3,534 matches
-
fapt ce dovedea că era important ce întorci, dacă vroiai să ți se îndeplinească niște dorințe ascunse. Doamna Ghiborțea a înțeles că putea să regăsească astfel nu numai obiecte și acte, ci și sentimente pierdute odată cu măritișul, amintiri frumoase din studenție, iubiri neîmplinite, întrebări cărora nu le dăduse niciodată de capăt, idei și inițiative de care nu se credea în stare. Într-un elan științific greu de bănuit la o femeie care nu se remarcase niciodată prin nimic, doamna Ghiborțea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
la 25 de ani te mai înalți.“ Dar tot scund a rămas. „Măi să fie - s-a minunat Ilie I. Ilie când, exact în ziua în care a împlinit 45 de ani, a îmbrăcat, dintr-o toană, niște pantaloni din studenție -, ori ceva nu e-n regulă cu mine!“ I-a zis și nevaste-sii: „Sofico, să știi că s-a îndurat, în sfârșit, Dumnezeu și am luat vreo cinci centimetri“. S-au dus amândoi goi în fața oglinzii și și-au dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Siret, la Vijnita și apoi la Vatră Dornei. Bacalaureatul l-a susținut, în luna octombrie, din anul 1928, la Liceul “Ștefan cel Mare” din Suceava cu rezultate foarte bune. Regretatul profesor univ. dr. George Nimigen, coleg de școală și de studenție cu Pantelimon Socaciu, spunea cum a fost primirea acasă a tânărului absolvent, după sustinera foarte bine a bacalaureatului, si relata convorbirea lapidara cu tatăl său, care îmblătea grâu în sura, pentru a semăna de toamnă, împreună cu doi feciori. “- Doamne ajuta
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93282]
-
poeta Adela Popescu, absolventa a Facultății de Litere a Universității din București, autoarea volumului de versuri bilingv, româno-francez, Între noi - timpul, tradus apoi în opt limbi și lansat de autoare, împreună cu soțul, în SUA, Franța și Japonia. Afirmandu-se din studenție prin diverse articole, studii și cercetări în domeniul literaturii, George Muntean a obținut postul de cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „George Călinescu”, unde lucrează timp de 36 de ani, parcurgând toate gradele din domeniul cercetării. Concomitent
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
Gregorio Maranon). Nenorocite lecturi la ceas mic de noapte, când ai impresia că un al treilea ochi interior se deschide în ființa ta. În plus, ascult la radio Dire Straits, cu "Why Worry", o melodie care picură nostalgie pe rănile studenției mele din România, terminată prea abrupt, fără nici un fel de satisfacție profesională. 17 iunie 1998 A existat o perioadă în viața mea (plasată cam pe la sfârșitul studiilor politehnice din Galați) când lăsam colegilor mei impresia că am toate calitățile cuiva
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de potențialul erotic pe care îl are, totul s-a sfârșit. Rățușca cea urâtă a devenit lebădă și a plecat în lume. Ce rămâne din toată istoria noastră este o imensă nostalgie, care acum se va adăuga nostalgiei anilor de studenție, perioadă în care am cunoscut-o. "Adoptarea unui veșmânt modern este un semn de integrare într-o societate egalitară", scrie marele arhitect austriac Adolf Loos la întoarcerea din călătoria întreprinsă în America. Mă uit în jurul meu, pe stradă. Aici, în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dreapta, încă mai păstrează multe din ideile fondatoare. Iar numele german al partidului este și mai sugestiv pentru o stare de fapt: Schweizerischen Volkspartei (Partidul Popular Elvețian.) 10 noiembrie 2003 Gând de oră târzie: trebuie să scriu mai mult despre studenția mea de la Galați, petrecută în anii 90, imediat după căderea comunismului, ani mizerabili și dificili, ani de "tranziție". Despre poezia mucegaiului și gândacilor din căminele studențești, sentimentele de fraternitate ce ne legau ca studenți. Despre dragostea mea de viață și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nou început (al câtălea, de fapt?) din istoria noastră. 9 septembrie 2004 Traiul în mizerabilul cămin studențesc Moraud din campusul (imens!) al Universității Laval m-a făcut să-mi reamintesc extrem de repede anumite reguli de supraviețuire învățate în anii de studenție de la Galați sau în armată. Reguli pe care le credeam uitate, dar care erau de fapt hibernau în persoana mea. Fiecare cămin studențesc are proprii săi șefi, pe care este bine să nu-i superi. La Laval este vorba de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
