3,525 matches
-
nervos central care asigură coordonarea integrală a tuturor proceselor organice mediază comportarea în virtutea activității neuropsihice a creierului tensiunea psihică face referire la încordarea, energia cu care un individ desfășoară o activitate. Klages considera tensiunea psihică drept dimensiunea de bază a temperamentului. Tipul de activitate nervoasă reprezintă nucleul temperamentului, dar nu trebuie redus doar la ea, temperamentul fiind o formațiune mult mai complexă decât sistemul nervos, corespunzătoare temperamentului fiind manifestarea și dezvoltarea particulară a tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
tuturor proceselor organice mediază comportarea în virtutea activității neuropsihice a creierului tensiunea psihică face referire la încordarea, energia cu care un individ desfășoară o activitate. Klages considera tensiunea psihică drept dimensiunea de bază a temperamentului. Tipul de activitate nervoasă reprezintă nucleul temperamentului, dar nu trebuie redus doar la ea, temperamentul fiind o formațiune mult mai complexă decât sistemul nervos, corespunzătoare temperamentului fiind manifestarea și dezvoltarea particulară a tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos este înnăscut și nu își pierde identitatea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
a creierului tensiunea psihică face referire la încordarea, energia cu care un individ desfășoară o activitate. Klages considera tensiunea psihică drept dimensiunea de bază a temperamentului. Tipul de activitate nervoasă reprezintă nucleul temperamentului, dar nu trebuie redus doar la ea, temperamentul fiind o formațiune mult mai complexă decât sistemul nervos, corespunzătoare temperamentului fiind manifestarea și dezvoltarea particulară a tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos este înnăscut și nu își pierde identitatea pe parcursul vieții, ci se dezvoltă în condiții mai
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
un individ desfășoară o activitate. Klages considera tensiunea psihică drept dimensiunea de bază a temperamentului. Tipul de activitate nervoasă reprezintă nucleul temperamentului, dar nu trebuie redus doar la ea, temperamentul fiind o formațiune mult mai complexă decât sistemul nervos, corespunzătoare temperamentului fiind manifestarea și dezvoltarea particulară a tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos este înnăscut și nu își pierde identitatea pe parcursul vieții, ci se dezvoltă în condiții mai complexe, căpătând nuanțe emoționale, modelându-se în condiții de activitate profesională
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
tipului în plan psihic și comportamental. Tipul nervos este înnăscut și nu își pierde identitatea pe parcursul vieții, ci se dezvoltă în condiții mai complexe, căpătând nuanțe emoționale, modelându-se în condiții de activitate profesională. Caracterul organic și implicit ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
nu își pierde identitatea pe parcursul vieții, ci se dezvoltă în condiții mai complexe, căpătând nuanțe emoționale, modelându-se în condiții de activitate profesională. Caracterul organic și implicit ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
ci se dezvoltă în condiții mai complexe, căpătând nuanțe emoționale, modelându-se în condiții de activitate profesională. Caracterul organic și implicit ereditar al temperamentului a fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
fost întărit și de cercetările lui Pavlov care considera temperamentul “constitutiv organic”. În cursul vieții temperamentul suportă toate influențele dezvoltării celorlalte componente ale personalității dobândind astfel o trăsătură psihologică putându-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior față de alt tip de
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
-se vorbi de compensarea unor trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior față de alt tip de temperament. 3.2.Teorii ale personalității Deși psihologii aveau păreri oarecum diferite în legătură cu ceea ce se înțelege prin personalitate, Allport a constatat că ideile lor aveau, în principiu, trei elemente comune
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
trăsături temperamentale, sau mascarea altora. Temperamentul și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior față de alt tip de temperament. 3.2.Teorii ale personalității Deși psihologii aveau păreri oarecum diferite în legătură cu ceea ce se înțelege prin personalitate, Allport a constatat că ideile lor aveau, în principiu, trei elemente comune: în primul rând, faptul că
