5,950 matches
-
dorise cu disperare, o convinsese că celibatul, și în cazul unui bărbat și, mai ales, unei femei, era mai confortabil decît acele mariaje nefericite, ce îi produceau greață! Dacă în sufletul ei delicat ca o floare de păpădie ar fi suflat cineva, probabil că i l-ar fi răsfirat în aerul amiezii de primăvară și ar fi dispărut fără nici un regret în clipa aceea de pe fața pămîntului 50 TEAMA INCONȘTIENTĂ DE GÎNDACII DE BUCĂTĂRIE Adelina a fost personajul principal în acea
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
lumii și stă pe îndelete de vorbă cu Dumnezeu, care este mare și blînd și bun și care lăcrimează cînd îi vede pe oameni cît sînt de chinuiți în sufletele lor, pentru că el nu i-a făcut așa cînd a suflat peste creștetele lor bucuria de a trăi și se miră cînd vede bisericile pictate cu draci imaginari, născociți de cine știe ce minte opacă pentru a le strica oamenilor echilibrul interior ... Totul era și trebuia să fie echilibru, așa înțelegea pruncul lumea
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
care simți că zvîcnește viața planetei. Ziarul moare repede și, de aceea, știrea trebuie să fie fierbinte, violentă, să șocheze, altfel te simți frustrat, tu, ca cititor, dacă parcurgi un text de mămăligă în care nici măcar nu ești obligat să sufli, ca să nu te frigă. Dar acolo, la “Național”, era o echipă puternică, Gică Voicu fiind un ziarist înnăscut, unul dintre acei oameni care nu ies din birou, dar simt pulsul major al vieții cu mai multă acuitate decît pietonii care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
biciuia pădurea. Apariția în negru, răcni, cutremurând cerul și pământul. O gluga mare îi acoperea fața. -Opriți! N-aveți dreptul, să aduceți înapoi, ce-am secerat eu! Ținea în mână un toiag înalt cu un craniu de mort în vârf. Suflă spre torță și o împietri cu răsuflarea de gheață. -El îmi aparține, pentru veșnicie ! -Rămâi pe loc! Împărăția ta nu este aici! Nu ai fost invitată! L-ai luat mișeleste. Așa spune Cartea Cunoașterii. Nu ai dreptul, să te amesteci
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
sfânt, Creatorul lucrurilor, văzute și nevăzute. Puterea Adevărului exprimă dragostea. Ea va învinge răul. Binele-i nemuritor! Regele deschise ochii. Uimit, se uită la toate acele creaturi.Ele dădeau viață pădurii în mijlocul nopții. Speranța i-a mângâiat fruntea, Viața a suflat ușor spre el, Iubirea i-a atins inima cu palma, Puritatea i-a întins un crin imaculat. Bărbatul zâmbi, copleșit de emoție: -Voi mi-ați fost sprijin, m-ați iubit necondiționat, fără rezerve ... la bine și la greu, când eram
BASM... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357965_a_359294]
-
ar exista numai omul, ar fi iarăși simplu: am face, poate, poezie...“. Astfel își afirma Constantin Noica crezul în unul dintre aforismele sale înmănuncheate între coperțile „Gândirii filosofice“, intuind cu anticipare specific românească ceea ce Ja-cques Derrida (vezi eseul său „Cuvântul suflat“) va numi mai târziu „dialogul care ar trebui deschis între discursul critic și cel clinic“ al mentalității umane. Pe aceeași linie securizantă a semnificației se înscrie cu succes și „interpretarea simptomatică“ la care se referea Jonathan Culler în prefața la
TERRARISMUL PNEUMATIC – O SIMPTOMATOLOGIE de IGOR URSENCO în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358045_a_359374]
-
Și umplând hambarele. Toamnă, în cămară ne aduci Mere, pere, gutui, nuci... Ești atâta de bogată, Că te-așteaptă lumea toată. Toamna bogată Toamna dulce și bogată La noi s-a strecurat șireată, A mers întâi la floricele Și-a suflat argint pe ele. S-a dus apoi la pere și la nuci, Pe unele le-a făcut dulci, Pe altele le-a scuturat sub ram, Și, uite-așa, a mai trecut un an. Toamna, toamnă iar... Ești atât de frumoasă
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
gigolo! Stați așa, nu vă grăbiți! Mai știți oare să iubiți? Ați scris multă poezie, Sunteți tari în teorie, Dar la practică, cumva, Vă întrece cineva? Știți să înfloriți cuvântul, S-adormiți în plete vântul, Știți s-aprindeți felinare, Să suflați în lumânare, Plângeți când plouă pe geamuri, Când se suie la cer neamuri, Chemați popi la parastase, Nu vă plac mâncăruri grase, Da!, sunteți și credincioase, Țineți post, să fiți frumoase, Pe de rost știți calendarul, Mai ceva c-abecedarul
