38,269 matches
-
suficient de ridicată pentru a împiedica o reformă în profunzime. Suedia este o excepție, dar țara se găsea, în 1998, într-o situație relativ favorabilă din punct de vedere al demografiei și al procentului de activitate. Diversitatea metodelor pentru o tendință comună Examinarea diferitelor reforme arată o diversitate a metodelor folosite și nici o grabă notabilă în favoarea repartiției sau a capitalizării. Sistemul prin repartiție rămâne majoritar în țările dezvoltate și nu a fost readus în discuție, chiar dacă a fost completat peste tot
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Cheltuielile pentru sănătate În toate țările industrializate în curs de îmbătrânire, cheltuielile pentru sănătate cresc mai repede decât PIB-ul. Desigur, cu cât o țară oferă un nivel de trai mai ridicat locuitorilor ei, cu atât cheltuielile pentru îngrijire au tendința să crească. Totuși, cheltuieli mari nu înseamnă în mod sistematic o sănătate mai bună a indivizilor sau performanța sistemului de sănătate (Statele Unite, Germania). Deficitele recurente au suscitat reforme pe care dinamica ofertei și cererii de îngrijiri le face foarte inoperante
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a integra acest efect calitate în calculul în volum al acestor bunuri). În plus, în funcție de organizarea îngrijirilor (remunerări de prestații, tip de rambursare...), constrângeri mai mult sau mai puțin mari apasă asupra cererii și a ofertei. De exemplu, cheltuielile au tendința de a fi ridicate în țările în care remunerația prestatorilor se face prin acte (Germania, Franța) mai mult decât prin capitație (Italia, Regatul Unit). În sfârșit, din ce în ce mai mult obligați să aibă rezultate de către pacienții exigenți, medicii au tendința de a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cheltuielile au tendința de a fi ridicate în țările în care remunerația prestatorilor se face prin acte (Germania, Franța) mai mult decât prin capitație (Italia, Regatul Unit). În sfârșit, din ce în ce mai mult obligați să aibă rezultate de către pacienții exigenți, medicii au tendința de a înmulți actele din spirit de precauție. În ceea ce privește cererea, venitul pe cap de locuitor înclină balanța în favoarea cheltuielilor pe cap de locuitor. Pentru unii, sănătatea este un bun superior și consumul crește mai mult decât proporțional cu venitul. Elasticitatea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sunt obișnuite cu o medicină frustă și mai dificil de atins. Viitorii oameni în vârstă ai societăților noastre, acordând o valoare din ce în ce mai ridicată sănătății, vor avea o altă atitudine și în medie venituri mai mari, permițând deținerea unor asigurări complementare. Tendința lor de a consuma mai mult ar trebui să se mențină dacă luăm în considerare faptul că progresele medicale și o mai bună detectare a bolilor incită la o cerință crescută în materie. După un studiu al CNAMTS, modificarea comportamentelor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
incapacitate mai scăzută. Nu există o stare de sănătate obiectivă pentru a tranșa între aceste trei viziuni. Sursele declarative (anchete despre sănătate) sunt lovite de incertitudine și sunt greu de comparat în timp. Este totuși posibil de a repera unele tendințe mari. Un studiu CREDES pe o perioadă de 25 de ani (1970-1996) evaluează starea de sănătate a persoanelor în vârstă (65 de ani și peste) examinând evoluția bolilor însemnate, cea a neputincioșilor și cea a doi indicatori sintetici de morbiditate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
se află cel mai mult în dificultate sunt de acum înainte instituționalizate. Progresele medicinii (cheltuieli de sănătate) și ameliorarea condițiilor de viață ajung la prelungirea speranței de viață activă. Vârsta medie la care persoanele în vârstă devin dependente crește. Această tendință se poate întări cu noile progrese ale medicinii și promovarea unei îmbătrâniri active. În privința noilor tehnologii medicale, nimic nu ne face să credem că ele nu vor trage din greu în balanța cheltuielilor. Dimpotrivă, strategii preventive (alimentație sănătoasă, luptă împotriva
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Shift to services Employment: a Review of Literature", Structural Change and Economic Dynamics, Vol 17, 2006, p. 142. Există un larg consens în a considera că sunt de așteptat schimbări importante în structura consumului gospodăriilor. Persoanele mai în vârstă au tendința să consume mai puține produse de manufactură și mai multe servicii. Această situație este accentuată la persoanele de vârsta a patra a căror dependență este cvasi-totală și pentru care serviciile constituie singurul consum. Prin urmare, se poate presupune pe drept
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
