4,124 matches
-
și de stînga încearcă să-l impună timpului nostru. Cămășile negre, brune, albastre și verzi simplifică violent ideile, atitudinile și sentimentele, reducîndu-le la o culoare, la un semn, la un strigăt. Se retează astfel dintr-odată toate îndoielile posibile, se strivesc nuanțele, se teșesc sub o formidabilă presiune nivelatoare pozițiile personale de gîndire. Nu rămîn în joc decît două, trei adevăruri absolute și nebuloase, asupra cărora nimeni n-are voie să se întrebe, dar pentru care toată lumea trebuie să moară". Susținînd
Din nou Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8700_a_10025]
-
că s-a mai întîmplat vreodată ca un critic să declare că nu va mai citi cărțile unui autor. Și nu pentru că l-a deranjat vreo greșeală de compoziție sau de stil, ci pentru că a citit acolo o frază ca "Striveam furnici pe scoarța copacului". E-adevărat că nu-i frumos așa ceva, dar, pentru Dumnezeu, fraza se referea la un episod care s-a petrecut pe cînd nu depășisem vîrsta de patru ani! O notasem în jurnal, ca și pe altele
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
soarele/ un copil scrie cu creta pe garduri cum o cheamă pe iubita vîntului de seară/ un copil deschide un tranzistor și ademenește cu melodiile sale tîmpitele de ciori/ un copil înoată voinicește printr-o piatră extrem de lungă/ un copil strivește sub călcîie branhiile unui pește păros/ un copil o cere în căsătorie pe Scufița Roșie/ un copil își pune pe rană o aripă de fluture/ un copil dorește să-i crească mustăți ca atare își lipește o rîndunică sub nas
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
azi. Niciodată n-am avut o locuință satisfăcătoare spre a-mi adăposti biblioteca ce se distruge. Cum mi-aș putea șterge din memorie asemenea lucruri? Cine mi-ar putea restitui anii, cei mai rodnici ani ai vieții omenești, risipiți, desfigurați, striviți sub călcîiul nefastelor condiții de care am avut parte? Cu excepția închisorii, mi-a fost sortit a cunoaște din belșug toate modalitățile de umilire, marginalizare, prigoană, izolare pe care le utiliza regimul totalitar împotriva unui intelectual "rău văzut" și pe care
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
voi povesti în cer). Simțindu-se "singur pe crucea asta de pămînt" ( trăiesc pe o insulă) sau trăitor "pe o insulă înconjurată de înjurături precise" ( ibidem), circumscris de "anotimpul peste care plutește suverană scîrba" ( un acoperiș deasupra capului), "biet viețaș strivit de dogma cu cotor auriu/ care ne ține loc de viață" ( ibidem), Nicolae Coande descinde fără complexe în bolgia fiziologiei. Această infrastructură a făpturii apare, firește, dereglată, supusă unui tir polemic, demontată și recompusă conform impulsurilor unui imaginar "rău". Ultim
Șansa "biografismului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14037_a_15362]
-
literele din aceste cuvinte./ fiecare/ urlă în altă limbă fiecare susține altceva și îl lovește pe celălalt/ în plină figură. și fiecare are exact mutra mea caraghioasă” (bastonul de orb). Producția lirică decurge în continuare ca o tînguire a insului strivit de soarta inicvă, astfel încît figura contemporană a absurdului se deschide către jalea eternă, al cărui punct de reper îl constituie Eclesiastul. Asistăm la o orgie de zădărnicii. Împlinirea pare a se afla în neîmplinire: anii se rostogolesc precum perlele
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
-n foc că ura, pentru că l-am văzut pornind, dar n-a pornit ca blândul animal mecanic cu vagoane, a pornit cu o repeziciune nemaiîntâlnită. ei bine, cu viteza cu care își dăduse drumul, în patru secunde m-ar fi strivit: o murdară bucată de carne și terci ar fi rămas ca amintire a ființei mele pe trecerea de pietoni. dar nu. el venea cu atâta putere încât stătea încremenit în loc. n-o să uit niciodată așteptarea aceea și nici spaima că
petrecere de pietoni (fragment) by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Imaginative/14747_a_16072]
-
pe Arthur spre butuc. “Mor pentru Anglia!” a strigat Arthur. “Stați!” a strigat cineva. S-a făcut tăcere. Regele s-a întors, încruntat, spre stânga lui. Se ridicase în picioare regina. Cu privirea țintă la pectoralii apetisanți ai lui Arthur, striviți în frânghii, ea spuse: “Your Majesty, cred că trebuie să mai dăm o șansă acestui tânăr de viitor“. Edward făcu niște ochi cât cepele. “Bine, draga mea, dar tu mi-ai băgat în cap că e periculos și trebuie eliminat
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
