6,328 matches
-
contractaseră obligația pentru stat de-a plăti de la un an la altul o anuitate de 19 milioane fără măcar să se fi preocupat de a-i da pentru aceasta resursele necesare, lăsând guvernului care urma după dânșii ingrata misiune să pună tezaurul public în stare a-și îndeplini obligațiunea; Că bugetele conservatorilor erau fictive și că ale roșiilor sunt echilibrate; că conservatorii făceau împrumuturi pentru ameliorarea lor, iar că roșii le echilibrează și fără împrumuturi și fără impozite nouă; că veniturile sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestor arătări ); că guvernul conservator ar fi lăsat după declarațiunea d-lui Strat o datorie flotantă la începutul anului 1876 de 30 milioane, pe când "Romînul" știe că susținând aceasta spune un neadevăr. Astăzi este demonstrat pentru toți, chiar prin situațiunile tezaurului publicate de roșii, că jena momentană de la începutul anului 1876, de vreo 16 milioane, a fost cu totul înlăturată prin rămășițele din 1874 și 1875, ce aveau să se încaseze și cari s-au și încasat. Acele rămășițe covârșeau datoria
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dacă s-ar fi dat de roșii la destinațiunea lor, adecă la plata puținelor mandate cari erau în suferință la începutul anului 1876, statul nu ar fi avut nici o datorie flotantă de pe urma conservatorilor, căci ei n-au lăsat bonuri de tezaur în circulațiune. Dar roșii au profitat, cu buna lor credință obicinuită, să soldeze bugetele lor cu resurse pe cari le sustrăgeau din încasările anilor anteriori lăsate de conservatori, și nu numai au mănținut mica datorie flotantă din anul 1876, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suind-o la 49 milioane la începutul anului 1880, și astăzi numai Dumnezeu știe la ce sumă, căci pentru contribuabili și Corpurile legiuitoare există cel mai mare întunerec asupra celor ce se petrec în Ministeriul de Finanțe. În adevăr, situațiunea tezaurului la închiderea exercițiului 1879 ne este cu totul necunoscută. Poate Constituțiunea, poate legea contabilității să oblige pe ministrul de finanțe să prezinte la deschiderea Corpurilor legiuitoare expunerea situațiunii? O asemenea îndatorire este sfântă numai pentru conservatori și a și fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-lor să cunoască situațiunea finanțiară; ce trebuință mai este dar ca reprezentanții țării să fie informați? Ce drept are coteria dreaptă, cum ne califică "Romînul", să se amestece și să cerceteze afacerile publice? De aceea nici publicațiune a gestiunii tezaurului, nici dare de seamă către Corpurile legiuitoare. În asemeni condițiuni îi vine lesne "Romînului" să decerneze partidului său cununi de lauri pentru gestiunea anului 1879 și a anului 1880. Victoria este dobândită fără contradictori. Suntem la finele lui ianuarie. Sesiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai diferite unul de altul au fost "negustorul sîrb" și "bogatul boier romîn", a cărui solie și fiică nu erau altfel, numite decât "frumoasele boieroaice". Damele române au trecut totdeauna de nește frumusețe extraordinare ceea ce au și fost într-adevăr. Tezaurul de grații corporale precum și spirituale s-a transmis curat de la străbunele matroane asupra fiicelor și nepoatelor lor. Balul român ținut la 15 c. în saloanele Reuniunii Muzicale ne-au dat nenumărate dovezi vii în privința aceasta. Deși poate să fi fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
expirând în noiemvrie 1889. 3) Imp. domenial de 56022000, c-o anuitate de 8000000, expirând în iulie 1891. 4) Iași - Ungheni de 1998 749, 00 5) Ploiești - Predeal de 34350351, 10 - c-o anuitate de 4579965, 30 în bonuri de tezaur 7 procente fără amortizare 6) Deficitul constatat la finele lui 1876 de 31077726, 16 Dintre condeiele acestea însă proiectul de conversiune al d-lui Brătianu lasă la o parte împrumuturile Stern, Oppenheim și Iași - Ungheni, pentru că ele expiră repede, și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Art. 2. Emisiunea se va acoperi prin subscriere publică. Epoca și durata subscrierii se vor fixa prin publicațiuni făcute o dată cu promulgarea acestei legi. Art. 3. Se vor primi la subscriere: a. Obligațiuni domeniale pe valoarea lor nominală. b. Bonuri de tezaur. c. Numerar aur sau argint. Art. 4. Subscriitorii cu obligațiuni domeniale vor beneficia îndată la subscriere de 4 procente, valoarea cuponului de iulie al obligațiunilor lor, osebit de-o prima de 2 procente în numerar asupra valoarei nominale a titlurilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu obligațiuni domeniale vor beneficia îndată la subscriere de 4 procente, valoarea cuponului de iulie al obligațiunilor lor, osebit de-o prima de 2 procente în numerar asupra valoarei nominale a titlurilor ce prezintă. Art. 5. Subscriitorii cu bonuri de tezaur vor beneficia de-o primă de la 2 procente până la 3 procente asupra capitalului înscris în fiecare bon, însă: 1. Prima va fi de 2 procente pentru cei ce prezintă bonuri în valoare mai mică de 1/2 milion. 2. De
