2,723 matches
-
politica purtată de state cât și în evoluția socială. „În politica mondială globalizare înseamnă dispariția în creștere a puterii tradiționale ale statului suveran.”<footnote Mahdi Mozaffari , Globalizațion and Civilizations, Editura Routledge, London, 2002, p.97; footnote> Prin promovarea conceptului de subsidiaritate (prin care statele membre ale unei organizații internaționale, își deleagă din suveranitatea statală în favoarea organizației respective, un exemplu semnificativ este Uniunea Europeană) se promovează o evoluție în ceea ce privește colaborarea și cooperarea între guvernele statelor. „Globalizarea - constituirea unui sistem de fabricare a lumii
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
administrația centrală și cea locală face din acest model unul federal, în cadrul căruia competențele sunt împărțite între statul federal și statele componente, fiind, din acest motiv, compatibil cu descentralizarea. În Germania, administrația publică are la bază principiile autonomiei locale și subsidiarității, comunităților locale fiindu-le oferit rolul de a se gestiona singure, guvernarea pornind de la nivelurile inferioare către cele superioare, spre deosebire de modelul „de sus în jos” caracteristic Franței. În ceea ce privește felul în care sunt interpretate reformele amintite, trebuie spus că, până în momentul
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
a vieții democratice (filosofie politică asociată cu grassroots democracy) încearcă să dea impresia, mai mult sau mai puțin întemeiată, că deciziile majore sunt luate la baza piramidei politice, la nivelul "firului de iarbă" al organizațiilor și comunităților locale, invocând principiul subsidiarității. GREAT SOCIETY, THE O reactualizare și aprofundare a programului lui Franklin Delano Roosevelt în anii șaizeci, The New Deal, seria de reforme The Great Society a lui Lyndon B. Johnson a urmărit obiective importante, precum eradicarea sărăciei (vezi WAR ON
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
și justiție", precum și la integrarea Convenției Schengen la C.E. Pentru îndeplinirea acestor misiuni, sistemul instituțional al Comunității Europene a fost consolidat prin extinderea votului majoritar la Consiliu și a "codeciziei" cu Parlamentul European. În același timp, s-a introdus principiul subsidiarității, care urmărea limitarea intervențiilor comunitare la ceea ce era necesar pentru atingerea obiectivelor comune, ținând seama de acțiunile conduse de puterile naționale, regionale și locale. Tratatul de la Lisabona, care a înlocuit Tratatul Constituțional, a prevăzut fuziunea pilonilor și extinderea metodei comunitare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Federaliștii pledează în favoarea instituțiilor supranaționale independente de statele naționale și dezvoltarea unui drept european constrângător. Aceasta nu înseamnă a concentra toate puterile în cadrul acestor instituții, ci a combina exercițiul de putere la diferite niveluri (local, regional, național, european), conform principiului subsidiarității. Acest principiu poate justifica, în același timp, mai multă centralizare în anumite domenii, dar și mai multă descentralizare pentru altele. Potrivit concepției federaliste, Comisia Europeană este cea mai bine plasată pentru a juca rolul unui guvern european, în timp ce Consiliul și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ- teritoriale a României (Sorin BOCANCEA) / 165 Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului (Florin GRECU) / 173 Capitolul 9: STATUTUL CURȚII CONSTITUȚIONALE / 175 Reforma Curții Constiuționale (Ioan STANOMIR) / 175 Erori logice în atribuțiile Curții Constituționale (Constantin ILAȘ
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
regiuni aduc România în situația de a reforma sistemul de organizare administrativ teritorial, în completarea și a procesului de revizuire a Constituției. 1. Context european și modele În context european reforma administrativă respectă o serie de principii precum cel al subsidiarității ("exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean"), asigurării resurselor integrale, responsabilității autorităților locale și regionale, principiul "asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii și reguli obiective
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
regionalizării Lecturând Tezele revizuirii Constituției, document publicat de Comisia comună a Senatului și a Camerei Deputaților, observăm deja că partidele politice parlamentare au ajuns la concluzia că este necesară introducerea regiunilor în cadrul legii fundamentale. Partidul Național Liberal dorește consacrarea principiului subsidiarității, reconsiderarea rolului prefectului și reașezarea competențelor de la nivel regional, județean și local. Partidul Social Democrat dorește "crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni". Partidul Poporului- Dan Diaconescu dorește ca să se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
