8,991 matches
-
de colinde. Soarta dramatică a textelor vechi face ca nici una dintre încercările lui Nicolae Milescu în direcția transpunerii Bibliei în românește să nu ajungă la noi, deși numeroase izvoare informează că acesta a tipărit la Frankfurt traducerea integrală a Vechiului Testament, ba mai mult decât atât, că, aflat la Constantinopol ca agent diplomatic, tălmăcise integral Biblia. Manuscrisul său, se presupune, va fi stat la temelia Bibliei de la București. Biblia de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino (1688), numită astfel după voievodul
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
austere de miniatură, sonet și pastel modernizat. De aceea, critică l-a considerat totuși „un poet de tipul clasic cu reverie calmă și cam școlară și desenul timid” (G. Călinescu). Stăruie în căutarea perfecțiunii, fantomă ce ii bântuie visele: „În testamentul meu sentimental,/ Scris în tumultul unor noi Cartagini,/ Voi desluși plutind peste paragini/ Un chip de față cu surâs banal.// Dar contemplând profilu-i sculptural,/ Transfigurat prin filtru de imagini,/ Tu să citești pe locul gol din pagini/ Nepotolita-mi sete
STATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289887_a_291216]
-
fațete ale veacului, iar „omul enigmatic”- personajul său central, aflat într-o confruntare continuă cu suprarealul: odată cu ieșirea din timp (O năplăire literară sau Fantasie) sau prin cufundarea în zonele întunecate ale somnului și ale bolii (În ajunul Anului Nou, Testamentul și memorialul unui nebun), prin viziunea „corpului subtil” din magnetism, în metamorfozele karmice ( În vis și aievea) sau chiar prin explorarea credințelor budiste (Îngerul verde). Ironică și fantezistă, Istoria unui țânțar (1891) obține efecte deosebite în parodierea relațiilor umane prin
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
Enoh 40, 7 (la plural „Satane”: ei sunt defăimători ai „celor ce viețuiesc în pustie”, apropiați ai lui Dumnezeu); 53, 3; 54, 6; Cartea Jubileelor 10, 11; 23, 29; 40, 9 (Satan identificat cu sursa răului); 46, 2; 50, 5; Testamentul lui Dan 3, 6 (izvorul violenței); 5, 6; 6, 1; Testamentul lui Gad 4, 7; Martiriul lui Isaia 2, 2; 2, 7; 5, 16; Testamentul lui Iov 3, 6 et passim. Testamentul lui Iov este dominat de confruntarea dintre Iov
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ce viețuiesc în pustie”, apropiați ai lui Dumnezeu); 53, 3; 54, 6; Cartea Jubileelor 10, 11; 23, 29; 40, 9 (Satan identificat cu sursa răului); 46, 2; 50, 5; Testamentul lui Dan 3, 6 (izvorul violenței); 5, 6; 6, 1; Testamentul lui Gad 4, 7; Martiriul lui Isaia 2, 2; 2, 7; 5, 16; Testamentul lui Iov 3, 6 et passim. Testamentul lui Iov este dominat de confruntarea dintre Iov și Satan, al cărui locaș îl distrusese. Satan este denunțat aici
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
10, 11; 23, 29; 40, 9 (Satan identificat cu sursa răului); 46, 2; 50, 5; Testamentul lui Dan 3, 6 (izvorul violenței); 5, 6; 6, 1; Testamentul lui Gad 4, 7; Martiriul lui Isaia 2, 2; 2, 7; 5, 16; Testamentul lui Iov 3, 6 et passim. Testamentul lui Iov este dominat de confruntarea dintre Iov și Satan, al cărui locaș îl distrusese. Satan este denunțat aici ca inițiatorul idolatriei. - Azaz’el: Vezi 1 Enoh, îndeosebi capitolele 6‑12. Una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
identificat cu sursa răului); 46, 2; 50, 5; Testamentul lui Dan 3, 6 (izvorul violenței); 5, 6; 6, 1; Testamentul lui Gad 4, 7; Martiriul lui Isaia 2, 2; 2, 7; 5, 16; Testamentul lui Iov 3, 6 et passim. Testamentul lui Iov este dominat de confruntarea dintre Iov și Satan, al cărui locaș îl distrusese. Satan este denunțat aici ca inițiatorul idolatriei. - Azaz’el: Vezi 1 Enoh, îndeosebi capitolele 6‑12. Una dintre căpeteniile Supraveghetorilor, care va conduce răscoala acestora
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fi înlănțuită, apoi aruncată într‑un loc întunecos și acoperită cu pietre uriașe. Va rămâne acolo până la sfârșitul lumii. - Belial/r: Bel...ar, în greacă. Apare, între altele, în Cartea Jubileelor 1, 20 (cu forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un loc întunecos și acoperită cu pietre uriașe. Va rămâne acolo până la sfârșitul lumii. - Belial/r: Bel...ar, în greacă. Apare, între altele, în Cartea Jubileelor 1, 20 (cu forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cu pietre uriașe. Va rămâne acolo până la sfârșitul lumii. - Belial/r: Bel...ar, în greacă. Apare, între altele, în Cartea Jubileelor 1, 20 (cu forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfârșitul lumii. - Belial/r: Bel...ar, în greacă. Apare, între altele, în Cartea Jubileelor 1, 20 (cu forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ar, în greacă. Apare, între altele, în Cartea Jubileelor 1, 20 (cu forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cartea Jubileelor 1, 20 (cu forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
forma „duhul lui Belial”); 15, 33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1; 3, 11; 5, 1; Oracole