subiect pădurea de lângă Ianca. De fapt, este vorba de o lizieră de protecție devastată de tăierile sălbatice de la începutul anilor 90. În mod surprinzător, semaforul de cale ferată este blocat pe culoarea roșie, la fel că în serialul cult al studenției mele, Twin Peaks, regizat de David Lynch. Ascult muzica. Seal. Este ora 0.17. Pe hol, nu departe de ușa camerei mele, vorbesc cu voce tare doi tineri studenți în imposibilul dialect québécois. Regresie temporală totală, mă simt iarăși student
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
n-ar îndrăzni, adică să tragă cu pistolul în cerbii de pe carpeta părintească, a izbutit Năstase, predându-ne pe viu lecția europeană de cum se poate vâna în cotețul porcului." O imagine care m-a aruncat înapoi în timp, în anii studenției. În sala de lectură a căminului studențesc Moraud, un negru din Africa, dezgolit până la brâu, cu pielea plină de sudoare strălucind straniu în lumina rece a neonului, tundea cu o mașină de tuns străveche un alt negru din Africa și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
-i înțeleg acum integral jurnalul. Înainte de episodul Laval mi-ar fi fost imposibil. Cum să înțelegi, atunci când locuiești în Europa, faptul că un profesor american, chiar dacă este un mare star academic, nu poate trage chiului, trebuie să muncească direct cu studenții? Și încă ceva: ce primește Eliade cadou de acasă (mai exact, quantité de cadeaux, după cum ține să precizeze ca un copil) ? Ceramică de Ilfov [sic !], ouă pictate de la Agapia, pământ de la Agapia (demonii trecutului, când pământul se purta în pungulițe
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
lipit, l-am adus la București, în cămăruța de serviciu a aparta mentului, fără aerisire, și l am întreținut din salariul meu. Soțul meu, ziarist, era mereu dat afară din presă - de la Agerpres, România liberă, Informația Bucureș tiului - pentru că în timpul studenției, la Cluj, fusese secretar de redacție la Țară Nouă, o re vistă a lui Iuliu Maniu. De o mie două sute cincizeci de ori mi-a povestit cu mândrie cum l-a luat Maniu de umeri și l-a felicitat. În
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
În aceeași zi, părinții m-au expediat de-acasă la niște rude. Când a plecat din casa noastră, ofițerul rus a luat cu el - ca suvenir, probabil - cearșafurile de pat pe care dormise. R.P. Și uite cum ați ratat o studenție la Moscova, unde, cu un mic efort de sincronizare temporală, l-ați fi putut cunoaște pe Ion Iliescu. Mă rog, nu știu dacă v-ar fi făcut foarte bine. Dar să continuăm zigzagul prin viața dum neavoastră. Părinții dumneavoastră au
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
ani de căsnicie (care ar fi trebuit să fie dacă nu de miere, măcar de marmeladă), într-un apartament la comun, cu încă două familii străine (o singură baie, o singură bucătărioară); soț mereu dat afară din presă, pentru că în timpul studenției, la Cluj, a fost secretar de redacție la o gazetă a lui Iuliu Maniu, spaime; eu, slujbă respingătoare la Ministerul Culturii, mereu prezentă pe toate listele de restructurări, epurări, disponibilizări, pentru că nu eram membră de partid și aveam origine proastă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
defecte, ceea ce a dus de multe ori la coliziuni. N-am reușit să schimbăm mare lucru unul la celălalt, pentru că eram amândoi la fel de obstinați, dar el a reușit să-mi rafineze mult gusturile. Avea fibră de artist în el. În studenție publicase trei plachete de versuri minulesciene, dar cu oarecare parfum de Verlaine, și sculpta foarte frumos. Însă marea lui pasiune a fost întotdeauna gazetăria. Știa să iubească... așa... cu o finețe și cu o gingășie de secol al optsprezecelea. Eu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
am auzit-o niciodată făcând un raport de cauzalitate sau relevând, accentuând un determinism de factură istorică. Așa te poate îndepărta un profesor de o materie. În rest, am fost slabă întotdeauna la matematică, fizică și chimie. R.P. Dar în studenție? Știu că i-ați avut profesori, printre alții, pe Dragoș Protopopescu, autorul Fenomenului englez, și pe Ana Cartianu. Vă rog să-i evocați pe amândoi. Să-mi spuneți în ce fel v-au influențat opțiunile de carieră. Și, dacă e
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
