timp de mulți ani salariul cu alt profesor care preda efectiv, ceea ce i-a fost de mare ajutor în strădaniile sale. Protectorii lui, profesorii Vârgolici și Xenopol, Iacob Negruzzi și Caragiani, și-au dat toată silința să obțină pentru Iorga o bursă postuniversitară în străinătate. Întîmplător, primul-ministru Theodor Rosetti a făcut o vizită la Iași. S-a intervenit direct și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
istoric datorită impulsurilor naționaliste. Naționalismul și istoria vor rămîne inseparabile tot restul vieții sale. Naționalismul său a făcut ca orice a întreprins Iorga în viața publică să fie o luptă. În ciuda acestui fapt, el considera naționalismul și istoria ca fiind strădanii spirituale și intelectuale. Naționalismul lui Iorga era un "naționalism cultural". Preocuparea lui fundamentală era cultura: "sufletul", "spiritul" și "cultura", deci mentalitatea națiunii. Deși greu de definit, aceste trăsături sînt esențiale. Pentru el, concepția de națiune era hotărîtoare în interpretarea lumii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rolul nefast pe care îl joacă în istorie aceste uriașe formațiuni nonorganice (imperiile)". După părerea lui Iorga, există pe de o parte dorința firească a entităților organice de a se dezvolta și a se împlini, iar pe de alta, aceste strădanii naturale sînt înghițite cu forța de unități uriașe, abstracte și nonorganice, imperiile "superstatale" sau "supranaționale". Acest lucru nu se va întîmpla! Pentru că "imperiile sînt trecătoare, în timp ce națiunile sînt indestructibile; imperiile sînt o simplă formă, în timp ce națiunile constituie un organism". Din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pămîntul patriei lui și să nu se adreseze unui public național receptiv. Chiar și în zonele Transilvaniei în care românii alcătuiau majoritatea (iar românii ardeleni erau adesea mai cultivați decît cei din Regat), scriitorii și poeții întîmpinau piedici în calea strădaniilor lor, așa încît migrau spre București. Goga spunea: Pentru noi, soarele răsare la București". "Sămănătorul" se adresa învățătorilor de țară. Iorga devenea apostolul noului crez care izvora din confuzia intelectuală a sfîrșitului de veac. Înstrăinarea și prestigiul scăzut al literaturii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la inechitățile sociale și la corupția României de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate românească în care 1% erau privilegiați, iar 99% terorizați. Dar tocmai acest lucru voia Brătianu să-l reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea lui), care să semene cît mai mult posibil cu politicianismul de dinainte de război. Drept consecință, în această perioadă, toți cei din generația tranșeelor erau "Iorghiști". În Adunarea aleasă liber în urma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Rabinul Schor îi trimitea din cînd în cînd lui Iorga felicitări cu ocazia zilei numelui acestuia, Sf. Nicolae 97. În acești ani, Iorga a primit multe scrisori de la organizațiile sioniste. Sioniștii credeau poate că, fiind naționalist, va avea înțelegere față de strădaniile lor. Atunci cînd sionismul s-a opus procesului de asimilare a numeroase comunități evreiești, s-a zis cu relațiile cordiale. Iorga susținea acum că sionismul era fals, întrucît "nu poți trăi într-o țară și să iubești o altă țară
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pentru Ligă137. Ținînd cont de dovezile documentare, cît de adevărate sînt acuzațiile că "Iorga s-a vîndut evreilor, lui Blank, băncilor evreiești" etc. și că "este în solda evreilor"? Aceste acuzații par exagerate, ba chiar false. Dacă ținem seama de strădaniile lui Iorga, ele devin manifestări ale unei politici grotești. Una dintre dificultățile lui Iorga în politică era faptul că nu avea bani. În cazul contribuțiilor lui Blank, documentele demonstrează că Iorga ținea evidența strictă a ajutorului acordat de acesta. Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care acestora li se cerea să se întoarcă în satele lor și să ridice nivelul patriotic și moral, să răspîndească cunoștințe și să contribuie la întărirea familiei. După cum spunea Iorga, scopul era "formarea unui nou suflet românesc cu ajutorul femeilor"150. Strădania aceasta nu a prea dat rezultate. Deși școala misionară urma să-și deschidă cursurile în august 1922, doar o candidată se înscrisese la ele în noiembrie 1923151. În primul deceniu al perioadei interbelice, Iorga a organizat mai multe congrese internaționale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Putea oricînd să fie cu asemenea ocazii (în fața reprezentanților profesiei sale) purtătorul de cuvînt al României. În perioada interbelică, Iorga a ținut numeroase conferințe peste hotare. Acestea se încadrau oarecum în Sistemul de la Versailles și-i permiteau să-și continue strădania de-o viață: să facă România cunoscută lumii și să stabilească locul istoriei țării sale în istoria universală. Începînd din 1921 ținea cu regularitate cursuri la Sorbona 153. Era adesea invitat și de alte instituții de învățămînt superior din Franța
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga considerase întotdeauna scrierea unei istorii universale sintetice drept încoronarea eforturilor lui ca istoric 226. A scrie o sinteză a istoriei omenirii era o sarcină copleșitoare chiar și pentru Iorga și, conform opiniilor profesioniștilor, nu a fost cea mai reușită strădanie a sa. Trebuie să avem permanent în minte caracterul colosal al sarcinii. Puțini istorici și-ar asuma-o. Iorga părea să fie conștient de măreția sarcinii, pe care a continuat-o pînă la ultimul ceas al vieții sale. După război
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la studiul literaturii- Se pot distinge mai multe moduri de a; efectua acest transfer. Unul constă în încercarea de a se atinge idealurile generale de obiectivitate, impersonalitate și certitudine ale științei, încercare ce stimulează colectarea faptelor neutre. Altul constă în strădania de a imita metodele științelor naturii, studiindu-se antecedentele cauzale și originile ; în practică "metoda genetică" justifică stabilirea oricărui fel de relații în cazurile în care lucrul este posibil pe baze cronologice. Aplicată mai rigid, .cauzalitatea științifică este folosită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
vor folosi în mod absolut intenționat paradoxul, ambiguitatea, schimbarea contextuală a înțelesului și chiar și asocierea ilogică a unor categorii gramaticale cum ar fi genul sau timpul. Limbajul poetic organizează, strunește resursele limbii vorbite și uneori chiar le siluiește în strădania lui de a ne face să înțelegem, de a ne cuceri atenția. Multe dintre aceste resurse scriitorul le găsește formate și preformate de munca tăcută și anonimă a multor generații. In unele literaturi foarte dezvoltate, și în special în anumite
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
genul, ci el m-a ales pe mine” (interviu cu Serafim Saka), CRC, 1999, 8; Dan Mănucă, Serafim Saka (O parabolă a condiției umane), LA, 2000, 12; Rotaru, O ist., VI (2001), 501-503; Popa, Ist. lit., II, 1196; Constantin Cheianu, „Strădania de a te menține pe loc duce înapoi” (interviu cu Serafim Saka), „Democrația”, 2002, 1 octombrie. M.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
colegilor. Se îmbolnăvise și nu putea lua parte la întrunire. Pe 26 mai, acesta a comunicat Legațiilor Britanică și Americană că nu vede necesitatea organizării vreunei întruniri și nu are de gînd să participe la nici-una423. Cu aceasta se încheiau strădaniile englezilor și ale americanilor de a determina România să respecte prevederile militare ale Tratatului. Puterile occidentale și-au dat seama că prin proteste repetate au prea puține șanse să realizeze ceva și că acestea puteau avea, de fapt, un "efect
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea să se pronunțe abia în martie 1950. Economia și implementarea Tratatului Administrația americană critica Bucureștiul nu numai pentru încălcarea drepturilor omului, ci și pentru faptul că se sustrăgea de la implementarea clauzelor economice ale Tratatului. Aceste critici porneau, parțial, de la strădaniile României de a-și centraliza economia. Obiectivul centralizării fusese fixat, se pare, cu ocazia unei întîlniri dintre autoritățile sovietice și comuniștii români, de pe 7 martie 1945, la o zi după venirea la putere a regimului Groza. După spusele directorului Institutului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