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
33; Testamentul lui Ruben 4, 7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1; 3, 11; 5, 1; Oracole sibiline II, 167‑169; III
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
7; Testamentul lui Simeon 5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1; 3, 11; 5, 1; Oracole sibiline II, 167‑169; III, 63; Regula comunității 1, 24
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
5, 3; Testamentul lui Levi 3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1; 3, 11; 5, 1; Oracole sibiline II, 167‑169; III, 63; Regula comunității 1, 24; 10, 2; Scrierea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
3, 3; 18, 12; Testamentul lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1; 3, 11; 5, 1; Oracole sibiline II, 167‑169; III, 63; Regula comunității 1, 24; 10, 2; Scrierea lui Damas 4, 13; 4, 16
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
lui Iuda 25, 3; Testamentul lui Dan 5, 1; 5, 10; Testamentul lui Issahar 7, 7; Testamentul lui Zabulon 9, 8; Testamentul lui Neftali 3, 1; Testamentul Așerei 1, 8; Testamentul lui Iosif 7, 4; Testamentul lui Iosif 20, 2; Testamentul lui Veniamin 3, 3; Martiriul lui Isaia 1, 8; 2, 1; 3, 11; 5, 1; Oracole sibiline II, 167‑169; III, 63; Regula comunității 1, 24; 10, 2; Scrierea lui Damas 4, 13; 4, 16; 8, 2; Regula războiului 1
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
2; Regula războiului 1, 1; 1, 13; 4, 2; 13, 4; 14, 9; 16, 11; în Imnele descoperite la Qumran, passim. Referitor la această figură, în scrierile Părinților, cf. M. Scopello, „Béliar, symbole de l’hérésie”, Figures de l’Ancien Testament, Strasbourg, 1989, pp. 255‑275. - Mastema: Conducătorul oștirii duhurilor rele în Cartea Jubileelor 10, 1‑11; 11, 4‑5; 17, 15‑18; 48, 2; 48, 9‑19. El mai este numit aici și Satana (10, 11). El se comportă asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nu apare în tradițiile creștine de până la Hipolit. Creștinismul primar lasă deoparte componenta naționalistă, caracteristică iudaismului. În al doilea rând, se poate observa că motivul pseudoprofetului/profeților lipsește aproape cu desăvârșire din scrierile iudaice, deși este prezent în scrierile Vechiului Testament. În concepția lui Peerbolte, acest ultim motiv constituie nucleul viitorului mit al Anticristului. Așadar, se poate vorbi de continuitate, dar se poate vorbi și de inovație. „Mitul standard” al Anticristului, așa cum îl găsim formulat pentru prima dată în cartea a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cer a lui Isaia, dar sunt lăsate deoparte, în mod nejustificat, 2 Baruh, Odele lui Solomon precum și Apocalipsa lui Petru. La fel se întâmplă și pentru secolul al III‑lea, în care, de bună seamă, și‑ar fi găsit locul Testamentul Domnului nostru Isus Cristos și Apocalipsa lui Ilie. În orice caz, este limpede că nu exhaustivitatea a constituit criteriul alcătuirii antologiei. Fără îndoială, autorul a vrut să prezinte un tablou, cel mai cuprinzător cu putință, al tradițiilor anterioare și ulterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
VI‑lea d.Cr., de exemplu, să fie invocate ca dovezi ale existenței unei tradiții anticristologice precreștine! Pe de altă parte, colecția de texte prezentată are importante lacune. Lipsesc de aici, dintre scrierile intertestamentare: 1 Enoh, Cartea Jubileelor, Martiriul lui Isaia, Testamentul lui Moise, toate descoperite câteva decenii după publicarea lucrării lui Bousset. Din perioada cuprinsă între anii 30 și 300, lipsesc Epistola lui Barnaba, Apocalipsa lui Avraam, 2 Baruh, Policarp, Iustin, Origen, Tertulian. Într‑adevăr, majoritatea documentelor de care ține seamă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sectei eretice a minimilor. În rest, contribuția sa nu a avut decât un vag ecou în rândul „anticristologilor”. În 1932, B. Rigaux publică o amplă lucrare L’Antéchrist et l’opposition au royaume messianique dans l’Ancien et le Nouveau Testament. Acesta notează în introducere: „Rezultatele cercetării noastre în lumea iudaică și în cea creștină ne îndreptățesc să credem că eforturile nu au fost zadarnice. Pe tema Anticristului exista doar o monografie științifică, cea a lui Bousset. Oricât de meritorie ar
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
prim ordin nu conduce la nici un rezultat rezonabil. Aceeași schemă artificială se regăsește pretutindeni în lucrarea sa: un Anticrist, principiu supranatural; un al doilea Anticrist, colectiv; în fine, un al treilea Anticrist, individual. În viziunea autorului, concepția anticristologică a Noului Testament ar fi superioară celei veterotestamentare. Rigaux a suferit influența teoriei lui Lagrange despre mesianismul iudaic. El face distincție clară între mesianismul iudaic, de factură politică și morală și mesianismul de factură esențial metafizică al creștinismului. Comparația implică doi termeni radical
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]