păpușile, cu marile întrebări metafizice, cu marile absențe, cu Răul, iar această disproporție dintre marile probleme și universul mic, apărat de un Dumnezeu mic, face ca ființele mici să trăiască mult mai acut sentimentul neputinței și tragismul existenței. Povara întrebărilor strivește pur și simplu lumea în miniatură, în care totul este din carton, vată și tărîțe. Moartea păpușii și Elegie mică sînt cele două fețe ale morții din lumea mică: într-una "A murit, de congestie pulmonară, / păpușa, madonă de ceară
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
și ale literaturii, într-o perspectivă degajat ludică la suprafață, dar de o gravitate tulburătoare: “Uneltele folosite în bucătărie sunt de fapt variantele domestice ale unui instrument de tortură... Pe masa de bucătărie se spintecă, se toacă, se răzuiește, se strivește, se pisează, se jumulește, se jupoaie...”, dar tot bucătăria “poate fi... un salonaș monden sau o cafenea literară”, “un sanctuar bântuit de umbre”, un loc al “aventurii” scrisului. Între realismul “documentului” - căci nu lipsesc numele unor poeți cunoscuți dintre prietenii
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
mă surprinde cu fața la zidul Berlinului ca un gardian ce-mi pipăie anatomia lasciv convins că toate liniile sunt la locul lor haotice și totuși ceva mai poate sta ascuns în însășI încordarea știutului stăm patru fraulein pe metereze cu gâturile strivind dantelăria de fier forjat și cu un picior în aer pentru ca trecătorii să creadă că între noi și restul lumii nu ar mai fi decât un pas noi dăm seara bună liftierului ce adduce pe tavă amintiri din copilăriile despre
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
al sânilor materni aflați în necontenită ruminație, cerșind de la acest unghi un spor de securitate biologică, atunci când deveniseră ele însele un catarg de feminitate de al cărei miros se răstigneau lacomii culegători de flori cu fața la zidul Berlinului stam, cu gâturile strivind ale nopții arabescuri de fier forjat și cu un picior în aer (ezitând să pășim pe trotuarul aerian dintre două toposuri labile), în psihodrama cu cele patru fraulein împăturind neglijent hlamida subrealului și aruncând-o peste parapetul mult prea înalt
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
că la capătul lumii e chiar capătul lumilor unde prețurile camerelor de hotel sunt mult mai convenabile, am început să-mi dezosez strigătul prin care umpleam nopțile oțelăriei cu ciorchini de angoasă, m-am prins în horă cu dansatorii greci strivind cu călcâiul la fiecare pas câte o stea căzătoare, mi-am răsucit rânjetul pe dos ca pe un ciorap murdar de lână ce camuflează în talpă frigurosul ecuator al vieții dar eram prea aproape de mine șI mestecam în fiecare zi
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
care și-a uitat durerea în lemnul portocaliu al bradului tânăr pisica albă își va lipi urechea de vocea lui Marcel Iureș pitită ca o bombă în cutia radioului, vei ști că așa începe poemul perfectei claustrofobii când madona florală strivește cu tălpile goale florile din covor culoarea pe care o poartă hoinarii după o vreme am știut că timpul ce mi s-a dat îmi transformă retina într-o dermă a arșiței trecutul a devenit ceva neverosimil care mă simplifică
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
mării. Poate ai să te înțelegi cu păsările ce strecoară gânduri printre aripi, luminând cerul cu atât mai mult. Poate ai să te înțelegi cu tine, când oglinda mării îți va arunca portretul pe țărm, înainte ca acesta să se strivească de stânci. Pentru că acolo Dlui Profesor Mircea Martin Nu dorm. Păzesc dimineața aceasta să nu se facă ziuă. Nu vreau s-o las să plece din mine. Nu vreau s-o las să-mi smulgă mai multă lumină. Pentru că acolo
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/9374_a_10699]
-
cățel Să-i latre și să-i alunge Ori îi voi prinde într-o plasă Noaptea se simte mirosul strugurilor Luna plină văruiește-n albastru Pereții de lut Și se aude vesela discotecă Voi învăța să tai via Și să strivesc sub tălpi potcoavele omizilor Mă va consola de singurătate Culoarea roșie a feciorașului Voi cerceta frunza de viță Năpădită de vene bășici cu sîngele negru Și cîrpa căzută a celei mai albe Flori de mătasă Furculița strîmbă a petalelor știrbe
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
știu e că acest copac din fața ferestrei trage să moară priveghindu-l mi-am înroșit pleoapele pielea lui argintie bate acum în oranj noaptea își cere dreptul și ea la o dresură cu îngeri o secundă otrava culorii o poate strivi Lecția de citire Prea orbi sunt ochii ce încă privesc din adâncuri astăzi șarpele roz a trecut peste arcul ferestrei o dimineață cu o cheie ruginită între dinți năvălește în rama tabloului exersezi imposibilul te mulțumești cu hrana zilnică a
