11,661 matches
-
termenul de prescripție reprezintă intervalul de timp în care organele judiciare își pot exercita dreptul de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și de a aplica pedepse pentru faptele comise, privite obiectiv, în ansamblul lor, iar nu subiectiv, din perspectiva persoanelor care au participat la comiterea acestora. Prin urmare, împlinirea acestui termen are ca efect decăderea organelor judiciare din dreptul anterior menționat. Așa fiind, este firesc ca intervenirea unui act de întrerupere a cursului prescripției în privința faptelor
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]
-
particulare fiecărei cauze atunci când acesta este clar, neîndoielnic ori când contestarea clarității și a sensului său lămurit de către părțile aflate în conflict dă expresie nu unei dificultăți în înțelegerea și aplicarea legii, ci diverselor lor interese de ordin subiectiv (Decizia nr. 70 din 11 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1275 din 18 decembrie 2024, paragraful 215). ... 63. În al
DECIZIA nr. 223 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301205]
-
de vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză interpretativă presupune o privire formatoare. Istoria literară nu este succesiune absentă a faptelor și a operelor, ci organizarea lor din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză interpretativă presupune o privire formatoare. Istoria literară nu este succesiune absentă a faptelor și a operelor, ci organizarea lor din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu se
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu se poate concepe istoria literaturii în afara unei posibilități, a unei făgăduieli subiective.Însă, există și o parte obiectivă în studiul istoriei literare, constând în efortul preliminar de a înțelege opera, ideile pe care le trasmite, analiza estetică și stilistică a acesteia. Aceasta constituie istoria literară “auxiliară “, ce pregătește momentul sintetic, momentul cu
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
cu autori. Istoria literară este posibilă decât printr-o abordare sociologică iar autorii cu lucrările lor să fie inserați în contextul evenimentelor sociale și istorice în care au fost concepute. Trebuie să subliniem că toate istoriile literare de la noi sunt subiective. Și George Călinescu a recunoscut această evidență. Critica literară sau abordarea psihologică a literaturii este fondată, ca și istoria literară, pe un paradox ce definește mai întâi literature însuși. Este vorba de subiectivitatea institualizată. În acest context Barthes spunea: “literatura
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
fost un mijloc de probă care prin particularitățile sale contrazice ideile moderne relative. În procesul penal, prin jurământul lor, jurătorii susțin jurământul uneia dintre părți arătând că aceasta e demnă de crezare. Acest jurământ nu are caracter obiectiv, ci pur subiectiv pentru că nu tinde la stabilirea adevărului, ci la stabilirea bunei reputații. În procesul civil, judecătorii cercetează faptele și drepturile părților, astfel încât jurământul lor e de veridicitate. Până la apariția statului feudal această probă a fost utilizată în obști ca cel mai
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
însingurată și totuși cu tine Ne-am despărțit pe un peron fără să ne luam la revedere poate de aceea inimile se caută ele nu știu altceva decât să bată ele nu știu decât să se iubeasca împotriva oricăror decizii subiective ele rămân statornice iubirii. Bezmetici noi încă mai căutăm când trupul mustește de dragoste. Referință Bibliografică: Statornicie / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Valeria Iacob Tamaș
STATORNICIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340804_a_342133]
-
de vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză interpretativă presupune o privire formatoare. Istoria literară nu este succesiune absentă a faptelor și a operelor, ci organizarea lor din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză interpretativă presupune o privire formatoare. Istoria literară nu este succesiune absentă a faptelor și a operelor, ci organizarea lor din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu se
