3,238 matches
-
prin concluzii paradoxale, ignorând sau neputând să facă demonstrații. Vladimir Streinu era un avocat al substantivului în fața căruia era o plăcere chiar să pierzi procesul, într-atât de subtilă era sentința și atât de măgulitoare rostirea execuției capitale.”1 În pofida subiectivității conținute - nutrită de o prețuire reală - portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu 2. Acesta vede în Vladimir Streinu pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pictură mai mult decât alta mă plasez în câmpul epistemologiei subiective. Dacă mă informez asupra vieții și epocii pictorului respectiv, Van Gogh, de exemplu, operez cu date obiective epistemic. Dacă mă lovesc de o stâncă, am de asemenea acces la subiectivitate ontologică: durerea este ceva pe care nu numai oamenii, ci și animalele o simt. Experimentarea durerii nu necesită intermedierea limbajului. Și deci, gândirea poate fi astfel pre-lingvistică. Dar aici cunoașterea mea se oprește. Nu pot avea aces la obiectivitate ontologică
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
numai oamenii, ci și animalele o simt. Experimentarea durerii nu necesită intermedierea limbajului. Și deci, gândirea poate fi astfel pre-lingvistică. Dar aici cunoașterea mea se oprește. Nu pot avea aces la obiectivitate ontologică. Gândirea reprezintă ultimul refugiu al accesului la subiectivitate ontologică. Epistemologia subiectivă și obiectivă are nevoie de mai mult decât de gândire, au nevoie să fie social construite. Dar, pentru a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la care să se raporteze. În caz contrar, devin
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conceptualizări, la diferite tipuri de "adevăruri". Obiectivă, deoarece aceste metodologii asigură căi specifice de analiză independente în raport cu cercetătorul, deși modalitatea în care cercetătorul își alege domeniul științific de activitate este o problemă de fenomenologie husserliană, nefiind deci integral ferită de subiectivitate. Pe scurt, pentru Searle munții posedă obiectivitate ontologică, fapt care le permite să existe ca munți chiar și în absența oricărei ființe umane. Pentru Onuf, pe de altă parte, munții posedă o indeniabilă obiectivitate ontologică, dar nu avem niciun indiciu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
membrilor Axei, care ar fi prelungit inutil războiul; în absența acestei condiții, armistițiile semnate de liderii de la Moscova cu țările est-europene ar fi fost mai puțin dure, mergând până la potențiala lor autonomie în raport cu sfera de influență sovietică. În primul rând, subiectivitatea autorului și determinarea sa de a încadra fluida situație est-europeană din ultimii ani ai războiului în schema simplificantă și reducționistă a "trădării" și "naivității" Occidentului în raport cu cinismul realist al Uniunii Sovietice este de la bun început tarată. Deși au existat diferențe
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
interogația ce i se aplică e valabilă, așadar, și pentru o categorie de mărturii nescrise, mărturiile orale înregistrate. Cei care manifestă reticență față de acest tip de surse își argumentează punctul de vedere prin limitele memoriei umane, lipsa de fiabilitate și subiectivitatea acesteia. Este recunoscut faptul că, pe măsură ce intervalul de timp care se scurge între momentul desfășurării unui eveniment și cel al unei relatări despre acesta este mai mare, crește probabilitatea ca răspunsurile date să conțină unele lacune. În ceea ce privește subiectivitatea, nu se
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fiabilitate și subiectivitatea acesteia. Este recunoscut faptul că, pe măsură ce intervalul de timp care se scurge între momentul desfășurării unui eveniment și cel al unei relatări despre acesta este mai mare, crește probabilitatea ca răspunsurile date să conțină unele lacune. În ceea ce privește subiectivitatea, nu se poate nega faptul că același eveniment este perceput diferit de mai mulți indivizi, în funcție de diverși factori. Aceste argumente, evocate de istoricii tradiționaliști, sunt cunoscute, dar, în opinia noastră, nu sunt suficient de puternice pentru a exclude sursele orale
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Justiție nr. 56/1993 , statuând că: "Principiul supunerii judecătorului numai față de lege, potrivit art. 123 alin. (2) din Constituție, nu are și nu poate să aibă semnificația aplicării diferite și chiar contradictorii a aceleiași dispoziții legale, în funcție exclusiv de subiectivitatea interpretării aparținând unor judecători diferiți. O asemenea concepție ar duce la consacrarea, chiar pe temeiul independenței judecătorilor, a unor soluții ce ar putea reprezenta o încălcare a legii, ceea ce este inadmisibil, întrucat legea fiind aceeași, aplicarea ei nu poate fi