rog să-i evocați pe amândoi. Să-mi spuneți în ce fel v-au influențat opțiunile de carieră. Și, dacă e cazul, să vă amintiți ce învăța pe atunci studentul de la profesor, în afara materiei propriu zise. A.R. Profesorii din studenție au avut un impact foarte puternic asupra formării mele. În afară de Dragoș Protopopescu și de doamna Cartianu, de care m-ați întrebat, am avut șansa să-i mai prind pe Basil Munteanu la franceză, pe Nina Façon și pe cunoscuta românistă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de la relația de cuplu și până la raporturile de putere, femeile au o manieră diferită de a se investi în viața socială. Ele posedă o experiență particulară în ceea ce privește raporturile cu copiii sau cu părinții, relațiile de vecinătate sau de prietenie, școala, studenția, educația sexuală, raportarea la modă (într-o lume a uniformelor de tot felul!), consumul cultural, avatarurile penuriei, proiectele de viitor etc. Atunci când ne-am gândit - inițial independent, iar apoi coordonându-ne eforturile - la o antologie de texte cum este cea
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
1946" 1946 în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Fti" \o "București" București. Absolventă a Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1970" \o "1970" 1970. În perioada studenției a frecventat cenaclul „Junimea“ al Universității din București, condus de criticul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George Iva%C5%9Fcu&action=edit" \o "George Ivașcu" George Ivașcu. Din 1970 este corector și apoi redactor la revista România
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
necesară, în economia volumului moșit de Dan și Radu, pentru a reface atmosfera anilor ceaușiști, frustranți pentru toți, dar cu asupra de măsură pentru femei. Dragă Gertrud, care era atmosfera din România și din locul în care trăiai, pe vremea studenției tale? Fac parte din generația celor care au dat examenul de bacalaureat după clasa a zecea. Admiterea la facultate se făcea după o examinare în scris și oral, la obiectele principale (în cazul meu, matematica și fizica), precum și la limba
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
La repartiție, am ales un sat în apropierea părinților, în final ajungând profesoară la fostul meu liceu, unde am rămas până la plecarea din țară. Ai pomenit de faptul că aveați haine modeste. Un lucru foarte frustrant, mai ales pentru vârsta studenției. Cum arătau ele? Cum vi le procurați? Erau colege mai bine îmbrăcate decât tine? Nu se pot compara condițiile de-atunci cu cele de mai târziu sau de astăzi. Atunci lucrurile se cumpărau pe cartele de puncte. Pentru o batistă
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o bluză ori o rochie mai nouă sau mai frumoasă (pe atunci nu se purtau pantaloni). Eu nu mi-am cumpărat nimic, întrucât hainele erau făcute de o croitoreasă din sat, stofele fiind destul de ieftine. În cei patru ani de studenție, am purtat un palton raglan verde, care după doi ani a fost întors pe dos și a mai ținut încă doi ani. Zâmbesc când scriu aceste lucruri și constat că nu mă simțeam frustrată din cauza unor asemenea lipsuri. Cred că
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
îți șade cu rochița asta albă, cu bretele!“ Și după ce revenise de la facultate în orășelul lor, mama și-a reluat obiceiul să o petreacă atunci când ieșea din casă, de parcă n-ar fi lipsit nici măcar o secundă, darămite cinci ani. În studenție, la două săptămâni, mergea acasă; iarna era mai greu, căci ningea în compartimente și îngheța și inima în ea prin gara aia de la Pașcani. I s-a întâmplat să meargă doar de două ori cu băiatul acela, Daniel îl chema
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pentru poezie, Phi, Esch/Alzette, Luxemburg, 2007). A publicat de asemenea poeme, fragmente de proză și eseuri în reviste din Franța, Germania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Finlanda, Canada, SUA etc. HoRor! Cool! Uneori, când mă întâlnesc cu Feli, prietena mea din studenție, ajungem inevitabil la amintiri din prima noastră junețe, petrecută pe vremea întunecatului comunism. Doar că, în loc să ne plângem de milă, ne râdem de milă! Avem chiar, ca bătrânii, momentele noastre preferate de „veșnică reîntoarcere a acelorași...“. Nici nu mai ducem
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pe fond nervos și deja bolnavă de rinichi din cauza frigului. Cel puțin asta e varianta oficială, căci s-ar putea ca rinichii să-i fi fost afectați de seria de avorturi ilegale pe care le făcuse la Iași în vremea studenției. E marele secret al familiei, pe care și acum îl ținem cu toții, pentru ca „bunica de la Suceava“, ultima purtătoare a tradițiilor noastre morale, să nu afle. Deși o bănuiesc de mult că știe. Din cauza chiuretajelor, mătușă-mea n-a mai putut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]