6,023 matches
-
fabulosului în ziarele de scandal. În primul său număr din 2000, unul dintre aceste ziare, Weekly World News, a avut următoarele articole: "Fața lui Satan văzută deasupra capitalei Statelor Unite" (Mann, 46-47). "Un pergament antic oferă o descriere a Paradisului" cu subtitlul "- și o formulă secretă pentru a reînvia morții!" (Foster, 6), "Unul din patru piloți de OZN este beat!" (Sanford, 13), " Cadavrul unui demon găsit în Țara Sfântă" (Foster, 13) și "Alertă națională declanșată de NTSB: Un avion cu pasageri aproape
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de ce aceste relatări pot fi considerate exemple de jurnalism literar narativ timpuriu. La fel ca și Truman Capote, care a insistat că In Cold Blood este adevărată (deși au apărut dovezi că nu a fost așa), Elkanah Settle adaugă un subtitlu cărții sale, trădând intenții similare: Unde sunt detaliate multe din aventurile sale malefice (adevărate) în Anglia, Irlanda, Franța, Spania și Italia" (prima pagină). Această "realitate" va determina, cel puțin după intenția autorială, natura "realității". Settle se joacă cu ideea prezentului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și parte a longevivei literaturi a tâlharilor. Adevăratul Wild îl va inspira pe Henry Fielding să scrie romanul bazat pe personajul cu același nume. Dar Defoe insistă, la fel cum a făcut Settle cu Maiorul Clancie, să adauge și un subtitlu care susține că relatarea sa despre Wild "nu este ficțională, ci luată din gura lui și adunată din hârtii scrise de el". Nevoia de a insista în veridicitatea relatării are o tradiție foarte veche și reflectă în viitoarea epocă augustă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
practică provine din secolul al XVII-lea: Într-o vreme în care biografiile tâlharilor și istoriile secrete erau la modă, autenticitatea reală sau presupusă a unei relatări era un avantaj pentru scriitorul de ficțiune" (Sutherland, 214). Un exemplu concludent sunt subtitlurile lucrărilor Maiorul Clancie de Settle și Jonathan Wild de Defoe. Dar una din marile ironii în dezvoltarea prozei narative este că în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea situația s-a inversat, dacă luăm în calcul observațiile de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a căzut purtând doar propriul ei mesaj, dar s-a lăsat dominat de orientarea sa politică de stânga. Întrucât reevaluarea națională avea loc în aceeași perioadă cu Marea Criză, reportajul descriptiv era deseori "în căutarea Americii", ceea ce va deveni și subtitlul unei cărți publicate de Asch în 1937, intitulate The Road: In Search of America (Drumul - În căutarea Americii, n. trad.). Cartea descrie o călătorie de-a lungul țării pe care autorul a făcut-o cu mașina la jumătatea anilor '30
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Spirit of the Times: A Chronicle of the Turf, Agriculture, Field Sports, Literature, and the Stage. În cartea sa despre istoria jurnalismului american, publicată în 1873, Frederic Hudson îl caracterizează drept "primul ziar sportiv săptămânal publicat în Statele Unite" (341), în ciuda subtitlului său. Printre articolele publicate, se numără "The Big Bear of Arkansas", basmul scris de Thomas Bangs Thorpe, dar și schițe asemănătoare cu aventurile vânătorești. Într-adevăr, "The Big Bear of Arkansas" poate fi considerată o schiță realistă deoarece naratorul relatează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care ajungea la statutul de literatură superioară. Însă acest statut ar eșua în identificarea stilului ziarului în care au apărut schițele lui Thorpe, un stil parțial ascuns, deoarece Hudson l-a caracterizat drept un cotidian "sportiv". Într-adevăr, dat fiind subtitlul ziarului Spirit, cotidianul pare să conțină o gamă largă de viziuni în alegerea lumii: Turf, Agriculture, Field Sports, Literature, and the Stage. Întrebarea care apare este: cine și-ar fi permis, în anii 1840, să își petreacă timpul liber și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
5 moduri diferite? Hudson numește ziarul Spirit unul dintre multele "ziare de clasă" (343). Această legătură cu clasele sociale a fost recunoscută în mod direct în anii 1850, când proprietarul ziarului a fost schimbat (Thorpe devenind unul dintre directori), iar subtitlul a devenit The American Gentleman's Newspaper. Așadar, schițele lui Thorpe conțineau un anumit grad de succesiune în clasele sociale, care i-a permis să intre în atelierele respectabile ale societății moderne, deși conținutul ar putea fi considerat "necivilizat" de către
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
trebui să o rezolve individual sau prin dezbatere" (480-81). Jurnalismul literar narativ/nonficțiunea are de aceea o natură binară și Heyne citează spre exemplificare In Cold Blood. Cartea are un statut factual în acord cu intențiile lui Capote anunțate în subtitlul cărții O relatare adevărată... Mai mult, statutul factual este reiterat în declarațiile din prefață, în care autorul spune că toate materialele au fost preluate fie din propriile observații, interviuri, ori transcripții. Totuși anumiți critici au dovedit, notează Heyne, că Truman
