7,135 matches
-
un creator nu doar cultivat și profund, nu doar inteligent, ci și capabil să înțeleagă că reprezentația scenica este proiecția cathartică a vastului, polifonicului spectacol al lumii, trecut prin filtrele unei subiectivități care nu operează din perspectiva orgolioasei sale impuneri, sustrăgându-se viziunii autorului, singura îndreptățită a condiționa viața scenică a operei dramatice, forțând adeseori structura textului, indestructibilă în esența ei. Alexa Visarion are, a avut totdeauna aleasa modestie a spiritelor înalte, care slujesc universul artei dramatice mai înainte de a se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
auto-organizare, teoria sistemelor, tot ce avea succes în California, unde unii membri petrecuseră un timp. Abordarea istoriei contemporane prin in-termediul interviului pune problema sursei orale: mărturia ca unică sursă de informații nu e nicio-dată suficientă deoarece nimeni nu se poate sustrage amintirilor false, mai ales atunci cînd interviul e despărțit printr-un sfert de veac de evenimentele pe care le povestește. Dominique Pestre, istoric al științelor contemporane, insistă asupra caracteristicii interviului de a fi o producție de informații de gradul al
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
violente și insolente, în care se formulează cele mai excentrice idei etc. 3.1.7. Neomodernismul Neomodernismul (al doilea modernism/tardo modernismul, cum îl numește Mircea Cărtărescu) este un curent literar declanșat de spiritul rebel al generației ’60, care se sustrage limitărilor ideologice ce exilau viziunea poetică în teritoriul precar al realităților socialiste. Acesta este subminat de o conștiință estetică subversivă, care nu va întârzia să impună valorile autentice, aruncând punți spre marea poezie interbelică. Șaizeciștii redescoperă lirica eului și temele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
voință imensă“. În viziunea lui G. Călinescu, Ion apare însă ca o brută, căci „viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse ia determinat acțiunile“. O asemenea percepție diferită a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a sugera totul“, artă al cărei scop e „de a produce o stare de fals echilibru și de încântare fără referință LA REAL“. 3.4.1. Universul poetic. Viziunea poetică Dintre toate sferele literaturii, domeniul poeticului este cel care se sustrage unei definiri riguroase, el fiind doar aproximat prin diferențieri specifice în cadrul „arhigenului“ care este literatura și prin opoziție cu celelalte genuri/limbaje literare, fără ca aceste determinări săi dezvăluie substanța inefabilă. „Poezia - afirma Paul Valéry în Dialoguri - este o artă a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trecătoare, fiindcă detaliază destinul creator ce sfidează limitele. Reluând sintagma din titlu, strofa a doua pune existența poetului sub semnul unicității, prin adverbul de excepție numai. Acesta precede substantivul poetul, prin care se obiectivează eul liric. Prin creație, poetul se sustrage limitelor spațiotemporale ce definesc condiția umană imperfectă, înălțânduse Deasupra valurilor, peste nemărginirea timpului. Mișcarea ascensională echiva lează cu o sublimă evadare din lumea de jos, în care oamenii comuni sunt iremediabil captivi. Accederea la planul cosmicuniversal este figurată prin simboluri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neant ori în materia inertă. „Somnul“ de plumb ia treptat în stăpânire toate ariile realului: viața fragilă (flori de plumb), ființa omenească devenită absență (funerar veșmânt), înfăptuirile, creațiile omenești devenite derizorii (coroanele de plumb), stridente prin pretențiile de a se sustrage timpului și ruinei (Și scârțâiau coroanele de plumb). Între eul liric și această realitate împietrită în tiparele morții se instituie un raport fragil și nesigur, mereu torturant: Stam singur în cavou... și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
voință imensă“. În viziunea lui G. Călinescu, Ion apare însă ca o brută, căci „viclenia instinctuală, caracteristică oricărei ființe reduse ia determinat acțiunile“. O asemenea percepție diferită a eroului nu poate fi generată decât de complexitatea unui personaj care se sustrage interpretării univoce. Cred că al reduce pe Ion la statutul de „brută“ înseamnă a simplifica neîngăduit de mult o structură sufletească definită prin trăiri dilematice, prin zbuciumul ființei care aspiră spre demnitate și iubire, întro lume care judecă omul după
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