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
și tipul de activitate nervoasă sunt nespecifice în sensul că nu pot fi apreciate după anumite valori, din punct de vedere estetic, moral, intelectual, nu se poate vorbi de temperamente bune sau rele, de temperament superior față de alt tip de temperament. 3.2.Teorii ale personalității Deși psihologii aveau păreri oarecum diferite în legătură cu ceea ce se înțelege prin personalitate, Allport a constatat că ideile lor aveau, în principiu, trei elemente comune: în primul rând, faptul că fiecare dintre noi are o personalitate
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
individului în cursul vieții referindu-ne în mod special la adolescență( deoarece lucrarea de față studiază personalitatea adolescentului). Copilăria: formarea personalității Diferențele de personalitate legate de dispoziția generală, apar la copiii mici încă de la vârsta de 3 luni, se numesc temperamente. Există date care confimă ca tem peramentul reprezintă aspectele timpurii pe care se bazează trăsăturile de personalitate ulterioare.Comparațiile între gemenii identici și fraternali indică faptul că factorii genetici sunt responsabili pentru aproximativ 50%din variabilitatea între indivizi, la nivelul
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
baza reacțiilor sale, copilul este clasificat ca având: a) atașament bazat pe securitate; b) atașament bazat pe insecuritate: evittant; c) atașament bazat pe insecuritate: ambivalent. Copiii cu atașament bazat pe securitate sunt îngrijiți de mamă, care răspunde afectiv nevoilor lor. Temperamentul copilului influențează, și el, reacțiile acesteia în „situația străină". Copiii cu atașament bazat pe securitate fac față mai ușor situațiilor și experiențelor noi, comparativ cu copiii care au un atașament bazat pe insecuritate. Practicile parentale (de creștere și educare a
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Borderie, adus de patronul său, pentru a face niște reparații la fermă. Plăcându-i munca câmpului, renunțase la vechea sa meserie și devenise țăran: Și părea născut pentru câmpuri, cu încetineala lui înțeleaptă, cu dragostea lui pentru munca așezată, cu temperamentul lui de bou de plug pe care-l avea de la mama sa. Fu încântat la început, îi plăcea nespus câmpia pe care țăranii n-o vad”. Era poreclit ” Caporalul” deoarece istorisea povestiri din perioada petrecută pe frontul italian. Deși nu
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
și nici nu respectă regulile cu strictețe a execuțiilor tehnice. Acesta creează frecvent dificultăți profesorului atât în acțiunea de organizare a jocului cât și în desfășurarea lui. În timpul acestuia, unii judoka participă foarte activ, alții sunt mai reținuți fie datorită temperamentului, fie capacităților fizice reduse pe care le posedă și sunt insuficiente cerințelor jocului. Unii depun un efort deosebit de intens într-un timp relativ scurt, ceea ce determină apariția oboselii și chiar a fenomenului de sufocare, unii prezintă stări emoționale deosebite, în timp ce
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
O elită intelectuală este, în același timp, și expresia unei generații care se plasează în timpul scurt al ritmului istoric și sub semnul unui eveniment fondator. De fapt, o generație nu constituie un simplu topos al unei monoculturi: în interiorul ei coexistă temperamente și sensibilități diferite. Abordarea generaționistă rămâne fecundă din perspectiva cercetării și analizei planurilor de clivaje care se produc în cadrul diverselor sale structuri 6. Astfel, studiul asupra istoriei intelectuale interbelice românești poate fi privit și din acest punct de vedere, în măsura în care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult în sens național, legând datinile sale religioase de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cea dintâi menire este să pună o ordine vie în câmpul gândirii și vieții noastre teologice. Evident, dacă vreau să nu par nedrept, ar trebui să recunosc că situația gândirii noastre religioase nu este izolată. Sforțările așa de pline de temperament ca și de talent literar ale neoscolasticii franceze de azi, sunt, doar un pendant categoric - desigur, mai disciplinat, mai