7,731 matches
-
investitură” subiectului moral. Lévinas Însuși sesizează acest neajuns al concepției sale, subliniind importanța alegerei libere, ca o condiție a manifestării spiritului moral. Totuși recursul la Divinitate pentru a explica raportul libertate - responsabilitate este, după părerea noastră, o atingere importantă adusă suveranității conștiinței umane. Preferăm să subscriem impresionantei aprecieri enunțate de Alain despre libertate și rolul său decisiv - constituant pentru ființa umană: ”Cea mai Înaltă valoare umană este spiritul liber [...] IV. Pentru o etică a responsabilității „Condamnarea” la responsabilitate toți filosofii sunt
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cu totul nouă, atipică. Fenomenul de globalizare, liberalizarea mișcărilor de informații, persoane, capitaluri, impactul deosebit al noilor tehnologii, dereglementarea și creșterea forțelor pieței slăbesc vechile rețete de politică economică. Contrazicerea vechilor cicluri economice, concentrările masive de capitaluri redefinesc conceptul de suveranitate națională, cresc tot mai mult rolul și importanța organismelor monetar-financiare și politice internaționale, solicitînd noi instituții de coordonare și reglementare la nivel global și reducînd independența politicilor și instituților naționale. Un alt fenomen major este integrarea în mari blocuri continentale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu m-am exprimat corect". Din nou, aceeași notă de cinism. Așadar, euro și-a intrat în deplinătatea funcțiunilor și atributelor sale de monedă unică europeană. Crearea sa și natura federală a Băncii Centrale Europene relansează dezbaterea privind noțiunile de suveranitate, federalism și subsidiaritate în Europa. Cum se redefinesc acestea? Adoptarea monedei unice reprezintă un abandon al suveranității monetare a țărilor implicate. Totuși, Banca Centrală de la Frankfurt este o bancă federală, cu o organizare inspirată după modelul Sistemului Federal de Rezerve
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deplinătatea funcțiunilor și atributelor sale de monedă unică europeană. Crearea sa și natura federală a Băncii Centrale Europene relansează dezbaterea privind noțiunile de suveranitate, federalism și subsidiaritate în Europa. Cum se redefinesc acestea? Adoptarea monedei unice reprezintă un abandon al suveranității monetare a țărilor implicate. Totuși, Banca Centrală de la Frankfurt este o bancă federală, cu o organizare inspirată după modelul Sistemului Federal de Rezerve american, cu deosebirea că federalismul nu există în Europa decît în domeniul monetar, persistînd riscul unui clivaj
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
curs) de schimb; * regimul de parități fixe; * Fondul Monetar Internațional; * regimul ratelor de schimb flotante; * sistemul monetar european; * șarpe monetar; * coridor (bandă) de fluctuație monetară; * curs pivot; * reamanajare monetară; * sistem monetar unipolar, bipolar sau pluripolar; * rezervele monetare internaționale; * "big-bang" monetar; * suveranitate monetară; * riscul de schimb; * deficit structural. Probleme de studiat: * Prin ce se caracteriza sistemul monetar internațional bazat pe etalonul aur? * Care au fost principalele hotărîri adoptate la Conferința monetar-financiară de la Bretton Woods? * În ce constă regimul de parități fixe? * Cînd
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
zona euro? * Cînd s-a creat Banca Centrală Europeană? Care este rolul său? * Ce este convertibilitatea monetară? * Ce este un coș monetar? * Ce sînt Drepturile Speciale de Tragere? * În ce constă efectul de dominație în sistemul monetar internațional? Ce este suveranitatea monetară? Cum se prezintă un sistem monetar unipolar? Dar unul bipolar? Dar unul pluripolar? * Ce este "șarpele monetar"? * Ce este un "curs pivot"? * Ce este un coridor de fluctuație monetară? * În ce constă o reamenajare monetară? * Ce sînt rezervele monetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
liberalizarea piețelor; * libera circulație a capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * intensificarea concurenței (hiperconcurența) la nivel global; * comprimarea timpului și a spațiului; * afirmarea culturii contractului; * nașterea unei societăți civile globale; * afectarea suveranității naționale, a identităților culturale și spirituale. Cornelius Castoriadis considera că problema civilizației moderne este că a încetat să-și mai pună întrebări, cînd tocmai abilitatea de a le formula face diferența dintre soartă și predestinare, dintre derivă și călătorie. În
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de plecarea bruscă a capitalurilor la primul semn de slăbiciune politică sau economică. Pentru sindicate, globalizarea distruge joburile și face să crească inegalitățile, datorită hipercompetiției globale care generează "dumping social" și condiții de muncă inumane. Guvernele acuză globalizarea pentru pierderea suveranității naționale față cu creșterea nestăvilită a forței piețelor financiare și a companiilor multinaționale. "Globalofobia" a atins punctul culminant în 1999, o dată cu eșecul summit-ului de la Seattle al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), și a continuat apoi cu fiecare reuniune a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capitalurilor, informațiilor, persoanelor și mărfurilor; * a treia revoluție industrială; * transnaționalizarea tehnologiei; * dominația firmelor multinaționale; * hiperconcurența globală; * comprimarea timpului și a spațiului; * cultura contractului; * societatea civilă globală; * piața financiară globală; * patologia speculativă a capitalismului globalizat; * segmentarea piețelor; * îndiguirea fluxurilor financiare; * afectarea suveranității, a identităților naționale; * consumatorismul; * economie virtuală; * economia de cazino; * viteza-limită în economie; * mercantilizarea vieții economico-sociale; * revoluția informatică; * revoluția genetică; * un nou colonialism? Probleme de studiat : * Cum definește globalizarea G. Söros? Dar A. Giddens? * Care este diferența dintre globalizare și universalizare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