DECIZIE nr. 93 din 11 mai 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 329 alineatul ultim teza finala din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130272_a_131601]
-
scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Studenții au șansa să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului, în absența unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, ușor de realizat, îngăduie o diminuare a subiectivității profesorului. Ca avantaje, mai consemnăm posibilitatea verificării unui număr mai mare de studenți într-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare, constituit din conținutul lucrării scrise, avantajarea unor studenți timizi sau care se exprimă
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
gradului de realizare a acestor obiective și în ultimă analiză, aprecierea rezultatelor. Prin urmare aprecierea presupune formarea unor judecăți de valoare asupra unui rezultat. Aceste judecăți pot fi mai mult sau mai puțin subiective. Pentru a reduce cât mai mult subiectivitatea aprecierile trebuie să se țină cont de următoarele cerințe: * stabilirea unor criterii, după care să se facă aprecierea, cât si mai concrete (cazul ideal ar fi ca aprecierea să se facă în funcție de anumite norme, bareme); * realizarea unei pregătiri superioare a
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
fondurile necesare pentru derularea unui asemenea proiect la nivel național; 3. sunt asigurate condițiile de protecție a produselor (programelor) acreditate; 4. se schimbă radical concepția privind formele de predareînvățare-evaluare, acceptându-se formele noi, moderne si mult mai eficiente, în care subiectivitatea dascălului este adusă la limitele decenței; 5. există sau se formează specialiști calificați care au disponibilitatea să opereze cu astfel de programe; 6. tinerii acceptă forme noi, cu grad mare de imparțialitate, în evaluare și mai ales în efectuarea diferențierii
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
bolii se concretizează în forme diferite de la caz la caz, de la o etapă la alta la același subiect care de obicei se repliază total asupra propriei lumi lăuntrice, prin dereglări ale asociațiilor de idei, mod de gândire necritică, centrată pe subiectivitate, rupt de realitate prin întreruperea fluxului ideativ, dominat de reverie și fantezie, trăite puternic. Copilul bolnav de TSA (tulburare din sfera autismului) are adesea stări depresive, comportamentale și neurovegetative secundare. Stările psihotice evoluează într-un regim de maximă dificultate pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
prin care ne exprimăm nevoile, ideile, sentimentele dobândite din cea mai fragedă vârstă și constituie un sistem de semne (semnale). Automatismele gândirii au contribuit la nașterea acestui sistem interior de semne, care au devenit limbajul articulat. Acesta exprimă personalitatea, fondul subiectivității noastre. În limba vorbită de la idee la formă, de la sens la semn, drumul este foarte scurt. Exprimarea spontană este mai apropiată de ființa umană „hic et nunc” (aici și acum), pe când limba scrisă este rodul unei elaborări complexe și severe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
reflexiv, fiind marca individualității sale între celelalte pronume, distinctivă, în raport cu pronumele personal neutru cu care are în comun categoria gramaticală a persoanei și realizarea concretă a unor forme, dar desfășoară un registru amplu de variante; variabilitatea semantică merge de la absolutizarea subiectivității, prin anularea ipostazei de obiect gramatical (mă tem), până la o distanțare maximă, echivalând, de fapt, cu păstrarea doar a unei pseudoidentități ( Lecțiile se țin/de profesorul italian.). Această variabilitate semantică se concretizează în varietatea funcțiilor lingvistice ale pronumelui reflexiv. MORFOLOGIA
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gramaticale verbale reflectă poziția verbului în sistemul limbii, ca unitate lexicală, în sistemul vocabularului, ca unitate morfo-sintactică în sistemul gramatical, sisteme interdependente în desfășurarea raportului dintre planul semantic și planul expresiei în funcționarea limbii, deopotrivă ca mijloc de expresie (a subiectivității) și ca instrument de comunicare. CLASE DE VERBETC "CLASE DE VERBE" Clasele de verbe există în mod obiectiv, în realitatea obiectivă a limbii; verbele se comportă, în flexiune ca și în participarea la constituirea structurilor sintactice, în funcție de anumite particularități care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei a doua limite în desfășurarea acțiunii verbale, ci caracterul subiectiv al conținutului semantic al verbului apropiat, la o mare parte din verbe, de conținutul semantic al verbului de stare (a se întrista). Trăsătura semantică definitorie a diatezei dinamice este +subiectivitate, dar aceasta se dezvoltă și se manifestă în mod diferit (sau relativ diferit) la cele două clase: • verbe înscrise la diateza dinamică în sintagme formate din doi termeni autonomi lexical și sintactic (Mihaela s-a speriat.); • verbe dezvoltând diateza dinamică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității”17: - eventiv: a se cuminți, a se înroși, a se întrista etc. - pasiv: a se speria Întrebuințate fără pronume reflexiv, aceste verbe dezvoltă, în interiorul diatezei active, sensul „factitiv”: a se cuminți ® a-l cuminți = a-l face să se cumințească