precis, mai cu știință de carte, dar totuși un pendant - la inactualitatea gândirii noastre. Dacă însă incapacitatea aceasta a catolicismului s-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fine, această poziție implică un relativism radical și excesiv. Ea trebuie să plece de la ideea că aceste trei tipuri sunt de valoare egală și că poetul nu are altă posibilitate decât aceea de a alege unul dintre ele pe baza temperamentului lui sau a unei atitudini date, fundamental iraționale, față de lume. Concluzia care se desprinde este că nu există decât aceste tipuri și că fiecare poet este o ilustrare a unuia dintre ele. Desigur, întreaga teorie se bazează pe o filozofie
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de a fi adjudecat o etapă care să-l apropie de maturitatea artistică: își clasifică o problematică proprie raportată la o viziune particulară și își susține datele unui stil personal cu mijloacele de expresie adecvate.(...) Acum se vede forța unui temperament, cu o gândire pătrunzătoare, care l-au dus la un stil amplu și viguros, deși eu îl cunosc ca pictor doar de 6 ani, fapt care am înțeles clar că pictorul Valentin Crucianu este capabil de a se impune în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
s-a dedicat cu patimă (lemnul) se împlinește în chip elocvent. Tratarea suprafeței capătă accente dramatice, înfățișările au relief frământat, patetic, sinceritatea cu care obține tensiuni umane urcă pe crestele unui autentic tragism. Astfel de sensuri ce țin, structural, de temperamentul artistului se traduc neintenționat în zbuciumul formelor, în expresionismul desfășurării volumelor, iar strădania de limpezire către care se îndreaptă sculptorul - așa cum indică lucrările recente: Cap de țăran, Cobzarul, Țărăncile etc. - nu diminuează patosul propriu, ci-l restituie doar unui plan
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a face mulți pași înainte, fiindcă a avut marea șansă ca perioada sa de formare să fie pusă sub cele mai favorabile suspicii, fiind studenta lui I. Sălișteanu.” (Radu Ionescu, critic de artă) „Valeria Tofan este un talent cu un temperament ce se poate manifesta deplin ducându-ne cu gândul la originea lor, izvorâte din imagini, prinse din viața de toate zilele. Dându-ne tablouri pline de culoare și forme care presară printre flori un număr, un an, numindu-le flori
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în concordanță cu nivelul inteligenței sale. Adaptarea școlară presupune implicarea primordială a întregii structuri psihice a copilului. Ea integrează percepțiile, reprezentările, memoria, gândirea, limbajul, atenția și imaginația sub acțiunea dinamizatoare a motivației și cu participarea voinței, fiind mediate de caracter, temperament și afectivitate, ca principale trăsături dominante ale personalității. Dinamismul continuu, specific sistemului psihic uman, constă în trecerea de la "o stare sincretică, în care elemente ca: percepția, imaginația, motivația alcătuiesc, la început o unitate nediferențiată. Procesele intime care duc la maturizare
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
Relațiile dintre părinți și copii se construiesc prin comportamente specifice. Sursa principală și faza inițială a relațiilor dintre părinți și copii rezidă în structura personalității părinților, în concepția lor despre viață și societate, în trăsăturile caracteriale, atitudini manifeste, tip de temperament. Părinții trebuie să cunoască acest lucru și să devină conștienți. Bloom spunea că "părinții trebuie să cunoască, să devină conștienți de influența pe care o exercită prezența lor în viața copilului și de asemenea să fie convinși de o nouă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
orientare în timp și spațiu - slabă; - atenția: manifestată doar când motivația este puternică; memoria: memorează greoi, însă cunoștințele sunt păstrate pe lungă durată; - imaginația: manifestată în activitățile artistice;gândirea: utilizează cu ușurință operațiile gândirii; - limbajul: predomină monologul; - trăsături de personalitate: - temperamentul: emotiv, foarte expresiv, ușor "de citit"; - emotivitate: nu este emotiv; - însușiri aptitudinale: rezolvă bine, însă consumă mult timp și energie;trăsături de caracter: atitudini pozitive dar și negative uneori față de muncă, atitudini negative față de alții, de când absentează mama. c) Cauze
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]