prin hiperconcurență? * Care este rolul corporațiilor multinaționale în procesul globalizării? De ce este necesară o nouă cultură corporatistă? * De ce este nevoie de o adaptare instituțională la noile condiții ale globalizării? * Cum evoluează disparitățile de bogăție în condițiile globalizării? * Cum afectează globalizarea suveranitatea și identitatea economică a națiunilor? Putem vorbi despre un nou colonialism? * În ce constă triada: liberalizare privatizare dereglementare? * În ce constau a treia revoluție industrială și transnaționalizarea tehnologiei? * Cum se impune cultura contractului? * Ce este consumatorismul? * Mercantilizarea vieții economico-sociale este
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nivel regional. În mod paradoxal însă, fenomenul integrării regionale este însoțit de contrariul său, de procese și fenomene de dezintegrare regională (vezi cazurile URSS, Iugoslaviei, Cehoslovaciei ș.a.). Prin urmare, mișcări contradictorii, greu de explicat, ambele repunînd în cauză statul-națiune și suveranitatea acestuia. Acest "regionalism deschis" e plin de semnificații, dar și de evoluții imprevizibile. Se poate vorbi de o recrudescență a regionalismului atît la nivel subnațional, tendințele de descentralizare și autonomizare fiind evidente, cît și supranațional, înregistrîndu-se multiple tentative, experiențe de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a muncii, în fluxurile internaționale de capital, în cele comerciale și de investiții, concomitent cu o creștere nemaiîntîlnită a vitezei tranzacțiilor, cu comprimarea crescîndă a spațiului. Astfel, echilibrul puterii economice s-a deplasat în mod semnificativ, fiind repuse în cauză suveranitatea națională și chiar legitimitatea statelor-națiune, autonomia guvernamentală și rolul Statului. Au apărut, în schimb, alți actori importanți sub sau supranaționali, cum sînt FMI, Banca Mondială, Organizația Mondială a Comerțului, precum și numeroși actori regionali și locali, actori aparent disparați, dar legați
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
neutru în care omul serios crede că își desfășoară teoriile. În ceea ce privește discursul postmodern, o importanță deosebită pentru integrarea retoricii o deține contribuția lui Nietzsche, care răstoarnă vechiul mod de gândire și în problematica retoricii, căreia îi conferă un statut de suveranitate. Dacă până acum se considera că arta retoricii nu conduce către adevăr și nu se bazează pe metodele "ortodoxe" ale rațiunii, ci pe cele subiective, ale persuasiunii, Nietzsche introduce și în această chestiune o turnură în punerea problemei, incluzând retorica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a proiectului deconstructivist derridarian, Habermas nu o interpretează în acești termeni sau în cei ai suspiciunii postmoderne în fața ideii de sistem, ci ca pe o amenințare mult mai importantă, centrală, care poate avea consecințe semnificative. Astfel, "Derrida vrea să extindă suveranitatea retoricii asupra domeniului logicului pentru a rezolva acea problemă în fața căreia se află critica totalizatoare a rațiunii"229 și, în plus, să evite considerentele științifice de analiză a textelor filosofice, care vor fi lecturate după criteriile performanței retorice și nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de "masă" și de "social", în acest stadiu va demitiza ideea de putere și de organizare atribuită consumatorilor: "Așa cum Poporul este glorificat de către Democrație atâta vreme cât o acceptă (adică atâta vreme cât nu intervine pe scena politică și socială), consumatorilor le este recunoscută suveranitatea ("Powerful consumer", așa cum spune Katona), în măsura în care nu țin să și-o manifeste pe scena socială. Poporul sunt muncitorii, atâta vreme cât sunt dezorganizați. Consumatorii sunt Publicul, Opinia Publică, atâta vreme cât se mulțumește să consume"360. În această perspectivă, întreaga societate modernă, prin ideologia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asupra obiectivelor economice și sociale ale țării. Una din cele mai importante schimbări În strategiile organizaționale ale guvernelor, timp de ultimele decenii, este fără Îndoială schimbarea atitudinii vis-a-vis de ISD. Dezbaterile s-au deplasat progresiv de la logica de apărare a suveranității naționale la cea de examinare a căilor posibile prin care guvernele și investițiile străine vor contribui Împreună la promovarea unei dezvoltări economice durabile. Astfel, politicile statelor-gazdă sunt un important factor exogen care influențează impactul tehnologic al investițiilor străine asupra mediului
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
