2,627 matches
-
să mă vadă, dar probabil că nici n-or să mă observe. Probabil că nu se vor gîndi deloc la asta. Chiar dacă m-ar analiza, ar crede probabil că sînt puțin tensionat. Probabil nu vor crede că sînt nebun, ci supărat sau că sufăr poate de vreo afecțiune fizică. Probabil că nu vor discuta despre mine, pentru că se gîndesc la lucruri mai interesante. Notați în jurnal un exemplu de situație în care ați reacționat în mod exagerat. Alegeți o situație recentă
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
promis. Persoana căreia i-ați făcut promisiunea se plînge de acest lucru, însă ajung să critice tot ce vă privește. Vă dați seama că i-ați dat planurile peste cap și îi recunoașteți dreptul de a fi iritată sau chiar supărată pentru că ați uitat, însă trebuie să precizați destul de clar că, deși vă cereți scuze pentru lucrul respectiv, nu acceptați toate celelalte afirmații pe care le-a făcut despre dumneavoastră. Expresia îmi pare rău este folosită uneori prea des. Deseori, nu
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
În această secțiune, vom analiza două strategii specifice pentru diminuarea excitației. Prima este o strategie simplă de control al respirației, care urmărește reducerea frecvenței și intensității respirației și vă ajută să fiți mai relaxat. Adesea, cînd oamenii sînt speriați sau supărați, încep să respire accelerat. Intensificarea respirației face parte din răspunsul luptă sau fugi avem nevoie de mai mult oxigen dacă trebuie să ne luptăm sau să fugim. Cu toate acestea, respirația prea intensă și cu un ritm prea rapid în
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
eu, având pe cap o bască nouă, albă, am vrut să văd dacă apa din pârâul care străbătea tăpșanul, pe care se desfășura manifestarea, trece prin materialul băștii sau nu. Apa a trecut, dar basca s-a umplut de mâl. Supărată doamna învățătoatre, supărat eu, mai ales după ce am ajuns acasă și mama a constatat boacăna pe care o făcusem. La Ripiceni, sat situat pe malul Prutului, unde înainte de război exista o fabrică de zahăr, l-am avut ca învățător pe
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
subsecretari de Stat: Dumitru Iuca, fiind însărcinat cu administrația locală, iar Victor Iamandi, cu poliția și jandarmeria, delegația secretarului general cuprinzînd toate atribuțiile ministerului. Această delegație, numai cu o parte din atribuțiile ministerului, a supărat la culme pe Victor Iamandi. Supărat era, de altfel, Victor Iamandi chiar de la constituirea guvernului, socotindu-se umilit a servi sub ordinele lui Ion Inculeț. Animozitatea între Inculeț și Iamandi era veche, încă din opoziție, de la Iași, unde locuiau amîndoi, și Victor Iamandi credea că Inculeț
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
inundat pe dată obrajii și ridicându-mă pe vârfuri cât am putut am exclamat: Dar, uitați-vă cât sunt de mare! La care clasa a izbucnit în hohote. Doamna m-a mângâiat duios pe cap și a afirmat: Nu fii supărată! Astăzi rămâi cu noi. Nu trebuie să pleci și oricând ușa clasei noastre va fi deschisă și pentru tine. Dar, iepurașul va mai fi la anul? Bineînțeles. El are menirea de a primi bobocii în clasa I. Nu pleacă din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
privirile verișorilor Buzilă Iliuță și Mircea. Nu le-am spus părinților de "onoarea" ce-am avut o la bal, nici că nu mi-au stat picioarele, căci altădată nu m-ar mai fi lăsat s-o însoțesc pe sora. Mama supărată c-a avut musafiri și încărcată de treburi nu ne-a lăsat să ne odihnim deloc, ci ne a făcut program. Să culegem cânepa de vară căci e întrecută de coaptă. Așa că ne-am schimbat hainele și-am aterizat în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
să mă spăl și să servim masa împreună. Apoi a "certat-o" pe mama și ne-a trimis să ne odihnim. Cânepa am lăsat-o pentru a doua zi. Doar sănătatea e înainte de toate, îi spune tata mamei, prefăcându-se supărat. Tusea măgărească Se spunea mai demult pe la noi, prin sat, că, dacă schimbi aerul, îți trece tusea, nu ai complicații la plămâni. De aceea, tata îngrijorat de sănătatea surorii mele, Oltea, a vorbit cu pădurarul poreclit Tafulă, să ne ia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de mai multe ori în sus și-n jos și să plimb suveica prin țesătură. Ce încurcătură! Când m-a văzut mătușa s-a crucit. Na, acum ce-i de făcut? Aurelia nu-și putea stăpâni râsul, în