productive este astăzi mai secundară decât cea a centrelor de decizie. Numai o politică voluntaristă de investiție în capitalul uman și în cercetare și dezvoltare va putea compensa slăbiciunea demografică a Uniunii și, mai mult, a lumii actualmente bogată, dacă tendințele demografice actuale se confirmă. Pe plan economic intern, acestea au și un impact asupra creșterii și "puterii de susținere" a finanțelor publice. Diferențialul de creștere între Uniunea Europeană și restul lumii se poate explica prin îmbătrânirea populației sale, dar nu trebuie
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
al acestei vindecări, dar nu aduce vreun element suplimentar care să ne îngăduie identificarea bolii Magdalenei și, cu atât mai puțin, identificarea „bolii” respective cu un viciu anume: desfrânarea. Posedarea nu înseamnă automat viciu carnal; chiar dacă în limbajul evangheliei există tendința de a echivala boala cu păcatul și vindecarea cu absolvirea de păcat, nicăieri boala nu este redusă ori identificată cu o deficiență de ordin moral. Este așadar ilegitim și nejustificat să presupunem că, prin indicația posesiunii, Luca ar fi denunțat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Iuda se opune sacrificiilor, considerându-le vestigii ale unui cult inferior, pe care El a venit din cer să-l abolească. După coborârea lui Isus în lumea substelară, jertfele materiale nu-și mai au rostul. Pentru gnosticii creștini, indiferent de tendință, singurul sacrificiu care contează și mântuiește este cel spiritual, interior. Jertfa exterioară și materială trimite la teologia vetero-testamentară a templului de la Ierusalim. Practicând sacrificiile în numele Său, apostolii se întorc, de fapt, cu un pas înapoi, trădând evanghelia adevăratului Isus. Ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
la una singură, cea a lui Irineu -, rezultă o imagine, într-adevăr, pozitivă despre Iuda, „cunoscător al adevărului” și „instrument al mântuirii”. Totuși, mărturia lui Irineu nu prezintă garanție sută la sută din două motive. Ca orice polemist, el are tendința să îngroașe lucrurile ori să le deformeze. Nimic nu certifică autenticitatea informațiilor sale. În al doilea rând, el nu prezintă conținutul Evangheliei lui Iuda, pe care mă îndoiesc că o cunoștea de la sursă, ci se mulțumește să descrie, în linii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
când încă nu exista un canon cert al Noului Testament, unele dintre scrierile numite astăzi „apocrife” nu deranjau pe nimeni, ba chiar puteau sta alături de cele trei evanghelii sinoptice sau de corpusul epistolelor pauline. * Last but not least, denigratorii au tendința să minimalizeze ori chiar să anuleze caracterul variat, policrom al scrierilor apocrife. Sub eticheta „apocrife” sunt înghesuite forțat, cu bune sau rele intenții, texte nu numai de origini culturale diferite, dar și cu mize teologice radical diferite. Un text gnostic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
strania și contestabila doctrină a lui justum bellum, expusă pe larg de Toma d'Aquino în Summa Theologiae și rafinată ulterior, printre alții, de Hugo Grotius, de Samuel Pufendorf și de Christian Wolff. Acest lucru, menit, în aparență, să acrediteze tendințele expansioniste ale Americii, nu face decât să sublinieze, o dată în plus, fragilele baze etice pe care se instituie civilizația modernă. Prin urmare, în teorie, susținem necondiționat ideea protejării vieții fiecărei ființe umane, dar, în practică, nu ezităm să creăm coaliții
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
de dispunere a participanților la o întrunire oficială, în care rangul este dictat de poziția deținută de individ în cadrul ansamblului. Astfel, aparent banalul ambalaj devine, în ierarhizata societate extrem-orientală, o formă subtilă de manipulare socială, pe care lumea occidentală are tendința de a o ignora complet sau, cel mult, de a o expedia sub titulatura derizorie de "ornament". Desigur, japonezii au tendința de a se dirija reciproc prin politețe. Limba nepunându-le la dispoziție mecanismele brutale ale imprecației, niponii și-au
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
aparent banalul ambalaj devine, în ierarhizata societate extrem-orientală, o formă subtilă de manipulare socială, pe care lumea occidentală are tendința de a o ignora complet sau, cel mult, de a o expedia sub titulatura derizorie de "ornament". Desigur, japonezii au tendința de a se dirija reciproc prin politețe. Limba nepunându-le la dispoziție mecanismele brutale ale imprecației, niponii și-au inventat un soi de înjurătură citită pe dos: limbajul hiperpoliticos, utilizat în circumstanțe comune, care nu dictează stringența unui atare arsenal
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
poate de concret, de hibridizare, vă propun să aruncăm o privire scurtă și rapidă asupra arhitecturii budiste din perioada Kamakura (1185-1333). Sfârșitul de secol al XII-lea aduce cu sine o perioadă de intense transformări în artă și în arhitectură, tendință ce se afirmă în replică la conservatorismul aristocratic din perioada Heian (784-1185) și care propune, în expresia fericită a lui Alexander Soper, "o varietate aproape anarhică" de stiluri. Dintre acestea, patru sunt pregnante în construcția de clădiri: stilul indian (Tenjikuyo