i c ulturale. Globalizarea nu este un fenomen exclusiv econom ic, ci unul general, complex, multifuncțional. Acesta cuprinde între aga gamă de activități social umane: de la piața internă la piața globală, de la dimensiunea politică și economică la cea socială, de la suveranitate a n ațional-statală la globalitate, la societatea planetară. Globalizarea se caract eri zează prin interdependența economiilor naționale și crearea unei piețe globale, dominată de o circulație liberă (a mărfurilor și servici ilo r, a capitalurilor și persoa nelor, a tehnologiilor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Uniunea Europeană sau Fondul Monetar Internațional. Ei se așteaptă ca politicienii „să apere interesele naționale“ și să opună rezistență la interfe rențele dinspre exterior. și totuși, o bună parte a elitei politice mondi ale vede lucrurile dintr-o perspectivă total diferită. Suveranitatea pare a fi fost pusă la comun. Deși, aparent, guvernele naționale și-au pierdut din putere prin faptul că sunt constrânse de respectarea a numeroase acorduri int ernaționale și că trebuie să se consulte cu zeci de actori internaționali, puterea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
capital și investiții mai mar i ș i mai ieftine și, până la urmă, de cr eștere mai mare și mai susținută decât acele guverne care adoptă decizii greșite pe piața financiară. Multe guverne blamează globalizarea pentru rapi da pierdere a suveranității naționale, întrucât ele își dau seama că statele și guvernele își diminuează puterea și autoritatea în fața creșterii nestăvilite și a influenței piețelor financiare și a corporațiilor multinaț ion ale. În ceea ce privește acest aspect al suveranităț ii, apreciem că, în măsura în care pot, guvernele
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
țiune tradiționale. Adepții hiperglobaliză rii preconizează o piață financiară globală tot mai integrată, cu o polarizare cres cân dă în plan social, cu insti tuții de guvernare globală și extensie globală, de fapt, o nouă ordine mondi ală, în care suveranitatea și autonomia statală se erodează continuu. Scepti cii resping ideea subminării puterii guvernelor na ționale sau a suveranității statelor de către internaționalizarea capitalului financiar sau guvernarea globală, care are o natură iluzorie. Transformativiștii văd în globalizarea financiară o puternică forță transformatoare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
dă în plan social, cu insti tuții de guvernare globală și extensie globală, de fapt, o nouă ordine mondi ală, în care suveranitatea și autonomia statală se erodează continuu. Scepti cii resping ideea subminării puterii guvernelor na ționale sau a suveranității statelor de către internaționalizarea capitalului financiar sau guvernarea globală, care are o natură iluzorie. Transformativiștii văd în globalizarea financiară o puternică forță transformatoare a soc ietăților, a instituțiilor de guvernare și a ordinii mondiale, un proces isto ric de durată, contradictoriu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sale de centru sau formă prin cip ală de guvernare și auto ritate din lume. În acest sens, globalizarea re pre zintă procesul de surmon tare a granițelor apărute, de-a lungul istoriei, sinonim cu eroziunea (însă nu cu dispariția) suveranității statelor naționale, care se înfățișează ca o „detașare“ a economiei de piață de normele mora le și legăturile instituțio nalizate dintre societăți. Literatura economică aferentă relațiilor internaționale, care se ocupă cu studiul sistematic al afacerilor internațion ale din ultimul secol
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
piața fin anciară globală joacă un rol esențial în distribuirea eficientă, la n ive l mondial, a capitalului, trebuie să se țină cont și de faptul că acest lucru se rea lizează într-un mod care are implicații profunde pentru suveranitatea și aut ono mia națională, antrenând, prin urmare, anumite costuri în termeni de risc , v olatilitate și crize ample. Deși globalizarea financiară are mai multe bene fic ii potențiale, aceasta poate implica și riscuri. Aceste riscuri pot apărea, mai degrabă
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
iri i unor noi instrumente financiare, în s Globalizarea piețelor de capital Deși piețele financiare globale joacă un rol es enț ial în distribuirea internațională a capitalului, ele realizează acest fapt într un mod care poate avea implicații profunde pentru suveranitatea și autonomia națională, an trenând anumite riscuri și costuri. Procesul de ex tindere a fluxurilor internaționale de capital nu a fost unul uniform, ci a fost marcat de evoluții, adesea contradictorii, desfășurate pe parcursul unor importante epoci istorice - fiecare perioadă caracterizându
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a contribuit la formarea piețelor naționale unificate, federația va forma "societatea civilă europeană". Compromisul între partizanii liberului schimb și cei ai politicilor publice este la fel de determinant în proiectul fondator ca și concilierea, deseori pusă în discuție, între federaliști și partizanii suveranității naționale. Compromisul ilustrează deci persistența unei tensiuni majore a culturii politice europene, care a opus, pe de o parte, susținătorii societății civile și, pe de altă parte, admiratorii puterii publice. De la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, liberalii repetă după Thomas
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]