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Art. 10. Îndată ce legea de față [î ] și va fi primit aplicarea, legea din 1871 pentru contractarea împrumutului domenial, legea împrumutului pentru acoperirea cheltuielilor de construcțiune ale liniei Ploiești - Predeal, precum și legea din 12 iuniu 1880 pentru emiterea bonurilor de tezaur sunt și rămân desființate. Art. 11. Comitetul și Casa domenială se desființează o dată cu terminarea operațiunii de conversiune aci prescrisă; resursele acestei Case se vor trece în veniturile ordinare ale statului. Art. 12. Un reglement de aplicație se va decreta deodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu o schimbă cu una cu două. De aceea și este un om de încredere. Limba română se numără în grupul celor romanice. Construcția internă este într-adevăr romanică, însă regulele sunetelor se abat mult de la ale limbelor romanice și tezaurul de cuvinte are multe elemente străine, mai ales slave. Între cîntecile românilor sunt și cântece de iele sau zâne. A treia zi după nașterea unui copil se așteaptă cele trei zâne cari hotărăsc soarta celui nou născut. În acea zi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu o schimbă cu una cu două. De aceea și este un om de încredere. Limba română se numără în grupul celor romanice. Construcția internă este într-adevăr romanică, însă regulele sunetelor se abat mult de la ale limbelor romanice și tezaurul de cuvinte are multe elemente străine, mai ales slave. Între cîntecile românilor sunt și cântece de iele sau zâne. A treia zi după nașterea unui copil se așteaptă cele trei zâne cari hotărăsc soarta celui nou născut. În acea zi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se mai copiază texte străine de legi, născute în alte împrejurări, la alte popoare, după constrângerea prin nevoi cu totul de altă natură; de astă dată proiectele d-lui P. Carp, depuse de mai mult timp pe biuroul Camerei, formează tezaurul din care guvernul escamotează {EminescuOpXII 420} cîte-o idee, pentru a o prezenta, cu multe și rele modificațiuni, ca a sa. Astfel d. C. A. Rosetti și-a apropriat, în altă formă și cu știrbiri în rău, proiectul privitor la cârciume
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e o cestiune de politică de zi, de natură în adevăr de-a da zbor celui mai intensiv patriotism platonic; tocmelele agricole însă nu apelează la patriotismul platonic, ci la cel real. Ele cer nu a se face bine din tezaurul mizeriei comune, din buget, nu a se arăta generos cu banul țării și a avea aerul și gloria generozității fără a-i suporta sacrificiile; reforma tocmelelor agricole atinge interesele individuale a trei din patru părți dintre deputați și aci nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de zi cu zi a fost un deziderat din totdeauna a românului și el se regăsește În vestigiile arheologice a căror comori vădesc cu asupra de măsură gustul pentru frumos al strămoșilor noștri prin comorile dacice de la Sarmisegetuza, civilizația Cucuteni, tezaurul de la Pietroasa (cloșca cu puii de aur), podoabe feminine, ornamente funebre, vase și unelte, plăcuțele de la Tartaria și atâtea alte mărturii pe care Vasile Pârvan și școala sa le-a Împletit cu istoria și cultura poporului din Carpați. Se adaugă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Pietroasa (cloșca cu puii de aur), podoabe feminine, ornamente funebre, vase și unelte, plăcuțele de la Tartaria și atâtea alte mărturii pe care Vasile Pârvan și școala sa le-a Împletit cu istoria și cultura poporului din Carpați. Se adaugă acestui tezaur al dăinuirii noastre folclorul, tradiția și obiceiurile pe care generații de etnologi și sociologi, Începând cu Dimitrie Cantemir (primul etnolog și sociolog), continuând cu cronicarii, iar În vremurile noastre cu Tudor Pamfile, Dimitrie Gusti și urmașii lor, au scos la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tehnologiei sale. Toate aceste realități, acumulate În timp, au condus spre riscul ca zonele aparținând mediului natural să nu-și mai Îndeplinească rolul de supapă de siguranță pentru funcționarea sistemului global al mediului și să nu mai poată fi garantul tezaurului biologic pentru generațiile viitoare. Iată de ce, cel puțin după cel de al doilea război mondial, problema mediului natural a devenit treptat o prioritate internațională, consacrându-i-se numeroase studii, urmate de o serie de măsuri menite să-l protejeze. S-
