5,990 matches
-
îi pot oferi multiple oportunități de răspuns. Cât privește inițierea interacțiunii, copiii surzi sunt de cele mai multe ori pasivi în declanșarea acesteia așteptând totdeauna ca un adult să aibă inițiativa în comunicare. Pentru astfel de situații sunt recomandate o serie de strategii de stimulare a interacțiunilor conversative care constau în: - observarea și interpretarea comportamentelor nonverbale ale copilului (ex. atunci când copilul se mișcă în permanență fără a spune ce caută, adultul poate declanșa momentul acțiunii sugerându-i să se joace cu o
Modalit??i de stimulare a abilit??ilor conversative la copiii deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache [Corola-publishinghouse/Science/83958_a_85283]
-
de a lucra un obiect - casă, monument, corabie, pat, veșmânt sau talentul de a comanda armata, de a măsura teritoriul, de a vorbi și de a convinge auditoriul. Astfel, vorbim despre arta arhitectului, a sculptorului, a ceramistului, a croitorului, a strategului sau a retorului. Immanuel Kant este cel care va aduce clarificările cele mai importante în privința definirii naturii frumosului. Acesta este raportat la gust, considerat ca fiind facultatea de apreciere a unui obiect sau a unei reprezentări printr‑o plăcere sau
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
al Societății Europene de Cardiologie a urmărit diferențele legate de sex în tratamentul afecțiunilor cardiace. Ca rezultat al acestor studii, Societatea Europeană de Cardiologie a elaborat un material care rezumă situația actuală, identifică lacunele în domeniul cercetării științifice și sugerează strategii de schimbare a percepției asupra acestei probleme de sănătate [1]. În SUA, preocupările privitoare la starea de sănătate cardiovasculară a femeilor s-au concretizat în elaborarea, în 1999, a primului ghid de prevenție a bolilor cardiace la sexul feminin; el
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sarcinile de învățare existențe. COMPONENTA 7 ELABORAREA PROIECTULUI DIDACTIC Descriere: Unitatea de competență se referă la capacitatea cadrului didactic de a construi lecția. Elemente de competență: 1. Stabilește obiectivele operaționale ale lecției 2. Stabilește conținutul activității de învățare 3. Alege strategii didactice 4. Realizează proiectul didactic 5. Adaptează informația la posibilitățile de învățare și nivelul de pregătire al elevilor CRITERII DE REALIZARE 1.1. Obiectivele operaționale sunt formulate în termeni de performanță și adecvat scopului urmărit. 1.2. Obiectivele propuse sunt
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Prezentați un model de instruire informațională și formare a unei metodologii de muncă intelectuală: R: Un posibil model ar consta în: 1. Identificarea și formularea unei nevoi de informare. 2. Identificarea și reperarea surselor de informare. 2.1 Dezvoltarea de strategii informative 2.2 Localizarea și accesul la sursele de informare. 3. Evaluarea și organizarea elementelor informaționale. 3.1 Evaluarea și selectarea elementelor informaționale în diferite formate: tipărite, nontipărite, electronice. 3.2 Înregistrarea și organizarea elementelor informaționale. 4. Realizarea și comunicarea
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
în general (Dowaliby, Burke & McKee, 1983) și sunt văzute de elevii deficienți de auz, în special ca fiind caracteristici de bază ale profesorilor „eficienți” (Lang, Dowaliby & Anderson, 1994; Lang, McKee & Conner, 1993). Este posibil totodată, ca sublinierea unor astfel de strategii instructiv-educative, să încurajeze elevii în preferința acestui stil de învățare. Mediile aprecierilor stilurilor de învățare ale elevilor și a celor de predare ale profesorilor au fost apropiate în studiul lui Lang. Pentru ambele grupuri, mediile pentru stilurile de învățare: dependent
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
fost în general compatibile cu preferințele de învățare ale elevilor (Lang, 1999). Corespondența dintre evaluările elevilor și cele ale profesorilor lor ar putea să reflecte expectanțele comune ale celor două grupuri în privința modalității de predare și învățare în clasă. Anumite strategii instructiv-educative pot încuraja elevii să îmbrățișeze un anumit stil de învățare. Chiar dacă în studiul lui Lang pare să existe o legătură generală între cele două stiluri (de predare și de învățare), aceasta nu înseamnă că o anumită strategie didactică va
Particularit??i ale stilurilor de predare ?i ?nv??are la elevii cu deficien?e de auz by Ioana ?erban [Corola-publishinghouse/Science/83987_a_85312]
-
în depistarea activă, precoce, a persoanelor cu boală, în faza competentă, atipică sau care este ignorată; numai aceste categorii beneficiază de spitalizare, iar dispensarizarea de recuperare va urma după externare. Pentru profilaxia toxoplasmozei nu există încă vaccin! VI.1.2. Strategii de prevenire Sunt propuse următoarele două intervenții: a) un program de educație sanitară (Health Education — HE), constând în informații cu privire la evitarea infecției cu T. gondii. b) un program bazat pe supraveghere serologică și terapie (SST), ce constă în identificarea și
TOXOPLASMOZA ŞI SARCINA by Cristian Negură, Nicolae Ioanid () [Corola-publishinghouse/Science/418_a_729]
-