timp ce eu stăteam supărată ca o mireasă. Noroc de uncheșul Vasile, care mi-a luat apărarea, zicând că nu-i nici o nenorocire și că totul are rezolvare. Ne-a chemat la masă, ne-a servit din bunătățile de clătite coapte, am băut suc de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de rău că ne lasă singuri, cu Joica. Vecinii, familia Ciubotarului (celui orb) au venit în grabă să ne compătimească și să ne încurajeze, spunându-ne că: "Dumnezeu a dat, Dumnezeu a luat!" și să nu mai fim așa de supărați. Mama le-a dat un lighean mare de carne și oase (pentru răcituri) să fie de sufletul celui ce-a fost Joiana. Catrinoasa meșteră la închistrit ouăle Vecina noastră de pe gârlă, Catrinoasa era meșteră vestită în tot satul. Închistrea (încondeia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
oxigenată, le-a dezinfectat cu alcool sanitar și apoi mi-a zis, ca-n glumă: Lasă, n-o sa-ți iasă mintea din cap, din cauza lor! Altădată să ai mai multă grijă când mergi la nuci! Bine, mamă! I-am răspuns supărată. Și deodată mi am înjghebat un plan de răzbunare în minte: voi alunga toate ciorile din nucii noștri. Nu voi mai suferi din cauza lor. M-am sfătuit cu colegul de peste drum, Vasile Grigoraș și acesta mi-a propus să facem
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pentru salvarea vieților celor închiși, explicându-i că, dacă simulează o reeducare, ar putea fi eliberați de comuniști. Lucinescu l-a refuzat însă ferm, spunând că aceștia nu sunt naivi, iar prețul care trebuia plătit pentru eliberare era prea mare. Supărat pentru că grupul din jurul lui Bogdanovici începuse să intoneze cântece comuniste într-un moment în care unii preoți din celulă își făceau rugăciunile, Lucinescu i s-a împotrivit public lui Bogdanovici. La scurtă vreme după sosirea în Pitești, pe 5 noiembrie
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
uimit și m-a asigurat că trimisese această scrisoare de multă vreme 1. În schimb, a promis să mai trimită imediat o copie pe care o avea. Prin urmare, dragă prietene, sunteți invitat, iar la Lund lumea își spune puțin supărată că nu ați răspuns deloc!?!? Oricum ar fi, dacă nu ați primit altceva, vă rog să considerați această scrisoare din partea mea ca pe o a treia invitație șsubl. S.W.ț și, dacă acceptați, să îi răspundeți domnului Arbman, Universitatea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pe judecătorul militar Liviu Prună la gradul de general". Putem fi convinși că posesorul unui astfel de creier digestiv, de mai trăiește (că de! anii trec și torționarii, natural, ființe trecătoare, se retrag și ei prin țintirime), nu a fost "supărat" de nici o instanță postrevoluționară, fie și după condamnarea comunismului la cea mai înaltă tribună, pentru sentințele la sute de mii de ani de detenție asupra unor oameni nevinovați care au avut nenorocirea de a trăi sub dictatura bolșevică. Martorul acuzării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Jay. Au câte un cuvânt pentru orice zilele astea, nu-i așa? Conversația noastră n-a descurajat-o pe Sarah. - Tati? - Da, scumpo. De ce nu ești în pat? Unde-i Marta? - Terby e tot supărat. - Și pe cine e Terby supărat? - Terby m-a zgâriat. Și-a întins brațul spre mine, iar eu m-am chiorât în bezna purpurie, dar n-am văzut nimic. Devenea exasperant. - Robby - ia-o pe sora ta înapoi în dormitor. Știi că are nevoie de douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mă aflam în hol. Stăteam în capătul scărilor, apoi, fără nici o ezitare, am început să urc. - Păi aici parcă era turbat, zise Marta. Cuștile erau prea mici, iar lui nu-i convenea nicicum și, firește, Robby și Sarah erau foarte supărați. Dar îndată ce i-am dat drumul în dreptul casei și-a revenit. Era total relaxat și... - Ce fac copiii? am întrebat, întrerupând-o, realizând cât de neimportant mi se părea Victor. - Păi Sarah-i chiar aici lângă mine... - Și Robby? (Marta Kauffman
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
puteți opri . Am să mai caut și altele de la el sau de la alții, care ar interesa. V. T. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”15 iunie 1971”> Iubite domnule Dimitriu, Sunt bucuros, că vă simțiți mai bine; dar supărat, că n-ați primit Încă „Purinor”-ul de mult comandat. Chiar azi am intervenit din nou pe lângă nepotul meu. Mă Încântă vestea că „Ulița Rădășenilor” a fost distins, fie și cu premiul 3 pe țară. Când Îmi va fi dat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
