5,048 matches
-
între calitățile lui pozitive și imprevizibile, cu vremea cele din urmă au început să primeze, spre nemulțumirea ei. Îi plăcea meseria, lucra cu conștiinciozitate, dar nu aspira să conducă. Fața lui rotundă, jovială și calmă părea să exprime o lene suverană, nu voia decât liniște. Era opusul nevestei, cu mișcări încete și însoțite de zâmbet, cu o voce care părea să intoneze psalmi, îi plăcea căldura căminului în care să asculte muzică, să se joace cu copilul, să citească enorm. De când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
cont de trăsătura cunoscută a femeilor, labilitatea - la donna e mobile -, la care se poate adăuga și urâțenia fizică și caracterul, de obicei urâcios, al celor în vârstă. Zile în care vremea este instabilă și în care capriciile vremii sunt suverane. De data asta însă, autorul profită de sensul cunoscut, și, hai să zicem, tocit pentru haiku, pentru a recupera caracterul oarecum proaspăt, neistovit, mereu viguros al vremii. Nu găsesc un cuvânt potrivit în românește ca să exprim entuziasmul superlativ al rusescului
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
un grăunte de polen, generează o floare; o singură petală de puritate, de crin, este o oglindă pe Cer. Acest haiku răstoarnă ordinea imanentă unde Frumusețea își este suficientă ei însăși. Nu e nevoie de a o defini. Ea transpare, suverană, unică, prin privirea care o contemplă... Oliver Walter
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
loc mai înainte ca să se petreacă în fapt; nu au fost adăugate decît formele exterioare, de suferit nu a suferit decît puterea ecleziastică, singura care le-ar fi putut împiedica, și care nu mai exista, căci se amestecase cu puterea suverană; Episcopii renunțaseră să mai fie Episcopi, pentru a fi mari la curte; și nu numai că se separaseră între ei, devenind emuli invidioși și plini de zavistie; dar între Conducătorul lor, Pontiful roman și Biserica universală au ales uniunea individuală
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Biserică, aceasta își dorește ca slujitorii săi să fie acceptați de toți și, de aceea, a fortiori de aceia care conduc poporul. Oricum, acest acord implică și un mare pericol, căci poate deveni o obligație 152, poate deveni un favor suveran, căci în acest caz Biserica liberă prin har ajunge să fie roabă prin justiție 153; iar harul din natura sa este arbitrar; astfel încît faptul că Biserica are sau nu are păstorii cei mai demni ar fi lăsat pe seama capriciului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sancțiuni în conformitate cu demnitatea noastră. În sfîrșit, dacă este necesar, rațiunea ne va dicta următoarea noastră mișcare." Dacă Hincmar ar fi fost mînat de ambiție sau de interes, un astfel de răspuns, prin care se vedea amenințat să iasă din grația suverană, l-ar fi făcut să se plece, cu siguranță; dar omul care lucrează după cum îi dictează conștiința nu se pleacă; principele nu reușește să facă pe oricine să-l trădeze, căci fidelitatea pe care acesta o demonstrează față de principe este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de lăcomia sa. Și pentru că simplii preoți primeau și ei din veniturile Bisericii, s-a decretat ca, de atunci înainte, Biserica lui Dumnezeu să nu mai aibă dreptul să hirotonească nici măcar cei mai mărunți preoți decît prin grația și concesiunea suverane!191 86. Mai mult, avocații, care pe la Curți sînt asemenea sofiștilor demagogi într-o populație coruptă, au găsit acest argument unic: "Principalul atrage spre sine accesoriul; iar feudele printre bunurile Bisericii sînt prin-cipalul; așadar, toate bunurile Bisericii trebuie să fie
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mizerabile secole, fiindcă acea înălțime a gîndului ridică preoția creștină pe culmi, deasupra tuturor încercărilor pămîntești și o învrednicește prin cuvîntul lui Dumnezeu. În același timp, acest citat din Pascal al II-lea poate demonstra cît de bine au cunoscut suveranii Pontifi adevărul, despre care am tot vorbit, că servitutea și corupția Clerului au izvorît din implicarea acestuia în treburile lumești. Pe scurt, Papa, printr-un act de mărinimie fără seamăn, propune ca să renunțe Clerul la feude și la toate onorurile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
de forța brută de care dispunea Clerul corupt? Trebuia ca urmașii Sfîntului Petru să-și piardă curajul din cauza dificultăților cu care se confruntau sau să nu se mai îngrijească de însănătoșirea muribundei Biserici care le fusese încredințată? Ar fi putut suveranii Pontifi să dea dovadă de o asemenea lașitate? Nu trebuia mai degrabă ca aceștia, prin măreție de suflet și prin spirit de sacrificiu, să înceapă acea lucrare despre care credința în cuvîntul lui Cristos le spunea că în cele din