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a doua a românului Thérèse Raquin]. 78 În acest model, ereditatea și mediul joacă rolul unor mari operatori care actioneaza complementar, primul în diacronie, cel de-al doilea ca factor sincronic. Mediul este delimitat ca spațiu fizic și social. 79 Subtitlul seriei Rougon-Macquart, "Istorie naturală și socială a unei familii din timpul celui de-al doilea Imperiu" precizează că personajul este situat într-un univers al perioadei istorice, al societății, al congenitalității. E.Roy-Reverzy constată [1998, p.164] că spre deosebire de La
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mai mare bărbat al României” cum Îl numește scriitorul pe conducătorul Mișcării de eliberare de la 1821. Scriitorul demonstrează astfel că toate faptele lui Dinu Păturică sunt și antipatriotice. Valoarea de frescă socială și morală a romanului este sugerată și de subtitlul proverbial dat acestuia : „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; subtitlul Îi pune În vedere cititorului că datele oferite de roman aparțin realismului situațiilor prezentate. Romanul are și o valoare documentară, prin referirile făcute la o serie de aspecte din viața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
conducătorul Mișcării de eliberare de la 1821. Scriitorul demonstrează astfel că toate faptele lui Dinu Păturică sunt și antipatriotice. Valoarea de frescă socială și morală a romanului este sugerată și de subtitlul proverbial dat acestuia : „Ce naște din pisică șoareci mănâncă”; subtitlul Îi pune În vedere cititorului că datele oferite de roman aparțin realismului situațiilor prezentate. Romanul are și o valoare documentară, prin referirile făcute la o serie de aspecte din viața culturală a Tarii Românești. Titlurile unor capitole sunt grăitoare pentru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căreia finlandezii care nu știau să scrie și să citească nu aveau voie să aibă copii. 3.3.2.7. Revista "Vatra" Finlanda și limba latină În anul 2003, Cornelia Lucia Frișan dedică articolul Pecetea clasică limbii latine. Nuntii Latini, subtitlu al articolului mai sus menționat, este de fapt o revistă internațională de știri în limba latină, revistă unică în Europa și în lume, din care Cornelia Lucia Frișan ne prezintă un scurt fragment. Compania Radiofonică Finlandeză a folosit în mod
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
practică, pe care nu altcineva, ci ei înșiși ar putea-o fixa, în orice moment al existenței lor. SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY Viața și moartea muzicii clasice ... este titlul ultimei cărți a muzicologului britanic Norman Lebrecht, care adaugă ca subtitlu „înfățișând cele 100 de discuri cele mai bune și 20 din cele mai rele înregistrate vreodată“. Scriu sub impresia dispariției lui Luciano Pavarotti și nu pot să nu observ că, în clasamentul oferit de Lebrecht, tenorul italian a fost un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Thompson » Spaime și scârbe în Las Vegas Cealaltă față a Visului American Bogdan Romaniuc Spaime și scârbe în Las Vegas este un roman autobiografic al lui Hunter S. Thompson, creatorul „jurnalismului Gonzo“, în care autorul devine chiar personajul întâmplărilor povestite. Subtitlul romanului lui Thompson, „O călătorie în inima sălbatică a Visului American“, amintește chiar de aventurile scriitorului, în calitate de corespondent al cunoscutei reviste „Rolling Stone“, unde au apărut primele fragmente din Spaime și scârbe în Las Vegas. Romanul lui Thompson, presărat de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
desmormântez aceste amintiri”. Interesant este că asemenea versuri fuseseră găzduite inițial în ziarul „România”, organ al apărării naționale, condus de Sadoveanu și Goga, publicate la rubrica „De pe frontul nostru” și aveau căutare, priză la public cum spunem astăzi. Publicate cu subtitlul Poezii de război, volumul este „opera unui poet patriot, care considera drept unica sa datorie îmbărbătarea soldaților și a țării printr-un limbaj de cea mai largă audiență”, scrie Liviu Grăsoiu în prefața la cartea menționată. În ciuda vicisitudinilor și înăspririi
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
artei americane descrise de școala lui Greenberg la strategiile funcționaliste propuse de conceptualiști poate fi de asemenea exemplificată printr-un alt proiect al lui Dan Graham publicat pentru prima oară în 1969 sub titlul Subject Matter și care indica în subtitlul său schimbarea paradigmatică în curs din artele vizuale ale timpului: 1. the subject (rather than the object), 2. matter (as process not as object) / 1. subiectul (mai curând decât obiectul), 2. materia (ca proces, nu ca obiect). În acest text