demagog, corupt, oportunist, iar în viața privată, tipul arivistului, lipsit de principii și de scrupule, care se conduce după dictonul lui Machia velli „scopul scuză mijloacele“. Faptele sale o dovedesc: falsifică o poliță pentru a primi împrumutul de la bancă, îi sustrage scrisoarea Cetățeanului turmentat, îi șantajează pe liderii politici locali, iar în final acceptă umil să conducă festivitățile de sărbătorire a victoriei adversarului său. La polul celălalt se situează Ștefan Tipătescu, încadrat de Garabet Ibrăileanu în tipologia juneluiprim. Cuvântul tip de la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cuvinte, justificând ironia lui Tipătescu, care îi spusese Cetățeanului turmentat: La alegători ca dta, cu minte, cu judecată limpede, cu simț politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Cațavencu (apăsând), onorabilul d. Cațavencu! Profitând de învălmășeală, Cațavencu se sustrage arestării, dar pierde pălăria sub căptușeala căreia ascunsese scrisoarea. Aceasta este găsită de către Cetățeanul turmentat, care o înapoiază andrisantului, adică Zoei. Finalul vesel, specific comediei, marchează stingerea conflictului și încheierea relației antagonice dintre cele două personaje. Astfel, la festivitatea de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o asemenea perspectivă ne apropiem și de "principiul fundamental al hermeneuticii, conform căruia singularul poate fi înțeles numai în cadrul întregului și, invers, întregul numai plecând de la singular"9. Am zice că suntem condamnați să procedăm astfel, neavând cum să ne sustragem legilor propriei noastre gândiri. Din dorința de a evita atât excesele istoricismului, ori ale unei pozitivizități naturaliste de tip Taine, cât și abstractizările arbitrare, vom încerca să ne transpunem în epoca lui Dilthey, cu conceptualizările noastre post festum cu tot
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să se universalizeze, cucerind teritoriile rămase încă sub dominația teologiei și a metafizicii. În primul rând este amintită aici sociologia. Dimpotrivă, Dilthey o include pe aceasta printre științele spiritului 187, cărora le acordă un alt statut decât celor ale naturii, sustrăgându-le procesului de universalizare pozitivistă preconizat de Comte. Spre deosebire de Dilthey, Comte mai speră așadar ca atunci când filozofia are să atingă "stadiul pozitiv", ea va dobândi "caracterul universal care acum îi lipsește încă" și "va fi capabilă, grație superiorității ei firești, să
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
iluziile acesteia, părintele pozitivismului nu poate rămâne străin de drama metafizicii în genere, așa cum a fost ea pusă în lumină de către Dilthey: avansând pe terenul filozofiei, nu ai cum să nu te supui exigențelor ei, altfel spus nu te poți sustrage sarcinii de a investiga "enigma vieții" (un "insondabil" tratat programatic de Comte drept o iluzie, de vreme ce scapă controlului experienței) prin metodele riguroase ale științelor particulare în scopul obținerii unei cunoașteri universal valabile. "Oroarea de metafizică" te poate determina să creezi
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
L. Blaga, Fețele unui veac, p. 151. Ulterior (ibid., p.158), Blaga vorbește despre "oroarea de metafizică" a pozitiviștilor. În subcapitolul în care vom analiza relațiile dintre Dilthey și pozitiviști (I, 3F), vom constata însă "nefilozofia" lor nu se poate sustrage exigențelor filozofiei atunci când, o dată cu Comte, își pierde caracterul pur scientist și că "oroarea de metafizică" eșuează finalmente tot într-o construcție metafizică, adică în ceea ce fusese repudiat în mod programatic. 57 Blaga se referă la "pasivitatea" naturaliștilor, înțelegându-i prin
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în favoarea unuia "istoric" (s.n.).155 Putem spune așadar că, dacă în sine, sistemele filozofice se justifică prin ele însele, desfășurându-se în limitele fluctuante ale parametrilor pe care și-i stabilesc singure în funcție de o temporalitate căreia nu i se pot sustrage -, în schimb, într-o teorie a sistemelor, așa cum este metafilozofia, se impune fixarea unor invariabile care să determine conceptul, să-i zicem generic, de "filozofie". Abia acesta ne va permite să adoptăm "un punct de vedere situat deasupra taberelor". Analizând
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Dilthey a exersat-o ori de câte ori s-a străduit să interpreteze un autor și o operă, pornind de la structura lor internă, condiționată de o geschichtliche Welt, de o serie de date istorice, spațio-temporale și individuale, cărora autorul nu li se poate sustrage 25. "Puțini au înțeles ca el să facă prezent și să reînsuflețească din izvoare viața diferitelor epoci în diverse domenii ale spiritului, care a fost cândva vie", scria H. Rickert în legătură cu Dilthey 26. În Einleitung..., filozoful însuși explica rolul esențial
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
posibilitatea ideală a unei filozofii sistematice ca știință riguroasă" s.n. (pentru întregul context vezi II, 1Be). Pe de altă parte, recunoaștem însă că filozofia, care, prin însăși natura ei, este silită să o ia mereu de la început, nu se poate sustrage unei tentații universaliste de refundamentare a lumii și a cunoașterii despre aceasta. O filozofie sau alta este oarecum condamnată să le valorizeze pe celelalte din punctul ei de vedere, unitar și sistematic. În capitolul introductiv (I, 3F) am văzut că
