2,511 matches
-
contemplativă decît asertorică. ¶Barthes 1974 [1987]; Beardsley 1958; Bremond 1985; Chatman 1983; van Dijk 1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea VITEZEI narative. ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA sînt cele cinci tempouri majore într-o narațiune. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980. text lizibil [readerly text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
decît asertorică. ¶Barthes 1974 [1987]; Beardsley 1958; Bremond 1985; Chatman 1983; van Dijk 1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea VITEZEI narative. ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA sînt cele cinci tempouri majore într-o narațiune. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980. text lizibil [readerly text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și coduri
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea VITEZEI narative. ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA sînt cele cinci tempouri majore într-o narațiune. ¶Bentley 1946; Chatman 1978; Genette 1980. text lizibil [readerly text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un text adaptat la strategii ale lecturii (mai mult sau mai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi VERIDICITATE. viteză [speed]. Relația între durata NARATULUI cantitatea (aproximativă) de timp (presupus a fi) acoperit de situațiile și evenimentele povestite și lungimea narațiunii (în cuvinte, rînduri sau pagini, de ex.). ¶Viteza narativă poate varia considerabil, iar formele sale canonice TEMPOURILE narative majore sînt (în ordine descrescătoare, de la infinit la zero) ELIPSA, REZUMATUL, SCENA, SEGMENTAREA și PAUZA. ¶Genette 1980; Prince 1982. Vezi și ANIZOCRONIA, DURATA, RITMUL. viziune [vision]. Punctul sau PUNCTELE DE VEDERE în funcție de care sînt prezentate situațiile și evenimentele narate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unor execuții tehnice, respectiv estetica impresiilor provocate spectatorilor, caracterizată prin elemente cu ar fi frumosul, armonia, eroismul etc. Un rol deosebit de important în educația estetică a individului îl deține efectuarea exercițiilor pe fond muzical, cu contribuții remarcabile privind educarea ritmului, tempo-ului, armoniei, grației etc. Cunoașterea creațiilor artistice, mai ales a celor care au ca sursă de inspirație diferite aspecte specifice domeniului nostru îmbogățesc, de asemenea, latura estetică a educației sportivilor. Gustul pentru frumos mai este educat și prin efectuarea unor
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și traiectoriile); dinamice (forțele care intervin în mișcare), Ungureanu (1995, p. 82) identifică trei categorii (spațiale, spațio-temporale și dinamice. Cârstea (1993, p. 41) grupează aceste caracteristici în patru categorii, și anume: caracteristici spațiale (poziție, traiectorie, distanță etc.) caracteristici temporale (ritm, tempo, durată etc.) caracteristici spațio-temporale (vitezele cu care se efectuează exercițiile fizice); caracteristici dinamice (forțele care influențează mișcarea). Considerăm că, indiferent de modul de clasificare, important este că aceste elemente, în ansamblul lor, determină corectitudinea și eficiența procedeului tehnic. Poziția corpului
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
termenul de distanță. Amplitudinea se determină după mișcarea capătului liber al segmentului și se măsoară în grade (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 25). Ea mai poate fi determinată prin indicarea limitelor mișcării față de alte părți ale corpului sau repere exterioare. Tempo-ul mișcărilor Prin tempo, înțelegem frecvența de repetare relativ uniformă a mișcărilor în unități de timp. Această particularitate este întâlnită la mișcările ciclice (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 27). Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
se determină după mișcarea capătului liber al segmentului și se măsoară în grade (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 25). Ea mai poate fi determinată prin indicarea limitelor mișcării față de alte părți ale corpului sau repere exterioare. Tempo-ul mișcărilor Prin tempo, înțelegem frecvența de repetare relativ uniformă a mișcărilor în unități de timp. Această particularitate este întâlnită la mișcările ciclice (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 27). Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
corpului sau repere exterioare. Tempo-ul mișcărilor Prin tempo, înțelegem frecvența de repetare relativ uniformă a mișcărilor în unități de timp. Această particularitate este întâlnită la mișcările ciclice (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 27). Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
înțelegem frecvența de repetare relativ uniformă a mișcărilor în unități de timp. Această particularitate este întâlnită la mișcările ciclice (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 27). Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza de deplasare ar putea rămâne neschimbată. Tempo-ul are
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
repetare relativ uniformă a mișcărilor în unități de timp. Această particularitate este întâlnită la mișcările ciclice (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 27). Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza de deplasare ar putea rămâne neschimbată. Tempo-ul are o influență mare
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
timp. Această particularitate este întâlnită la mișcările ciclice (Stroescu și Podlaha, 1974, p. 27). Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza de deplasare ar putea rămâne neschimbată. Tempo-ul are o influență mare asupra organismului, deoarece modificările funcționale imediate depind de
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Nu trebuie să confundăm noțiunea de tempo cu cea de viteză, întrucât viteza depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza de deplasare ar putea rămâne neschimbată. Tempo-ul are o influență mare asupra organismului, deoarece modificările funcționale imediate depind de frecvența mișcărilor (care pot determina creșterea sau scăderea intensității efortului). Ritmul mișcărilor În practica
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