părți (victorie-victorie); * Transformarea problemelor în posibilități constructive (stimularea creativității la nivel individual sau de grup); * Instrumente de comunicare ce construiesc relațiile dintre oameni (empatie-optimizarea comunicării); * Atacarea problemei, nu a persoanei (asertivitate adecvată); * Încetarea luptelor pentu putere (puterea cooperantă). II.9. Strategii folosite în managementul conflictelor “ Când nu știm care este opinia cea mai adevărată trebuie să o alegem pe cea mai cinstită.”( J.Joubert) Oamenii diferiți adoptă strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor. Aceste strategii se învață din copilarie și par să
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
nu a persoanei (asertivitate adecvată); * Încetarea luptelor pentu putere (puterea cooperantă). II.9. Strategii folosite în managementul conflictelor “ Când nu știm care este opinia cea mai adevărată trebuie să o alegem pe cea mai cinstită.”( J.Joubert) Oamenii diferiți adoptă strategii diferite pentru rezolvarea conflictelor. Aceste strategii se învață din copilarie și par să funcționeze automat la un nivel “preconștient “. Facem ceea ce pare natural în astfel de situații, dar de fapt aplicăm o strategie personală învățată și pe care o putem
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
celor mai curente lucrări de specialitate, de metodică și psihopedagogie; b) Să aleagă adecvat metodele de predare -Învățare a istoriei; c) Să evite folosirea abuzivă a formelor expunerei; d) Să accentueze tendința formativ-educativă a metodelor de Învățământ; e) Să elaboreze strategii didactice eficiente. O modalitate eficientă pentru predarea istoriei o reprezintă gândirea critică, ce formează elevilor o atitudine activă, orientată spre găsirea și soluționarea problemelor. Gândirea critică este o capacitate ce presupune ca elevii să fie capabili (Jeannie Steele, Meredith Kurtis
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
zonelor de importanță turistică, mediului și siturilor istorice și culturale care reprezintă principalele atracții pentru turiști. Aceste resurse fac parte din patrimoniul umanității, iar comunitățile locale, precum și autoritățile naționale, trebuie să ia toate măsurile necesare pentru păstrarea acestora. 1.3. Strategii de amenajare turistică Amenajările turistice realizate până acum au făcut specialiștii (Berbecaru, Botez, 1977, p.29) să se întrebe care este tendința dominantă în dezvoltarea turismului: se va dezvolta un turism al recreerii, ordinii, care prin amenajări inspirat realizate va
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
regiune mai întinsă care are ca scop obținerea viabilității ca destinație discretă sau este posibil ca zonele similare să facă eforturi de marketing împreună. Asemenea eforturi conjugate necesită un management atent, dar au un potențial ridicat. Implementarea unor astfel de strategii necesită organizare. Până în prezent, datele arată că s-au implicat prea puține resurse în organizarea turismului de către autoritățile centrale și locale. Turismul trebuie să concureze cu alte activități pentru un buget redus. Totuși, pentru a crește la maximum eficiența resurselor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
și capabilități deosebite pentru care e nevoie de educație și instruire adecvată. Satisfacerea acestor nevoi umane necesită programare și planificare atentă și, în multe cazuri, dezvoltarea de facilități specializate de instruire. • Realizarea dezvoltării controlate a turismului necesită structuri organizatorice speciale, strategii de marketing și programe de promovare, legislație și reglementări precum și măsuri fiscale care, printr-o planificare coerentă și integrată, pot fi asociate cu politica de turism și dezvoltare. • Planificarea furnizează o bază rațională de etapizare a dezvoltării care este importantă
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Nivel internațional Acest nivel de planificare se ocupă mai ales cu serviciile internaționale de transport, programarea circuitelor și fluxurilor de turiști între diferite țări, dezvoltarea complementară a caracteristicilor, atracțiilor principale și facilităților în țările învecinate, cu programe de promovare și strategii de marketing. Unele activități se desfășoară la nivel internațional prin organizații precum Organizația Mondială a Turismului (WTO) și comisiile sale regionale, Organizația Internațională a Aviației Civile (ICAO), alte agenții ale ONU și comisiile lor regionale, Asociația Internațională a Transportului Internațional
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
turistice; • localizarea ariilor de dezvoltare turistică inclusiv zonele stațiunilor; • cantitatea, tipul și amplasarea cazării turistice și a altor facilități și servicii turistice; • aspecte economice, socio-culturale și de mediu și analize de impact; • programe de educare și instruire la nivel regional; • strategii de marketing și programe de promovare; • structuri organizatorice, legislație, reglementări și politici de investiții; • tehnici de implementare inclusiv etapizarea dezvoltării, programarea proiectului și reglementări de zonare regională. Dezvoltarea facilităților turistice și standarde de proiectare pot fi de asemenea întocmite la
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