la nivel regional, sub rezerva conformității lor cu Constituția, 3. desemnarea prin vot universal și direct a unui președinte de adunare regional, care să fie reprezentatul regiunii în relațiile cu statul și cu celelalte regiuni, 4. aplicarea efectivă a principiului subsidiarității, prin asumarea de către regiuni a unor sarcini în domeniul politicilor economice, sociale, educaționale, de mediu etc., 5. asigurarea, la nivel central, a unei politici de coeziune interregională, 6. corelarea regionalizării cu reforma reprezentării politice, în sensul asocierii Camerei superioare cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
regiuni a unor sarcini în domeniul politicilor economice, sociale, educaționale, de mediu etc., 5. asigurarea, la nivel central, a unei politici de coeziune interregională, 6. corelarea regionalizării cu reforma reprezentării politice, în sensul asocierii Camerei superioare cu interesele comunităților locale. Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ-teritoriale a României Sorin BOCANCEA După căderea comunismului, una dintre primele măsuri ce s-au impus a fost crearea unor instituții ale administrației publice locale care să răspundă exigențelor unei societăți guvernate de principiile liberalismului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Așa se întâmplă în cazul funcției primarului, organ administrativ propriu al comunei (orașului) care are și anumite atribuții pe linia administrației statale. Discuțiile pe marginea reorganizării administrativ-teritoriale a României au adus în atenție principiul fundamental al organizării Uniunii Europene: principiul subsidiarității. Subsidiaritatea nu este prevăzută în Constituția României, articolul 120 (1) menționând că "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice". Explicația acestei situații este simplă: la data elaborării legii fundamentale, România nu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
se întâmplă în cazul funcției primarului, organ administrativ propriu al comunei (orașului) care are și anumite atribuții pe linia administrației statale. Discuțiile pe marginea reorganizării administrativ-teritoriale a României au adus în atenție principiul fundamental al organizării Uniunii Europene: principiul subsidiarității. Subsidiaritatea nu este prevăzută în Constituția României, articolul 120 (1) menționând că "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice". Explicația acestei situații este simplă: la data elaborării legii fundamentale, România nu era
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice". Explicația acestei situații este simplă: la data elaborării legii fundamentale, România nu era stat membru al Uniunii Europene și cei care au scris Constituția nu au simțit obligația de a introduce principiul subsidiarității. El a apărut formulat mai târziu în Legea nr. 315/20044, care menționează la art. 2(3) că "Principiile care stau la baza realizării politicii de dezvoltare regională sunt: subsidiaritatea, descentralizarea, parteneriatul". De asemenea, el mai apare stipulat și în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
scris Constituția nu au simțit obligația de a introduce principiul subsidiarității. El a apărut formulat mai târziu în Legea nr. 315/20044, care menționează la art. 2(3) că "Principiile care stau la baza realizării politicii de dezvoltare regională sunt: subsidiaritatea, descentralizarea, parteneriatul". De asemenea, el mai apare stipulat și în Legea nr. 195/20065 care, la art. 3(a) propune următoare definție: "exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
următoare definție: "exercitarea competențelor de către autoritatea administrației publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de capacitate administrativă necesară". În condițiile statutului României de stat membru al UE, formularea explicită în Constituție a principiului subsidiarității devine obligatorie. În afară de acest motiv, consider că un argument în favoarea acestui fapt îl consitutie eficiența sa în viitoarea organizare a administrației publice locale. Menționarea descentralizării și a autonomiei nu este suficientă, pentru că aceste principii nu reușesc să determine raporturile dintre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
fapt îl consitutie eficiența sa în viitoarea organizare a administrației publice locale. Menționarea descentralizării și a autonomiei nu este suficientă, pentru că aceste principii nu reușesc să determine raporturile dintre autoritatea centrală și cea locală la fel de eficient cum o face principiul subsidiarității. Descentralizarea în România s-a făcut mai mult formal, iar de cele mai multe ori ea s-a soldat cu transferarea unor obligații administrative către autoritățile locale fără ca acestora să li se aloce și fondurile necesare îndeplinirii acelor obligații. Faptul că în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
fondurile necesare îndeplinirii acelor obligații. Faptul că în joc sunt elemente de natură juridică ar putea fi perceput ca dovadă că relațiile dintre statele membre și UE precum și dintre autoritățile locale și cele centrale din țările membre structurate pe principiul subsidiarității sunt strict de această natură, în care componenta ideologică nu și-ar avea locul. Dar, avem în față un exemplu de operaționalizare a unui principiu ideologic. De aceea, consider necesară o scurtă prezentare a filosofiei sale. Sunt convins de faptul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