depinde de tempo, după cum și tempo-ul depinde de viteză. Spre exemplu, creșterea tempo-ului în mers poate determina creșterea vitezei de deplasare, dacă însă, odată cu creșterea tempo-ului, scade lungimea pasului (amplitudinea), viteza de deplasare ar putea rămâne neschimbată. Tempo-ul are o influență mare asupra organismului, deoarece modificările funcționale imediate depind de frecvența mișcărilor (care pot determina creșterea sau scăderea intensității efortului). Ritmul mișcărilor În practica exercițiilor fizice, ritmul este considerat a fi intervalul ce separă doi timpi ai
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
exprimă în watt. În orice formă de activitate fizică, nivelul performanței va depinde, în special, de putere și nu de travaliu. În practică, pentru aprecierea ei se recurge la diferite metode: viteza de deplasare = spațiu/timp (alergări, ciclism, înot etc.); tempoul de lucru, adică numărul de acțiuni pe unitate de timp (box, judo, scrimă etc.); numărul de execuții tehnice în unitate de timp (jocuri sportive). Trebuie precizat că intensitatea efortului (puterea) este o caracteristică a efortului și trebuie diferențiată de solicitarea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
abstractă (pentru a contracara arta „cu tendință” din Occident, influențată de realismul socialist), concerte și festivaluri de muzică modernă (s-a vorbit chiar de un „război al festivalurilor”), publica o serie de reviste prestigioase, de la Der Monat, deja amintită, la Tempo presente, Preuves, Science and Freedom (Marea Britanie), Quadrant (Australia), Quest (India) și altele; cea mai influentă publicație a fost probabil Encounter, scoasă la Londra de Spender și Kristol. S-a aflat cu timpul că și alte periodice erau susținute, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
stimuleze dezvoltarea biologică a aptitudinilor și funcțiilor în direcția specializării motrice. Evoluția biologică naturală a omului nu este un proces constant, echilibrat, ea prezintă variații de la o etapă la alta. El se caracterizează printr-o dinamică a modificărilor, încetinire a tempourilor cu mare mobilitate, intervale evolutive. de printr-o creștere sau ”Procesele evolutive naturale se mențin pană la 20 de ani, după stabilirea dezvoltării depline și a perfecționării funcțiilor se trece la un proces îndelungat al modificărilor involutive. Nivelul natural atins
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
4 zile. Durata pauzei depinde în principal de posibilitățile de revenire ale fiecărui atlet în parte, dar și de ceea ce se urmărește să se realizeze în fiecare antrenament. Astfel, atunci când în antrenament se urmărește dezvoltarea vitezei maxime și se folosesc tempouri de cursă și suntem aproape de săptămâna competițională, pauzele de revenire sunt mai lungi, iar în perioadele pregătitoare de început, când se urmărește dezvoltarea rezistenței de viteză, când competiția nu este așa de aproape, pauzele sunt mai mici. În cadrul unei lecții
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
vieții, a realității gândite și imaginate; - statutul de operă muzicală este dat de melodia care arec același scop, dar cu mijloacele armoniei sonore; melodia se caracterizează printr-o mișcare lentă și un ritm liber; neprecizat, ceea ce însemnăm în muzică prin „tempo rubato”; este un cântec individual, al singurătății, o confesiune lirică; o etalare a unor sentimente puternice, care cer stringent dezvăluirea lor; - o culme a poeziei lirice populare, prin care sentimentele personale sunt făcute publice; - reprezintă latura gravă a vieții sufletești
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
important, însă poziția de văduvă o avantaja, pentru că îi oferea o anumită autonomie pe care femeia nu ar fi vrut să o piardă. Chiar și personajul boccaccesc insistă pe această linie a păstrării unei independențe proprii: „Ed ora non è tempo de marito,/ e se pur fosse, la sua libertate/ servare è troppo piș savio partito.”1001 O femeie îndrăgostită reprezenta o femeie în pericol de a-și pierde statutul social, de aici reticența personajului feminin în a accepta propunerile amoroase
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice, capacitatea de a sesiza și descifra mesajele gestuale, adecvarea la tempoul mediu al elevilor. Competența nonverbală a cadrului didactic deține un rol important în comunicarea eficientă, indispensabilă pentru a fascina elevii. 1.11. Accepțiunea semiotică Rădăcinile semioticii au pornit de la perspectiva lingvistică a lui Ferdinand de Saussure și de la perspectiva logico-filosofică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
descriu relații spațiale sau arată dimensiunea prin deschiderea palmelor în lateral. De exemplu, profesorul poate gesticula cu mâna pentru a indica direcția în care trebuie să se deplaseze un grup de elevi. 7) Mișcări ritmice (rhythmic movements): gesturi care indică tempoul comunicării didactice sau al altor acțiuni. Asemenea unui dirijor care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gândirii); b) kinetografe (arată funcționarea corpului uman sau o acțiune concretă); c) pictografe (sugerează o imagine, mărimea unui obiect); d) bastoane (accentuează anumite cuvinte); e) reglatorii (mențin și controlează interacțiunea); f) mișcări spațiale (descriu relații spațiale); g) mișcări ritmice (indică tempoul discursului și al acțiunii). Exerciții de eficientizare a comunicării gestuale 1. Dacă analizați definițiile gestului din perspectiva relației gest-cuvânt observați cum unele susțin inseparabilitatea sau separabilitatea limbajului gestual de cel verbal. Explicați și analizați variabilele care diferențiează limbajul gestual de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1995) face următoarea precizare: După semnul Întrebării și semnul exclamării, inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii (p. 72). Exemple: „Da slănină nu-i În pod? unt nu-i? ouă nu-s?” (I. Creangă); „Ce e cartea asta? De cine e? De unde vine? Ce scrie În ea? Ce gânduri ai cu ea? De ce
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Eminescu). Ca și În cazul semnului Întrebării, după semnul exclamării, „inițiala majusculă marchează Începutul altui enunț și presupune o pauză precedentă mai lungă, pe când inițiala mică semnalează continuarea comunicării În același enunț și o pauză interioară mai mică, deci un tempo mai grăbit al vorbirii” (Beldescu, 1995, p. 72): „Vai de mine! nu-i bună asta!” (I.L. Caragiale); Domnilor!... Onorabili cetățeni!... Fraților!...” (I.L. Caragiale). După o propoziție exclamativă se pune punct doar dacă aceasta este Într-un citat: „Din schița lui
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]