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
împotriva rezervărilor, grațiile expectative și annatele au fost primite ca o mană din Cer de către Franța care le provocase, iar în 1438 au trecut la bine cunoscuta sancțiune pragmatică. Germania a imitat exemplul acesta mai ales după 1439; și apoi, suveranii Pontifi au cedat din ce în ce mai mult și au apărut discordiile cu concordatele lui Eugeniu al IV-lea și Nicolae al V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
apoi, suveranii Pontifi au cedat din ce în ce mai mult și au apărut discordiile cu concordatele lui Eugeniu al IV-lea și Nicolae al V-lea din anii 1446 și 1448238. Abuzul era de data aceasta de partea Bisericii; trebuie să mărturisim că suveranii Pontifi înșiși au acceptat cu naivitate. Și astfel, afacerea rezervărilor s-a sfîrșit într-un fel care a cauzat Scaunului apostolic multă umilință, cînd mai înainte se înălțase glorios prin triumful repurtat prin afacerea învestiturilor. 106. Dar ceea ce este mai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
analizăm acum: este aceasta singura manifestare a dorinței sale, cum proceda pe atunci principele cu electorii pentru a favoriza o persoană anume ori numea de-a dreptul o persoană după bunul său plac? Și dacă acea simplă manifestare a dorinței suverane era o încercare de uzurpare a alegerilor canonice, unde mai erau alegerile libere, cînd principele numea Episcopii? Iar Pontifii nu puteau face altceva decît să nu acorde confirmarea? Și puteau Pontifii să refuze în toate cazurile confirmarea? Nu; ci numai
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Adularea și vanitatea au inventat aceste expresii și sînt lipsite de valoare la început, după care încep destul de curînd să capete o valoare reală. Este ciudat cum nu ne-am dat seama că în felul acesta nu li se acordă suveranilor acel respect adevărat și constant pe care îl merită, ci se folosește un limbaj care devine după o vreme satiric. Cu adevărat pare un discurs ironic și înțepător acela al unui scriitor din secolul trecut, de altminteri erudit, care fiind
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
pe care l-am realizat într-o atît de mare binefacere." 168 Iată suita urmată de uzurpări: 1. puterea laică împiedică Biserica să își țină alegerile fără să fi obținut mai înainte permisiunea 2. această permisiune devine o favoare pur suverană, care este negată sau este acordată în mod arbitrar; 3. această favoare nu se acordă gratuit, ci trebuie plătită; 4. în cele din urmă, această favoare suverană vîndută, prin care se permite să se organizeze alegeri, se acor-dă cu condiția
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
să fi obținut mai înainte permisiunea 2. această permisiune devine o favoare pur suverană, care este negată sau este acordată în mod arbitrar; 3. această favoare nu se acordă gratuit, ci trebuie plătită; 4. în cele din urmă, această favoare suverană vîndută, prin care se permite să se organizeze alegeri, se acor-dă cu condiția de a alege acel subiect pe care îl dorește regele!! 169 A se observa obișnuita confuzie de idei pe care o făceau acești curteni. Bunurile ecleziastice, care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ep. XXIX, și același lucru repetă în diferitele scrisori ale sale, cum ar fi în cea de-a XXI-a și de-a XLV-a. Un alt renumit Arhiepiscop de Reims, Gerbert, de data aceasta, care mai tîrziu a devenit suveran Pontif sub numele de Silvestru al II-lea, stabilește aceeași doctrină în scrisoarea sa CXVIII adresată Clerului și poporului. 196 Se știe că zeciuielile au fost uzurpate de laici și ținute ca feudele, sau au fost concesionate în feudă în favoarea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în viața internațională Puterea este capacitatea de a lua decizii și de a asigura îndeplinirea acestora prin mijloace de persuasiune și de constrângere. Pe plan internațional, puterea nu mai are dimensiunile unui concept unitar. Comunitatea internațională se compune din state suverane, independente. Nu există o autoritate supranațională, care să impună statelor un anumit comportament. S-a încercat subsumarea unor state față de capacitatea de decizie a unor state din afară, fără sorți de izbândă (datorită specificității sistemului național). Puterea politică se deosebește
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
internaționale, morale, să nu fie frânat de acțiuni arbitrare de forță. Se afirmă noi actori pe scena internațională, care își manifestă opțiunea politică spre independență. Aceste fenomene vin în contradicție cu efortul de menținere a unor centre de putere. Statele suverane și independente impun o democratizare a sistemului internațional și impun o viziune nouă, democratică, cu privire la raportul dintre state. Sistemul mondial nu mai poate funcționa pe baza vechilor relații politice internaționale. Vechea ordine internațională nu mai poate fi menținută de un