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu se poate concepe istoria literaturii în afara unei posibilități, a unei făgăduieli subiective.Însă, există și o parte obiectivă în studiul istoriei literare, constând în efortul preliminar de a înțelege opera, ideile pe care le trasmite, analiza estetică și stilistică a acesteia. Aceasta constituie istoria literară “auxiliară “, ce pregătește momentul sintetic, momentul cu
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
cu autori. Istoria literară este posibilă decât printr-o abordare sociologică iar autorii cu lucrările lor să fie inserați în contextul evenimentelor sociale și istorice în care au fost concepute. Trebuie să subliniem că toate istoriile literare de la noi sunt subiective. Și George Călinescu a recunoscut această evidență. Critica literară sau abordarea psihologică a literaturii este fondată, ca și istoria literară, pe un paradox ce definește mai întâi literature însuși. Este vorba de subiectivitatea institualizată. În acest context Barthes spunea: “literatura
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
evidențiază acest fapt ca o determinare avantajoasă între cele două domenii. Critica reprezintă în general judecătorul și cenzorul care alege ce este bun de ce ce este rău, dar se pune întrebarea cine alege critica bună, obiectivă de cea rea și subiectivă? Cine îi dă dreptul unui critic să dea verdicte, când istoria literaturii ne dovedește că s-au făcut multe greșeli în acest domeniu? O critică a poeziei implică mai multe direcții:valorizarea eului, lucru cel poate face doar, eventual, un
CRITICUL DE POEZIE-UN PARAZIT AL SPIRITULUI UMAN?, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340822_a_342151]
-
atât de substanțial, nu este plinătate, desăvârșire, dar nici nimicul nu este lipsit de orice conținut, “tabula rasa” pe care să scriem noi legile și tainele creației. (“Tabula rasa”) • Numai Dumnezeu este Real. Noi, oamenii, suntem realități, una dintre realitățile subiective ori obiective posibile, realități dotate cu inteligenta care privesc lumea din jur și cea launtrică printr-un spectru infinit de a intui, percepe, intepreta și înțelege Realul și realitatea. Dumnezeu este Real fiindcă este Prototipul, Arhetipul, Alfa si Omega, Izvorul
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
marea trecere din finalul vieții, când, floarea de pe pământ ajunge, prin credință și iubire, la un nou început, când este „Cerul pe pământ”. Nu este locul aici să facem o analiză exhaustivă a întregului volum de versuri. Dincolo de orice considerație subiectivă, cartea este un succes deosebit al creației unui poet ajuns la deplină maturitate. La succesul ei contribuie și ilustrațiile extrem de inspirate ale maestrului Radu Bercea. Cititorii vor avea un motiv de reală satisfacție, lecturând aceste versuri. Ion CATRINA 10 aprilie
GHEORGHE A. STROIA – ALBASTRU GLAS DE ÎNGER SAU O RAZĂ DE LUMINĂ PENTRU SUFLETUL NOSTRU de ION CATRINA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340900_a_342229]
-
soap opera a adus Turciei 130 de milioane de dolari! Unele seriale turcești atrag mai mult femeile, altele au audiență predilect masculină, dar au fost și din cele cu tentă politică, ca Ayrilik care, descriind din punct de vedere musulman subiectiv viața palestinienilor sub ocupație militară israeliană, a stârnit valuri de proteste. Telespectatorii israelieni lipsiți de prejudecăți, amatori de suspens, aventuri de dragoste, istorie romanțată, interioare somptuoase, costume din mătăsuri, brocart, catifea, împodobite cu bijuterii montate în pietre colorate, peisaje sublime
SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL” de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340913_a_342242]
-
frecventa prezentare pe posturile de televiziune a unor țigani drept români. Dar încă și mai tragice sunt implicațiile culturale ale diversiunii „rrom/român”, prin care se pierde-n negura confuziei toată istoria românilor. Pe o astfel de pantă, academicele viziuni „subiective” asupra istoriei românilor, cu toate pretențiile lor, ca și viziunile „școlăresc alternative”, devin simple jocuri de copii. Asta ca să nu amintim de o altă tragedie de sfîrșit de secol, petrecută sub ochii neputincioșilor noștri lingviști. Anume furtul limbii române, la
O AMPLĂ DIVERSIUNE DE SFÂRŞIT (/ŞI ÎNCEPUT) DE SECOL: DIVERSIUNEA „RROM-ROMÂN” de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340895_a_342224]
-
la ieșire, m-am recomandat, i-am spus că sunt român, că vin din România, s-a bucurat și l-am întrebat despre monumentul de la Adamclisi. Și mi-a răspuns că a fost ridicat de Tranano (pe spaniolă), chiar dacă pare subiectiv. Ținea foarte mult la părerea lui. Asta spun și eu, pentru că sunt concetățean cu Trahano, el a fost spaniol, știți foarte bine, s-a născut în localitatea Italo și ne despărțea casele doar de un gard, cred că toți suntem