ÎN SFÂRŞIT! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358098_a_359427]
-
Împărtășește-mi din fericirile și necazurile pământești! - Aici pe pământ, lacrima se întrepătrunde cu surâsul, durerea cu bucuria, iubirea cu indiferența... Gustăm pe rând din ele, ca să putem să ne cunoaștem în profunzime latura umană, să putem rămâne oameni - lut suflat de boarea caldă a eternității, îi spun cu resemnare în glas lunii - măreață prințesă. Ea îmi zâmbește tainic, de parcă ar înțelege cum e să fii om. Eu o răsplătesc cu o lacrimă de vise, într-o noapte de primăvară, cu
LUNA, CONFIDENTA MEA de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358105_a_359434]
-
poporul nostru, au bătut vânturi ... uneori prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a Daciei (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană ... ), dar de cele mai multe ori... au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare. Toate aceste
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
și mii de flori. Așa e Bugeacul. Dar a trecut luna Maiu, bucatele s'au copt și a sunat ora binecuvântată a secerișului. Cu o săptămână mai'nainte, vântul, care până atunci adia prin câmpii, deodată a încetat de a sufla; nici o urmă de nor pe cer, din a cărui înălțime nemărginită arde un soare neîndurat. Termometrul arată 450- 460 la umbră și în două, trei zile, grâul e pierdut. Întreaga muncă a omului a pierit fără nici un rezultat; nădejdile de
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
prima dată, apoi printre rânduri am văzut cum se apropia de răzor o dihanie de om, agitând prin aer un ciomag. Chipul său întunecat, din gura căruia lăsă să-i cadă un fluier legat la gât cu ață, în care suflase până ieșise dintre rânduri, mă înspăimântă. O ploaie de înjurături, de anafură, paști și bisaltiri, la adresa tatălui meu, ieși din gura acelei ființe hidoase, ce semăna mai degrabă cu un orc slinos din Harry Potter. Apoi se îndreptă spre mine
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
Și-mi vorbește mai domol: Uite-l cum sună..., e gol! Că-n dovleac îmi ai semințe... Și cu cap te-a înzestrat? Carnea, cum ți-a pus pe oase! Când erai humă cleioasă; Și-n gură ți-ar fi suflat... Că din lut ești zămislit, El cată și te prostește... Crezi ce popa-ți povestește? - Cap de cretă-nțelenit! Pentru acele dobitoace. Și cu dragoste m-atinge Domnu’ urechea-mi întinde, Iar vorbesc: „Mie nu-mi place!” Și blănița-i cu
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
și poartă undele pe sub umbra arinilor când soarele dogorește pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
necesar. Faptul că un jurist experimentat că Victor Ciorbea a prevăzut în statutul CSDR cine poate angaja patrimoniul sindicatului ne arată că aici se gaseste una din ‘'cheile'' misterului legat de patrimoniul UGSR. Fusese fript cu ciorbă din CNSLR-Frăția și sufla acum și-n iaurtul din CSDR.Mai apoi, situația avea să se schimbe și începând cu anul 1998 acțiunile SC SINDROMANIA SRL au fost reîmpărțite, cooptate fiind încă două (oare de ce nu și a treia?) confrderații reprezentative la nivel național
CUM AM VAZUT EU MISCAREA SINDICALA DIN ROMANIA de TUDOR URLEA în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357577_a_358906]
-
Acasă > Poezie > Familie > VIAȚA LA BORCAN Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 541 din 24 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Peste acest borcan am suflat înțelepciune, într-o piatră în formă de școală am pus cu mâinile mele o casă, pomi mulți am sădit și tot în piatră i-am regăsit. Vă văd și pe voi, trei pietre țări cum v-ar spune bunica! Și
VIATA LA BORCAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357647_a_358976]
-
coboară Aducând belșug și pace. Când șase luni fata va pleca La Hades, cum a fost decis În sufletul mamei durerea, E toamna cu cerul închis. În inima Demetrei e frig Lacrima ei arsă-i de ger, Căci vântul iernii suflă aprig, Și în noapte stelele pier. Deci, primăvara,vara,toamna, Chiar și iarna friguroasă, Ne sunt legate de legenda Persefonei,cea frumoasă! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: LEGENDA ANOTIMPURILOR / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1658, Anul V, 16