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
ca acestea să influențeze, structural sau funcțional, ansamblul arhitectonic în chestiune. Abia acum, cred, se poate înțelege foarte bine cât de veche și de adânc înrădăcinată este pasiunea extrem-orientalilor pentru eclectism, redată fidel de îmbinarea dintre tradiție și alteritate împrumutată. Tendințele arhitecturale din perioada medievală s-au prelungit, cu modificări, până în zilele noastre, astfel încât, cu mici excepții, spațiul urban nipon nu mai are specificitate, dacă nu cumva tocmai această lipsă de specificitate îi asigură autonomia estetică. Deși construite și mobilate, în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
dedic cercetării experimentale, faptul că sunt necesari ani și ani de determinare, răbdare și constanță pentru a ajunge la un rezultat important analizând un vierme, un pește sau o muscă. Cu toate acestea, astăzi luăm în serios ceea ce Einstein, din cauza tendințelor panteiste, avea încă dificultăți să accepte: faptul că ordinea ("Cosmosul") și necesitatea sunt doar o parte a universului. O alta este dezordinea ("Haosul"), indeterminatul, indistinctul, cazualul, dovedit de întreaga dezvoltare a cosmosului și în special mecanica cuantică pe care Einstein
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
inumane, atrage și globalizarea eticii. În fața problemelor politicii, economiei și sistemului financiar mondial, este necesară o etică mondială care poate fi împărtășită de religiile lumii, dar și de necredincioși, umaniști și laici. Sacrific tot ceea ce sunt pentru a mă împotrivi tendinței greșite de creare a unei societăți împărțite în seculară și religioasă. Lumea contemporană are nevoie de ambele, dimensiunea seculară și religioasă. De un singur lucru nu are nevoie: de fanatism. Seculariștii fanatici greșesc la fel de mult ca și fundamentaliștii religioși. Desigur
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
noi înșine? Cu siguranță sunt ultima persoană care ar spune ceva împotriva autorealizării. În cadrul tradiției creștine, deseori aceasta a fost denunțată ca un egoism, pretinzând renunțarea la propria identitate, asceza de dragul ascezei și resemnarea. Totdeauna am criticat o astfel de tendință și chiar în contextul reflexiilor noastre am accentuat încă de la început că încrederea în viață și în noi înșine constituie piatra unghiulară a unei personalități sănătoase. Astfel consider o combinație extraordinară faptul că eu datorită raporturilor familiale stabile, existenței într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
americanul de origine austriacă Peter Berger, care a interpretat semnele și gesturile mici ale vieții umane precum "urme ale îngerilor" (în lucrarea omonimă din 1970): gesturile protective și consolatoare, ca atunci când mama își liniștește copilul înfricoșat, dar și extraordinara noastră tendință către ordine, impulsul la a ne juca, umorul nostru, speranțele noastre, toate fac parte din expresia esenței omului, însă trimit la un ceva care este mai mult decât omul: ceva situându-se dincolo de om, care îl transcende. Îl invoc apoi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
naștere viața bazată pe carbon. Am înțeles deja că la nivel molecular totul este dominat de principiul "selecției naturale" și de "supraviețuire a celui mai adaptabil", pe care Darwin l-a individualizat, mai întâi în lumea vegetală și animală. Această tendință determină progresul către un "înalt", pe seama moleculelor care se adaptează mai greu. Se ajunge astfel la dezvoltarea organismelor unicelulare, a celor pluricelulare, până la plantele și animalele cele mai evoluate. Ca om de credință trebuie să observ că, în urma recentelor rezultate
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
intimideze lumea cu viziunile apocaliptice cele mai înspăimântătoare ale Noului Testament (de exemplu Mt., 24, 6-8.29). În America ultimelor decenii, literatura apocaliptică creștină a explodat, înlocuind romanele science-fiction, marcate de optimismul tehnologic, influențând astfel chiar și politica. Spre această tendință, de exemplu, poate fi îndreptată ideea luptei biblice finale împotriva "împărăției răului", căruia se dă numele de Armageddon. Totuși, la fel cum relatările biblice ale creației ca lucrare a Domnului au fost inspirate din contextul epocii, și cele ale lucrării
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
finale împotriva "împărăției răului", căruia se dă numele de Armageddon. Totuși, la fel cum relatările biblice ale creației ca lucrare a Domnului au fost inspirate din contextul epocii, și cele ale lucrării sale finale derivă din apocaliptica timpului, din acea tendință dominantă semnată de așteptarea sfârșitului iminent, prezent în ebraism, dar și în creștinism în momentul trecerii între cele două epoci. De fapt, viziunile spectrale ale Apocalipsei constituie amenințarea insistentă a omenirii și a individului capabil să recunoască "semnele timpului" sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]