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
lui. Asta spun și eu, pentru că sunt concetățean cu Trahano, el a fost spaniol, știți foarte bine, s-a născut în localitatea Italo și ne despărțea casele doar de un gard, cred că toți suntem din anumite puncte de vedere, subiectivi. Revenind la Istoria Dumneavoastră, de la G. Călinescu încoace a mai scris cineva o asemenea istorie? De la Călinescu n-a mai apărut o „istorie” de la origini și până în prezent, unii îmi spun de ce nu am început de la Călinescu încoace, cum a
IN MEMORIAM de ANGELA BACIU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341326_a_342655]
-
că, vorba aia: o mână spală pe alta și amândouă obrazul, însă cei care sunt lucizi pot vedea un obraz murdar sau chiar slinos, care nu reușește decât să îndepărteze cititorii de bună-credință de acest fenomen. Sigur că eu sunt subiectiv, poate excesiv de subiectiv, pentru că privesc poezia ca pe un leac sfânt pentru suflet, ca o tămăduire și ca o șansă de înălțare și purificare și nu ca un spectacol hidos în care să poți spune : „să ne iubim ca două
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
o mână spală pe alta și amândouă obrazul, însă cei care sunt lucizi pot vedea un obraz murdar sau chiar slinos, care nu reușește decât să îndepărteze cititorii de bună-credință de acest fenomen. Sigur că eu sunt subiectiv, poate excesiv de subiectiv, pentru că privesc poezia ca pe un leac sfânt pentru suflet, ca o tămăduire și ca o șansă de înălțare și purificare și nu ca un spectacol hidos în care să poți spune : „să ne iubim ca două cotlete”. O fi
CARTEA CU PRIETENI- EMILIAN MARCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341424_a_342753]
-
Iar aici, pe primul loc stă intimitatea secretarelor sau, sub forma lor androgină, a democrației interne fără deosebire de sex, șoferii. Cam asta deducem despre întărirea doctrinei prin primenirea cadrelor: Atunci când magnificii din partid vor să nu fie sentimentali și subiectivi considerând autismul progeniturilor drept aptitudini politice, ei vin principial și dau această șansă celor pe care i-au verificat în serviciul lor a fi descurcăreți. Și, în acest mod, doctrina de partid e pe mâini bune. Lăsând acum gluma la
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (11) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341506_a_342835]
-
prescrie hidoșeniile proletcultiste, clamându-și acum „disidența” antedecembristă și mai ales dieta lipsită de emanația usturoiului la nivel oral. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase - altfel spus. Așadar... Memorii, File de jurnal, Confesiuni. Sunt pagini de „literatură subiectivă” - cum ar spune Tudor Vianu -, cuprinzând adevăruri trăite, necoafate, amintiri - unele duioase, altele revoltătoare - ale obsedantului deceniu, ale epocii ticăloșilor și ticăloșiilor, care, iată că, din păcate, nu numai că nu s-a încheiat în decembrie 1989, ci proliferează într-
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
prescrie hidoșeniile proletcultiste, clamându-și acum „disidența” antedecembristă și mai ales dieta lipsită de emanația usturoiului la nivel oral. Nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase - altfel spus. Așadar... Memorii, File de jurnal, Confesiuni. Sunt pagini de „literatură subiectivă” - cum ar spune Tudor Vianu -, cuprinzând adevăruri trăite, necoafate, amintiri - unele duioase, altele revoltătoare - ale obsedantului deceniu, ale epocii ticăloșilor și ticăloșiilor, care, iată că, din păcate, nu numai că nu s-a încheiat în decembrie 1989, ci proliferează într-
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
într-un dialog responsabil"18. Însă, oricât de profundă ar fi implicarea, înțelegerea, în sensul de comunicare fără rest, rămâne imposibilă „fiindcă sensul intenționat al cuvintelor se poate diminua sau pierde, din diverse motive, în rețeaua enunțurilor și a interpretărilor subiective."19 Suntem introduși prin cuvânt într-o dialectică în care taina (marginile cum ar spune Jacques Ellul) are o importanță covârșitoare, în care „cuvintele omenești devin spatele Adevărului și totodată spatele tăcerii"20. Dar „pentru asceții Patericului, dincolo de vorbe și
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]