LEGENDA ANOTIMPURILOR de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357749_a_359078]
-
loc la mine, sunt ștudent la medicina .. După dicție și fizionomie, tânărul trebuie că este grec. I se permite să vină aproape de cardiac, se lasă în genunchi, vâră degetele între maxilarele victimei atacului, îi scoate proteza și începe să-i sufle aer. Cu o mână îi apasă ritmic și insistent pieptul. Un fumător, așadar,un mare fumător, îmi certific privindu-i degetele pătate de nicotină și țigareta încă arzând pe asfalt. Ce stupid! Îmi șterg fruntea, tremur tot privind muribundul nu
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
aliat alinător celei ce nu mai are de partea sa decât vântul și ploaia, ziua și noaptea, chinul și dansul! Când vor să cadă, în primele zile din decembrie (2014), întâile ninsori cu tulburătoare melancolii, va fi frig de vom sufla în mâini, ne vom încotoșmăna în paltoane și ne vom înfoofoli sub căciuli...! Ne-om înveli inimile pline de dor cu o pătură sufletească, singura ce ține de cald inimii! Ne-om așterne în culcușul iubirilor omenești gândurile, ca să se
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
că nu l-a mai adăpostit nimeni... ori la marginea unei păduri, cu mațele ghiorțăindu-i de foame, săracul. Dacă în ziua aceea nu aavusese norocul să întâlnească un om milos, își punea săracul, sub cap traista goală, prin care sufla vântul și se culca pe pământul gol, ca să se învelească și el cu o bucată de cer. Noroc că adurmea pe dată și nu mai tremura de frig. Hai, hei, hei și după ce a bătut el cu piciorul toate țările
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
de la Națională îi așteaptă, însă, și o uriașă muncă intelectuală, căci multe lucruri sunt de adus la standardele lumii biblioteconomice. Mai adăugăm și retrocedarea bibliotecilor private confiscate în cadrul mult celebrei acțiuni CONACUL, de la începutul anilor '50. Despre care nimeni nu suflă o vorbă. În sfârșit, avem un sediu de Bibliotecă Națională la standardele lumii civilizate. Cred că de aceea nici nu eram primiți în spațiul Schengen. Ei știu ce înseamnă structurarea celui mai mare serviciu civil de informații al unui stat
TABLETA DE WEEKEND (1): UN REGAT BIBLIOTECONOMIC de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358618_a_359947]
-
de tot ce se poate trafica, cântăreți stradali, jucători de alba-neagra, ori cine știe ce alte meserii la fel de profitabile, fiind conduși de glorioșii generali numiți șefi de clan. Sunt de o eficiență exemplară și întreagă Europa este la picioarele lor. Nimic nu suflă, nici băncile, nici polițiile naționale, servicii secrete sau caraghioasele lor sisteme de justiție. Discreți ca o tenie și perseverenți la fel, ei sunt adevărații conducători ai lumii. Ei, adică el, împăratul! Bine, mai avea de furcă printre neamuri și apropiați
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
până-n în albul ochilor, însă prinții, mai nonconformiști, erau îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Acestea erau simbolurile puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale sau ducale aveau, obligatoriu, cinci-șase turnulețe. Famfarele și tarafurile
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
nostru, au bătut vânturi... când mai prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană...) dar de cele mai multe ori au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare; toate aceste
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
e oceanul de valuri Și cerul de stele. Doamne Dumnezeule, Iisuse Christoase, Lumea aceasta a sărbătoare Și a sufletul Tău miroase ! Tu ține-o, Doamne, în palmă, Cum ai ține o vietate, Și mângâi-o, Doamne, pe creștet, Cu bunătate ! Suflă peste ea, Atâta duh, Cât albastru Ai pus în văzduh ! RUGĂCIUNE PENTRU SORA MEA ! De ieri Sora mea s-a îmbolnăvit Și tatăl nostru, E tare mâhnit ! Doamne Dumnezeule, Tu care ești un munte de bunătate, Tu care le poți
POEZIA PSIHOTERAPEUTICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344584_a_345913]