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
unică realitate, la o lume dată, pe care o descifrează progresiv. În schimb, teoreticianul, aflat sub influența multiplelor condiționări istorice ale unui Lebenszusammenhang (după părerea lui Dilthey) sau sub influența unui "câmp stilistic" (în opinia lui Blaga), nu se poate sustrage unui weltanschauliches Aprori (vezi III, 4). El proiectează asupra realității propria lui imagine despre aceasta, creând o realitate posibilă, de tipul celei transfigurate în artă. Astfel, teoreticianul își plăsmuiește propriul univers. "Un filozof care nu ține să devină autorul unei
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
tipurile spiritualității umane, așa cum se dezvăluie ele în cazul fiecărei conceperi determinate a lucrurilor" (s.n. ibid., pp. 25-27), iar "noi suntem și rămânem pătrunși de adevărul unor ultime generalități, chiar dacă amănuntele la care ele recurg de fapt, par să se sustragă legității acestora". Însă spre deosebire de științe, unde la generalitate ajungem "pornind de la lucruri", în filozofie ea "constituie o expresie ce reflectează dincolo de totalitatea lucrurilor, ilustrând modul în care fiecare dintre marile tipuri spirituale se raportează la impresia produsă de lume și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un dogmatism intelectual. Cu siguranța, sunt și spirite care se sustrag acestui dogmatism al reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor printr-o discursivizare mediatico-politică! Acest umanism, dar mai degrabă, dogmatism intelectual și psihologic împarte cunoașterea socio-umană în "de stânga", "de dreapta", "de centru" etc. conform unei taxonomii puerile, de clasa a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scena unei lumi unde munca, viața și limbajul îl produc și îl reprezintă printr-o cunoaștere de tip social-politic, istoric și filosofic. Prin ceea ce le fundamentează, munca, viața și limbajul aparțin practicii, aparțin faptelor și activităților umane empirice ce se sustrag reprezentării. Însă aceste domenii sunt imposibil de înțeles, de descris, de analizat doar pe baza mărturiilor empirice. Platitudinile empirice, "banalitățile" istoriilor descriptiv-arhivistice ne ajută să avansăm teorii, adică să devenim "analitici". Ele nu sunt fără valoare. În acest mod a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
logică primară și vizibilă, au drept finalitate crearea unor clișee de interpretare în raport cu dinamica vieții și a istoriei. Logica și retorica sunt pentru texte și pentru gândire coerentă. Acțiunile și faptele umane sunt de viață și pentru istorie. Ele se sustrag logicii, retoricii și, în general, tuturor construcțiilor intelectuale. Intelectualizarea modernă și contemporană a istoriei e incompatibilă cu dinamica vieții și a faptelor istorice esențiale, chiar și într-o societate "de intelectuali". Prea mulți intelectuali cu sensuri, dar fără rost... Schemele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
subscris bunul, adică societatea, poate solicita readucerea bunului în patrimoniul asociatului debitor dacă asociatul debitor insolvabil refuză sau neglijează să exercite acest drept, prejudiciind societatea creditoare 57. De asemenea, creditorul asociatului care a subscris aportul cu scopul de a-l sustrage urmăririi creditorului, creându-și sau agravându-și starea de insolvabilitate poate exercita acțiunea revocatorie (pauliană) reglementată de art. 1562-1565 C.civ58. O consecință a reintegrării bunului în patrimoniul debitorului poate fi chiar anularea actului constitutiv în situația în care însăși
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de regim juridic care pun în discuție compatibilitatea ei cu materiile respective precum și efectele ei tradiționale. Posibilitatea constituirii unei societăți simulate a fost recunoscută în doctrina românească, astfel de societăți fiind constituite mai ales când asociații au intenția de a sustrage patrimoniul lor propriu urmăririi creditorilor 130. Acceptându-se premisa caracterului contractual (convențional) al simulației s-a spus că societății comerciale care este un contract în majoritatea cazurilor îi este aplicabilă schema clasică a art. 1175 C.civ.: părțile încheie un
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
punctual, dependentă de "problema astei vieți cu care lupt". Prevalându-se de firea sa demonstrativă și exaltată, poetul a supralicitat fantezia și năzuința spre valorile afective ale artelor. A reușit astfel, în virtutea tipologiei hăruite al cărei exponent era, să se sustragă rulajelor vieții, ispitit irepresibil de abstracțiunea structurilor poetice, alegorice, simbolice. Evident, poezia eminesciană rămâne o realitate sustrasă concatenării evenimentului, ceea ce nu înseamnă, precizează autorul, că incidentul biografic nu poate dobândi prin sublimare înțelesuri generale. Sintonia poetului, întâlnirea eului său și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]