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
intelighenția europeană e mult mai rafinată și mai complexă, e mai aproape de spiritul meu, îmi place mai mult. S.A.: Deveneai o figură tot mai cunoscută pe plan internațional când apare, în sfârșit, prima ta carte în Israel - Cabala, al cărei subtitlu e justificat: tu oferi cu adevărat „noi perspective”; ai fi putut spune la fel de bine „perspective revoluționare”, dacă n-ai fi fost modest. Tu aduci - e judecata specialiștilor, nu părerea mea de diletant - ceva foarte nou în discuție, și nu toată lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
dacă, în dosarele care acum se deschid, conform legii, vor fi găsite asemenea declarații-angajament ale persoanelor ce au fost cercetate de Securitate pentru „manifestări ostile”, nu înseamnă că respectivii oameni au devenit, din acel moment, agenți ai fostei Securități. În subtitlul de mai sus am folosit cuvântul „necorespunzător”, pe care îl voi explica în finalul acestui capitol. Consemnarea, mai exact, modul de descriere în declarații, note, rapoarte sau în alte documente interne a conținutului manifestărilor propagandistice la care m-am referit
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Salvării Naționale a întreprins, după 1987, și alte acțiuni anticeaușiste, ofițerii din Direcția Contrainformații Militare, din Direcția Cercetări Penale și din Direcția Procuraturilor Militare, inclusiv subsemnatul, care au fost implicați în cercetarea acestui caz, trebuie considerați, într-un fel, complici! Subtitlul care urmează poate fi atât ușor sugestiv, cât și puțin retoric. Dosarul operativ: Iliescu - C.S.N.!? (L-a trădat fosta Securitate pe Ceaușescu?) Așadar, cine va examina dosarul penal privind pe căpitanul de rangul I Nicolae Radu nu va găsi decât
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
in sarcină: în vara anului 1987, a conceput, singur, manifeste anticeaușiste, în numele unui așa-zis, deci inexistent, C.S.N., pe care le-a realizat la Constanța cu ajutorul a trei complici și le-a adus la București, în vederea difuzării. Fără îndoială că subtitlul de mai sus poate părea cel puțin straniu, chiar și pentru cei care au citit cu atenție ultimul paragraf al subcapitolului anterior. Pentru că nu puțini se vor întreba, probabil, ce legătură poate exista între acțiunea unui om care a luptat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
acesta să treacă la răspândirea manifestelor, l-a cercetat penal pentru faptele săvârșite și l-a trimis în judecată, ceea ce a condus la condamnarea celui în cauză la mulți ani de închisoare. Voi încerca să prezint unele elemente justificative pentru subtitlul întrebare în discuție, cel mai important fiind legat, desigur, de cazul Nicolae Radu, și care mi-au format solida suspiciune că Securitatea - sau, mai exact, o parte a ei și, în orice caz, cadre cu înalte funcții de conducere - l-
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
sau, în traducere liberă, „cum se vede media românească dintr-o campanie prezidențială”. Studiul nostru focalizează interesul asupra unui aspect al textualității cunoscut sub denumirea de „paratextualitate” ca set de elemente specifice de însoțire și prezentare a textului propriu-zis: titluri, subtitluri, mărci de segmentare textuală, prefețe, coperți... Paratextualitatea numărului 42 al revistei „Regard” cuprinde și segmentarea conținutului în rubrici (Editorial, Întâlnire, Pe prima pagină, sau dosar tematic, Societate, Economie, Cultură), investigația lingvistică pe care o realizăm oprindu-se doar la à
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
rol de paratextualitate în raport cu dosarul tematic al numărului, anticipând subiecte, genuri publicistice, actori creați de presă. În À la une - Les médias mis au jour, toate tipurile de presă sunt puse sub lupa jurnalistului: presa scrisă, radiofonică și televizuală. Titlurile, subtitlurile, chapeau-urile, citatele de autoritate, elementele semantice de decupaj textual ne conduc către o concluzie evidentă a investigației, formând o aură tematică gris: funcționarea presei românești, cu privire la perioada de campanie electorală, într-un context al (dez)informării manipulatoare, al corupției generatoare
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de sine în folosul celui de lângă tine. (6 ianuarie, 2010) Pentru o lectura inedită a textului Legii bugetului (II) Bugetul unei țări e o construcție impresionantă. Textul său propriu-zis este acompaniat de zeci de structuri paratextuale, anexe, tabele, grafice, titluri, subtitluri. Un volum imens de muncă și materie cenușie care produce interpretări multiple, conflictuale, adesea, izvorâte din interese care ar trebui să fie, totuși, convergente. Și, într-un final, chiar devin convergente, confirmând, verificând un alt postulat guénonian conform căruia ”veritabila
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]