transporturi și minerit, precum și băncile și companiile de asigurări 452. În urma aplicării acestor legi s-au înregistrat 55 de cazuri în care americanii au solicitat despăgubiri, însă acest număr era mic în comparație cu cele 400 de cazuri înregistrate în Ungaria 453. Strădaniile americanilor de a soluționa repede aceste revendicări au fost zadarnice, căci au avut de așteptat pînă în 1960, ca și în cazul cererilor emise în urma Legii reformei agrare. Aviația civilă și implementarea Tratatului Departamentul de Stat era preocupat și de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat a acceptat să-i determine pe șefii de Stat Major să reconsidere problemele de securitate militară prevăzute în CSN 15, cunoscut acum sub numele CSN 15/1461. Pe 20 iulie, șefii de Stat Major din SUA s-au răzgîndit. Strădaniile Americii de a izola Europa de Est și Uniunea Sovietică nu puteau da roade fără cooperarea aliaților occidentali. Șefii de Stat Major au acceptat argumentul britanicilor, acela că se puteau cîștiga avantaje militare prin penetrarea Cortinei de Fier cu ajutorul aviației comerciale. Așadar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economică ce rivalizează, cu siguranță, cu a oricărei alte țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni de afaceri români erau dornici să reînnoade comerțul cu Statele Unite. Cel mai nerăbdător dintre aceștia era Nicolae Malaxa. Strădaniile lui de a face comerț cu firmele americane merită subliniate, pentru că ele reflectă deteriorarea relațiilor dintre București și Washington, din aprilie 1946, pînă în martie 1948. În anii '20, Nicolae Malaxa a creat o companie de reparații-vagoane, numită Malaxa and
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe cele mai puțin strategice. Departamentul de Comerț prefera mai curînd să adauge noi produse pe liste decît să facă schimb 626. Între cele două departamente mai existau, însă, divergențe semnificative în privința punctului pînă la care puteau merge SUA în strădaniile lor de a determina Europa de Vest să adopte restricțiile americane. Departamentul de Stat era împotriva folosirii oricărui tip de amenințări sau sancțiuni în această direcție. Cel de Comerț voia să se folosească toate mijloacele, inclusiv amenințările sau sancțiunile pentru a determina
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oameni de afaceri americani. Sovieticii le-au oferit reprezentanților occidentali o multitudine de oportunități comerciale. Reprezentanții francezi și cei britanici au fost cel mai bine tratați. În săptămînile următoare, în rîndul guvernelor occidentale s-a răspîndit temerea ca nu cumva strădaniile propagandei sovietice de a băga zîzanie între oamenii de afaceri vest-europeni și cei americani să fi fost încununate de succes. Legea Battle nu era pe placul comercianților vest-europeni. Pentru a stăvili această tendință de antagonism, guvernele vest-europene au solicitat întrunirea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toți membrii personalului Legației, începînd cu ambasadorul Burton Berry pînă la Robert Shea, secretar, erau catalogați drept spioni și "unelte ale ațîțătorilor de război"700. Concluzia acestui atac era aceea că felul în care se poartă americanii față de RPR relevă strădaniile lor de a-și aplica planurile de hegemonie mondială 701, folosind "tactici criminale de război". Bucureștiul a publicat o amplă recenzie a acestei cărți în "Scînteia", ziarul PCR, pentru a se asigura că majoritatea românilor conștientizează tarele Americii și ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care era supusă Legația îi îngrădeau într-atît funcțiile încît se punea problema dacă existența acestei instituții mai are vreun rost. De fapt, singurele informații importante care mai circulau între Legația Americană din România și conducerea de la Washington se refereau la strădaniile României de a se sustrage de la restricțiile americane pentru export. Principalul subiect al comunicatelor românești s-a dovedit a fi comerțul româno-italian. În decembrie 1950, cele două țări au încheiat un acord comercial pe un an, care se reînnoia de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]