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceste structuri de cele înscrise în opoziția gramaticală activ/pasiv: Problema s-a știut (a fost știută) de toți./ Toți au știut problema. O comportare similară caracterizează verbul a-și aminti (și locuțiunea a-și aduce aminte), fără însă ca subiectivitatea asigurată de pronumele reflexiv să-i anuleze „tranzitivitatea”, impusă de nevoia descrierii unor limite exterioare sferei subiectului, ceea ce și face ca sintagma diatezei dinamice să cuprindă trei termeni obligatorii. La diateza dinamică, în semantica verbului coexistă trăsătura „subiectiv” cu trăsătura
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
șverb predicatț șobiect (c. direct/indirect)ț La diateza activă, în semantica verbului coexistă trăsăturile „factitiv” și „obiectiv”: „El îi amintește șâl face să-și aminteascăț (de) anii copilăriei.” Verbele a coborî și a urca înscriu, prin diateză, trăsătura semantică „subiectivitate”, implicită în conținutul lor lexical (Turmele coboară/urcă), în perspectiva trăsăturii „+uman”: se coboară, se urcă (în întrebuințări stilistice): Mihai s-a urcat pe muntele acela. Prin diateza dinamică, aceste verbe își anulează și trăsătura semantică „+obiectiv”, corespunzătoare sensului „a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se disting de celelalte verbe prin două particularități: • Varianta primară este sintagma diatezei active; verbul însoțit de pronume este o variantă derivată, la fel ca variantele diatezei reflexive, reciproce etc.: El folosește calculatorul. ® El se folosește de calculator. • Trăsătura semantică „+subiectivitate” a verbului întrebuințat cu pronume reflexiv, în complementaritate cu trăsătura „+obiectiv”, comună ambelor întrebuințări (cu și fără pronume reflexiv, adică dinamic sau activ), rămâne autonomă față de conținutul lexical, constituindu-se în sens gramatical, dezvoltat la nivelul variabilei (al flectivului): El
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.). Deosebirile semantice dintre verbele la diateza dinamică, însoțite și de deosebiri de organizare a sintagmei, permit identificarea a trei valori: 1. dinamic obiectiv (cu un subiect obligatoriu) A ® B El se folosește de naivitatea mea. 2. dinamic subiectiv (absolutizarea subiectivității) ¬ A ® El se fâstâcește. 3. dinamic pasiv (diateza medie) (există o cauză exterioară) A ¬ B El se sperie de orice. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, diateza dinamică se opune celorlați termeni exclusiv la nivel gramatical, numai când caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauză exterioară) A ¬ B El se sperie de orice. În planul expresiei, în paradigma categoriei diatezei, diateza dinamică se opune celorlați termeni exclusiv la nivel gramatical, numai când caracterizează verbele din cea de-a doua clasă; la aceste verbe, sensul „subiectivitate” nu influențează și nu este nici într-un mod influențat de conținutul lexical al verbului, prin trecerea de la o diateză la alta. La aceste verbe, diateza dinamică se opune diatezei active, prin prezența morfemului se: El a îngrijit copilul. - activ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indirect, și de construirea lui cu prepoziția de. Dinamic: El s-a îngrijit de copil. Pasiv: Copilul s-a îngrijit (a fost îngrijit) de către ei. Reciproc: Ei s-au îngrijit unul pe altul. La verbele din prima clasă, la care „subiectivitatea” se dezvoltă ca sens lexico-gramatical de gradul II, diateza dinamică se opune diatezei active prin prezența morfemului se, care se opune unui pronume personal, însoțitor obligator al verbului la diateza activă: Mihai s-a întristat. Mihai l-a întristat pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
El nu a lovit ci a fost lovit. ș.a.m.d. Coordonarea adversativă nu se realizează de regulă între termenii corelativi ai unei categorii gramaticale: În casă nu e frig dar e foarte frig. Fac excepție categoriile gramaticale caracterizate prin subiectivitate: Nu a mers dar ar fi mers și el cu mine., sau modelate subiectiv: El a lovit dar a și fost lovit., precum și categoria gramaticală a timpului: N-a venit încă dar va veni cu siguranță. În ansamblul relațiilor de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]