factorilor politici din România, va întâmpina dificultăți îndeosebi din cauza necunoașterii sensului său. Fără o "pregătire ideologică" (depășind reticențele pe care această formulă le întâmpină, pe bună dreptate, în societatea românească), aplicarea acestui principiu nu are sorți de izbândă. Conceptul de subsidiaritate a apărut ca o a treia cale între varianta propusă de socialismul centralizator și cea a liberalismului clasic. Statul subsidiar este o proiecție de factură creștin-democrată ce vizează acordul dintre o politică socială și un stat descentralizat. Chantal Millon-Delsol6 ne
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
o a treia cale între varianta propusă de socialismul centralizator și cea a liberalismului clasic. Statul subsidiar este o proiecție de factură creștin-democrată ce vizează acordul dintre o politică socială și un stat descentralizat. Chantal Millon-Delsol6 ne oferă următoare definiție: "Subsidiaritatea... nu stabilește secundaritatea societății în raport cu omul, ci secundaritatea acțiunii societății sau a statului în raport cu individul [...]. Ea presupune deci nu o societate explodată în care fiecare nu are competență decât pentru binele său propriu, fără intervenția autorității nici o societate militarizată în
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sa în serviciul propriei sale propășiri". Societatea civilă și statul nu luptă una împotriva altuia. Fiecare însă încearcă să acapareze competența, în domeniile care le sunt comune. Limitele ingerinței nu sunt niciodată aceleași, această incertitudine fiind tocmai garanția libertății. Principiul subsidiarității stabilește că "instanța publică vine să acopere deficitele dar nu dă tuturor, la modul nediferențiat, înainte de a ști cine poate răspunde propriilor sale nevoi [...]. Nu datoria de ingerință este cea care înăbușă libertățile, ci datoria de ingerință cu finalitate egalizatoare
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
producă doar respectând câteva criterii: exigența să răspundă unei desfășurări a personalității și nu satisfacerii unei pofte; răspunsul la nevoia individuală să nu sacrifice bunăstarea individuală; intervenția poate preceda cererea, tocmai pentru a evita epuizarea resurselor ajutorului de sine. Principiul subsidiarității a apărut încă din Tratatul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO), intrat în vigoare la 25 iulie 1952, sub forma activității limitate, neintervenționiste a Comunității pentru că CECO avea puterea unui cartel, s-au conceput politici antimonopoliste. Apoi, în Actul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
semnat la Maastricht la 7 februarie 1992: "Comunitatea acționează în limitele competențelor care îi sunt conferite și a obiectivelor care îi sunt date prin prezentul tratat. În domeniile care nu țin de competența sa exclusivă, Comunitatea nu intervine, conform principiului subsidiarității, decât dacă și în măsura în care obiectivele acțiunii nu pot fi realizate într-o manieră suficientă de către statele membre și pot să fie mai bine realizate la nivel comunitar". Pentru a înlătura ambiguitatea privitoare la zona de incidență a principiului, Comisia a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
excela prin flexibilitate, ea nu asigura și transparența funcționării instituțiilor UE, fiindcă mereu apăreau elemente noi8. Abia în Declarația nr. 23 anexată Tratatului de la Nisa a fost solicitată "delimitarea precisă a competențelor între UE și statele membre respectându-se prinicpiul subsidiarității"9. În "Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității" din Tratatul de la Amsterdam, la Art. 1 se preciza: "În exercitarea competențelor sale, fiecare instituție veghează la respectarea principiului subsidiarității. De asemenea, veghează la respectarea principiului proporționalității, în virtutea căruia acțiunea Comunității
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
transparența funcționării instituțiilor UE, fiindcă mereu apăreau elemente noi8. Abia în Declarația nr. 23 anexată Tratatului de la Nisa a fost solicitată "delimitarea precisă a competențelor între UE și statele membre respectându-se prinicpiul subsidiarității"9. În "Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității" din Tratatul de la Amsterdam, la Art. 1 se preciza: "În exercitarea competențelor sale, fiecare instituție veghează la respectarea principiului subsidiarității. De asemenea, veghează la respectarea principiului proporționalității, în virtutea căruia acțiunea Comunității nu va depăși ceea ce este necesar pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
precisă a competențelor între UE și statele membre respectându-se prinicpiul subsidiarității"9. În "Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității" din Tratatul de la Amsterdam, la Art. 1 se preciza: "În exercitarea competențelor sale, fiecare instituție veghează la respectarea principiului subsidiarității. De asemenea, veghează la respectarea principiului proporționalității, în virtutea căruia acțiunea Comunității nu va depăși ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor tratatului". Iar Art. 3 prevedea că " Subsidiaritatea este un concept dinamic care trebuie să fie aplicat în lumina obiectivelor enunțate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]