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
posturile lor de veghe. Deplasarea pe orizontală făcea o separație și între întunericul de dincolo de cetate și luminile făcliilor, lumânărilor și felinarelor din interiorul ei. Nu se știa cât e ora. Ceasurile de mână, de masă și de buzunar fuseseră strivite. Curând, se lansă un alt zvon în mulțime. Evenimentul crucial era așteptat în jurul orei trei, hotarul atâtor minuni, printre altele, învierea Mântuitorului. Era totuși greu să-l repereze careva, de vreme ce lipseau instrumentele de control al timpului. Puteau să aștepte doar
Condamnări by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/7893_a_9218]
-
casele noi zidurile nu „lucrează”. În casele noi grinzile sunt de metal și nu de lemn, pereții sunt din prefabricate și nu din acei bolovani care pavau și drumurile romane, iar pământul... Pământul - care suportă orice - a fost frământat și strivit cu rulouri compresoare de zeci de tone. Pe când aici casele au fost ridicate acum o sută-două sute de ani pe pământul crud, neînceput, din care cresc - chiar și prin ziduri - seve necunoscute. Casele vechi știu atâtea, încât simt nevoia să
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
își acutizează tonurile, latura serioasă se face simțită cu mai multă acuitate: "Dar crinul ce trăia în miazăzi,/ Fiind înzăpezit în datorii,// îi răspundea din ce în ce mai rar/ Celuilalt crin ce bea pe-ascuns mărar.// Apoi tăcu de tot. O rouă grea/ Strivi parfumul amândurora.// Și astfel cei doi crini nu și-au mai scris,/ Poștașii au murit, poșta s-a-nchis,// Doar uneori mai trece monoton/ Prin bulion un vechi poștalion". Finalul poeziei aduce în spațiul textului o melancolie difuză, distanța nu
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
sărbătoare Căci nu se vede nici măcar un câine Care să-i dea stăpânei ascultare. METOPĂ II Pe orizontul câmpului de luptă Pe tot pământul dac, vin năvălind Sălbaticele triburi Înzăuate În solzi metalici zăngănind. Pe câmpul pietrei, Împietrite stau Trupuri strivite sub copite iuți, Sarmați și daci, În zale sau În zdrențe, Din cei văzuți, știuți și neștiuți. Dar după ce cortina s-a lăsat Peste această mare scenă-a lumii, După ce morții fost-au numărați Și ridicați pe marginea genunii, Temutele
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
clopoței și măceși se încolăceau în jurul membrelor ei, ciorchini de coacăze i se scurgeau de pe buze, libelule cu aripi albastre-violet își luau zborul de pe pleoapele ei, galbenele aurii și șopîrle de un verde acid i se înlănțuiau pe degete. Îi strivea căpșuni pe feșe, îi îmburuiena sexul și i-l acoperea cu iedera, îl înstela cu albastrele, lăsînd să se ivească întotdeauna din mijlocul acestui hătiș un bulb roz și cărnos că un boboc de trandafir gata să se deschidă. Acoperi
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
de vremurile în care trăiesc”, între care se numără și Seymour Irving Levov, alias Suedezul din Pastorala americană. Treisprezece ani mai târziu, se pare că obsesiile lui Roth au rămas aceleași: de ce te naști înzestrat cu atâtea calități ca să sfârșești strivit de destin? Ce glumă proastă e asta și cine o face? Dumnezeu? Universul? Sau o combinație perversă dintre întâmplare și caracter? Spre deosebire de Suedez, care este răpus mai întâi de fiica lui teroristă, pentru ca, ulterior, cancerul să-i dea lovitura de
Responsabilul domn Cantor by Florin Irimia () [Corola-journal/Journalistic/5341_a_6666]
-
îmi făceam, oare, griji pentru ea, fiindcă-și punea toată viața într-o poveste de viață, nu, eram foarte fericit pentru ea, îmi amintesc sentimentul pe care-l avea, bucuria de a reconstrui lumea, auzeam din spatele ușii sunetele creației, literele strivite de hârtie, paginile trase din mașină, totul fiind, pentru prima oară, mai bine decât era și cât de bine se putea, totul plin de sens și apoi, într-o dimineață, primăvara asta, după ani de muncă în singurătate. A spus
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
argumentat într-unul din răspunsurile la chestiunile Rodicăi Palade: Este caracterul de vânzare? În foarte multe cazuri, da. Iar cei care sunt caractere cu adevărat s-au și retras din zona asta șa presein.Cronicarț. știu că ori vor fi striviți dacă nu se supun sistemului, ori vor trebui să cedeze, dacă vor să reziste și să își facă un rost". Din fericire, mai există gazetari ca Tia Șerbănescu - nu prea mulți, ce-i drept - care nici nu cedează, dar nici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]