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
1994 a adus o schimbare de direcție, România devenind, la rândul ei, gazdă a numeroși oaspeți din țările Orientului Mijlociu și Africii de Nord. La nivel înalt, valența partenerilor de dialog președintele Egiptului, liderul palestinian și ministrul său de externe, suveranul marocan, ministrul de externe israelian sau primul ministru al Libanului, personalități marcante ale istoriei contemporane - cât și substanța convorbirilor oficiale, axate pe cele mai stringente probleme ale colaborării bilaterale și vieții politice internaționale, s-au dovedit deosebit de fructuoase pentru evoluția
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
categorii de raporturi, care nu sunt altceva decât o continuare a raporturilor economice, politice, sociale, culturale din interiorul națiunilor, dar cu trăsături specifice. Relațiile între statele-actori sunt principalele relații internaționale. Statele sunt privite, în acest context, ca unități independente și suverane, singurele responsabile de politica lor, preocupate de a-și menține autonomia. Dar, a) statele nu sunt actori unitari ai vieții internaționale. Există subcomponente, subdiviziuni interne ce intră în interacțiuni internaționale. b) statele nu sunt singurii actori ai vieții internaționale, așa cum
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mijlocul comunităților etnice sau confesionale care nu s-ar mai fi putut suporta reciproc. Astăzi, se cunoaște faptul că în perioada premergătoare izbucnirii conflictului au fost sprijinite și aprovizionate cu echipament militar forțe naționaliste și dezintegratoare din interiorul statului federal suveran. Din exterior, se pot enumera câteva puteri și state vecine interesate în dezmembrarea Iugoslaviei: Ungaria, Austria, Italia, Bulgaria și Albania. Germania a accelerat dezmembrarea prin recunoașterea Sloveniei și Croației, exercitând presiuni în acest sens și asupra partenerilor din C.E.E. De
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mijlocul comunităților etnice și confesionale, care nu s-ar mai fi putut suporta reciproc. Astăzi, se cunoaște faptul că, în perioada premergătoare izbucnirii conflictului, au fost sprijinite și aprovizionate cu echipament militar forțe naționaliste și dezintegratoare din interiorul statului federal suveran. Dezvăluirile legate de livrarea de arme Croației, pe vremea când era o componentă a statului federal, nu era subiect de drept internațional și, mai târziu, sub embargou, sunt incontestabile. Pe fondul creării haosului economic, sub pretextul de altfel foarte cunoscut
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
noii ordini mondiale, aflată încă în proces de definire, va depinde în mare parte de apropierea strânsă a acestor trei subiecți ai relațiilor internaționale. În ciuda constrângerilor care decurg din natura particulară a U.E., aceasta pendulând între organizație interguvernamentală și stat suveran, ea joacă un rol important în menținerea și dezvoltarea sistemului mondial multilateral de schimburi comerciale dispunând de o rețea de relații economice atât cu parteneri din țările industrializate cât și cu țările în curs de dezvoltare. Multiple constrângeri au fost
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
fiind „orice uniune de două sau mai multe state pentru urmărirea unui scop politic comun”. Stephen M. Walt („The Origin of Alliances”) propune următoarea definiție: „Alianța este o relație formală sau informală de cooperare între două sau mai multe state suverane”. El atribuie alianțelor două componente esențiale: - „o funcție necesară a echilibrului de putere, operând într-un sistem multiplu de state”; - „o componentă universală a relațiilor dintre entități politice, independentă de timp și de loc”. Analizând modul de naștere și de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de tip ofensiv sau defensiv. Într-o astfel de viziune, alianțele implică o colaborare militară, ceea ce le distinge de colaborările sau asocierile cu caracter economic și politic, deosebindu-se de organizațiile de securitate colectivă, fiind încheiate la nivel de state suverane. Această prismă teoretică a încercat să răspundă la mai multe întrebări între care de ce se aliază statele și cum își aleg ele aliații. Cinci ipoteze au fost avansate: 1. Statele se aliază împotriva altor state care le amenință, procedând deci
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]