un trecut plin de glorie care ne-a dat viața și cinstirea pe care o avem astăzi prin nații. Proiectarea lecției asigură rigoarea activității didactice, dar și eficiența activității de predare-Învățare. Dacă sunt alternate secvențele scurte bazate pe expunere cu strategii active cum ar fi dialogul retoric, analogia, studiul de caz, conversația, problematizarea, demonstrațiile figurative și jocul, atunci conținuturile istorice sunt receptate cu plăcere, elevul devenind participant activ la propria-i instruire. Dintre multiplele metode folosite În predarea-Învățarea istoriei, propun utilizarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Maria Toma, Elena Dabija () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93543]
-
Vârsta cronologică de 6/7 ani a fost de secole apreciată ca fiind potrivită pentru începutul școlii. Atât din punct de vedere fizic cât și psihic, cea de a treia copilărie prezintă toate condițiile pentru învățarea organizată și dirijată prin strategii didactice, într-o formulă curriculară acceptată / suportată de subiect și eficientă, apreciată după rezultate, ca expresie a capacității copilului de a se adapta la situații și cerințe inedite pentru el. Pregătirea copiilor pentru școală trebuie concepută în strânsă unitate cu
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
antrenarea inteligenței. Trecerea de la capacitatea de percepere a realului imediat la cea de a opera cu spațiul larg și cu obiectele existente în acesta, implică necesitatea unui exercițiu prelungit, bine conceput din punct de vedere psihopedagogic și bine dirijat prin strategii adecvate. Imperfecțiunile spațiale nu pot fi eliminate decât prin repetarea acțiunii cu spațiul ca atare, îmbinând activitatea practică cu desenul. "Construirea spațiului nu se relevă din acțiunea de a arăta ci din construirea relațiilor." Percepția/ reprezentarea timpului îi creează școlarului
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
învățării. Învățarea devine tipul fundamental de activitate. Aceasta înseamnă că activitatea școlară va solicita intens intelectul și are loc un proces gradat de achiziții de cunoștințe, prevăzute în programele școlii și în consecință, copilului i se vor organiza și dezvolta strategii de învățare, i se va conștientiza rolul atenției și repetiției, își va forma deprinderi de cititscris și calcul. Învățarea tinde tot mai mult să ocupe un loc major în viața de fiecare zi a copilului școlar. Această condiție nouă acționează
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
STRATEGII DE ÎNVĂȚARE PRIN COOPERARE Înv. Rodica Focșa, Școala „Ion Ghica” , Iași La naștere, copilul este dotat cu capacitatea de a Învăța, dar șansa supraviețuirii și socializării sale depinde de contactul cu adulții. Orice ființă umană poate să realizeze ceva prin
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Rodica Focşa () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93546]
-
frunte, deoarece istoria cuprinde toate la un loc: limba, cultura, tradițiile... oamenii, și cei de ieri, și cei de azi, dar și cei ce mâine vor veni” (Alexandru Odobescu) Învățătorul nu trebuie să fie un conformist, el trebuie să adopte strategii activ participative, care să pună copilul În situația de a lua anumite inițiative, de a pune Întrebări și de a propune soluții personale. El trebuie să țină seama de recomandările lui J.J Rousseau: “Apropie-l (pe elev) de probleme
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Adriana Munteanu, Marieana Lucianu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93555]
-
intradiscursivă etc.); devierea unor pronume de la funcțiile lor de bază, sistemice, pentru a se include în strategii ale implicitului ca mărci ale forței ilocuționare, declanșatori de presupoziții și de implicații ori gazde semantico-sintactice ale unor semnificații discursive; atragerea pronumelor în strategii de negociere a cantității de informație din universul de discurs, în strategii ale politeții pozitive și negative ori în strategii de aproximare și indeterminare a semnificației; specializarea discursivă a unor elemente din diverse clase (pronume de întărire, pronume relative, pronume
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
mărci ale forței ilocuționare, declanșatori de presupoziții și de implicații ori gazde semantico-sintactice ale unor semnificații discursive; atragerea pronumelor în strategii de negociere a cantității de informație din universul de discurs, în strategii ale politeții pozitive și negative ori în strategii de aproximare și indeterminare a semnificației; specializarea discursivă a unor elemente din diverse clase (pronume de întărire, pronume relative, pronume interogative); participarea pronumelor la structuri de gradare a asertivității. Preferințele discursive ale vorbitorilor indică următoarele trăsături culturale ale discursului românesc
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
desemnez acel element din discurs care, prin diverse procedee intonaționale și/sau sintactice, dobândește statutul de cel mai proeminent element discursiv; focusul în cadrul enunțului poate coincide cu tema sau poate fi diferit de aceasta. Vezi și DSL, s.v. 10 Alte strategii de focalizare a subiectului sunt intonația emfatică (Rezultatul mă interesează), însoțirea subiectului printr-un intensificator (Tocmai rezultatul mă interesează), izolarea sintactică prin circumstanțialul de relație (Cât despre rezultat, mă interesează foarte tare), reluarea subiectului prin pronume neutru (Rezultatul, asta mă
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]