puțin anuarul festiv iese? Îți trimit matale o copie de pe un raport al meu cu privire la această Școală și la uneltirile Canaliei, a cărui Întreagă viață a fost numai să facă rău, să Împiedice binele. De aceea am fost o vreme supărat pe d. Havriș, că În lipsa și fără știrea mea, i-a publicat hidoasa mutră de măcelar bine hrănit În „Înmuguriri” (cu aprecieri neadevărate și lingușitoare) care purtau și numele meu. O fi fost la ananghie și Canalia l-a plătit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dat, „deranjată” de o cuvântare a unui scriitor lituanian, Herkus Kuncius, bine grizat și el, care ne cere să semnăm un apel împotriva războiului din Cecenia. Asistența, inclusiv guvernatorul, este vădit incomodată de inițiativa lituanianului. La scurt timp, guvernatorul pleacă supărat. Fără să comenteze gestul scriitorului lituanian, Tania ne spune că petrecerea s-a făcut cu sprijinul financiar al „șefului”. La hotel aflu că meciurile de fotbal din această zi de la Euro 2000 s-au încheiat astfel: Franța-Spania 2:1, Olanda-Iugoslavia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
politețe („cum se poate, chiar așa, doar ne găzduiesc?!”), alții nu semnează din scrupul, pentru că nu cunosc prea bine realitățile războiului din Cecenia. Printre cei mai reticenți, mi se par portughezii și spaniolii... Scriitorii ruși sunt, la rândul lor, foarte supărați. Îl văd pe Varlamov cum mă privește cu destulă dușmănie, dar nu are curajul să se apropie și să-mi vorbească, să se indigneze. Discut, în schimb, cu Nazim Orudzev, attendent-ul scriitorilor ruși în Trenul Literaturii, un tătar care vorbește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
încornorații fochiști. Suntem invitați să intrăm în niște camere de duș, să lăsăm la curățat hainele de pe noi, ca într-un fel de expiere a trupului. Anita Konka, finlandeza care își poartă cu ea bagajele - prejudecata celui pățit! -, e foarte supărată, îi respinge cu brutalitate pe actori și se grăbește spre autobuzele care ne vor duce la hotel. Attendent-ul turc, Sezer Duru, se lasă purtată pe o targă de actori, le cere apă și le vorbește despre „chinurile” suferite prin spațiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
umilesc pe la ambasade, făcând plecăciuni la tot felul de funcționari mai mult sau mai puțin imbecili. Câți bani și câte eforturi sunt necesare pentru o simplă ștampilă pe pașaport. Sau nu e ștampila aceea chiar atât de „simplă”? Oricât de supărați am fi că suntem ținuți la poartă/ușă/portieră, ziceți-i cum vreți, nu pot să nu observ că e nevoie de o evoluție în plan economic și mintal, și viceversa, pentru a putea accede în Uniunea cea-fără-frontiere. Insidios cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
samana orz. Dacă plouă în Maiu mânânci malaiu. Albinele merg cu oile; ploaia multă și ....................... nu le fac bine. Despre vreme și vânt (Manole) Ploile de sântămărie Vinul îl subție. Toamna se numără bobocii și se măsoară grâul. După iarnă supărată Vara râde. Dacă lepezi cojocul la Crăciun Îl îmbraci la Paști. Când se umplu fântânile Săcătuiesc stânile. Pe feciorii Starostelui Nechifor îi chiamă Onofrei (are glas mai gros) și Samoilă. Onofrei Sfarmă Piatră Samoilă Strâmbă Lemne. Armata turcească. Soliman Beglerbegul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o petrecere ciudată. Stă de vorbă cu Ileana, mistificând-o și bucurându-se singur. Într-o zi, Botoi i-a rupt haina și l-a mușcat, în ogradă la mine, pe când trecea să iee vin dela Vidrașcu. Acasă, se face supărat. Iaca, a drac chine. Mușcat și rupt strae. Asta nu se pote! Unde te-o mușcat, omule? Mușcat și rupt strai, în ograde la buer. Este acolo chine reu. Superat și dus la jandarm. Dat judecat buer și pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el dimineața stă în poarta raiului, și atunci este vesel, vesel și râde la toată lumea. Peste zi este plin de scârbă, fiindcă vede toate necurățiile oamenilor și daia își lasă arșița așa de cu zăpușeală; iară seara este mâhnit și supărat, fiindcă stă în poarta iadului; acesta este drumul lui obicinuit, de unde apoi vine acasă”. Liantul dintre sacru și profan, dintre lumea morților și contingent, apare aici într-o ipostază animistă hipersensibilă la binele faptic, ceea ce îi întărește o dată în plus
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]