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
demografic modern. Acest fenomen Însă cere societății moderne o altă abordare a politicii demografice, pornind de la alocarea resurselor necesare până la abordarea corectă a problemelor specifice vârstei Înaintate. Și din nou, nu trebuie pierdut din vedere faptul că vârstnicul este un tezaur viu de experiență și Înțelepciune, a căror valorificare nu poate fi decât benefică pentru orice tip de societate. Aici e bine să ne amintim că Însăși societățile tradiționale așezau vârstnicul la loc de cinste, pentru că realizau faptul că limitele biologice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și caracteristicile familiei. Familia rămâne structura de bază a oricărui tip de societate. Familia este mediul natural În care se dezvoltă copilul și prin extensie constituie, la modul general vorbind, baza existenței și perspectiva unei națiuni prin ceea ce transmite ca tezaur lingvistic, moral, spiritual și cultural. Pornind de la aceste adevăruri și studiind tipologia familiei se poate prevedea evoluția unei colectivități umane și chiar profilul generațiilor viitoare. Cum familia se integrează Într-un mediu social, tipologia și caracteristicile ei vor depinde de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
tradiției spiritual creștine a acestui neam, care spre deosebire de națiunile din jur nu a fost creștinat, ci s-a născut creștin. idealul omenesc; adică Însușirea și promovarea acelor calități morale care ridică ființa umană la Înălțimea creatorului ei și pe care tezaurul de Înțelepciune al bibliei ni le oferă cu generozitate. idealul profesional; ceea ce Înseamnă pregătirea asiduă pentru dobândirea competenței și performanței care să contribuie deopotrivă la Înălțarea voastră și propășirea materială și spirituală a neamului și patriei. În spiritul acestor idealuri
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
viața Cuvioasei Parascheva (într-o versiune prescurtată a originalului). V. a apelat la literatura neogreacă de factură renascentistă, larg răspândită în secolul al XVI-lea. În douăzeci de predici prelucrează selectiv și cu intervertirea textelor cartea scriitorului neogrec Damaschin Studitul, Tezaurul sau Comoara (după un intermediar est-slav). Dă și un palimpsest al traducerilor anterioare, și o antologie creștină, cu deosebite virtuți literare. Știe să depășească structura și normele compoziționale, destul de simple, ale vechilor modele, supunându-le unor transformări artistice sub influența
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
ca și celălalt, rămas, în vitregia vremurilor, netipărit, precum și la o încercare de traducere din grecește a unei Prescurtări de logică după Aristotel. Neterminată, întreruptă chiar în mijlocul unei fraze, și publicată abia în 1864, când Al. Papiu-Ilarian o include în Tezaur de monumente istorice pentru România, a fost și Istorie a prea puternicilor înpărați othomani, la care a lucrat ani în șir. Este o prezentare pe scurt a domniilor otomane, începând de la 1300, cu Osman I, fondatorul imperiului, până la sultanul Selim
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
rostească două postulate ale zonei estetice: 1) creșterea limbii românești 2) și-a patriei cinstire. NICHITA STĂNESCU SCRIERI: Observații sau Băgări dă seamă asupra regulelor și orânduelelor gramaticii rumânești, Râmnic, 1787; ed. Viena, 1787; Istorie a preaputernicilor înpărați othomani, în Tezaur de monumente istorice pentru România, II, îngr. și pref. Al. Papiu-Ilarian, București, [1864], 245-302; ed. (Istoria othomanicească), îngr. și pref. Gabriel Ștrempel, București, 2001; Poeme lirice, pref. Ioan Voinescu II, București, f.a.; Poeziile Văcăreștilor, îngr. Mihail Dragomirescu și Emil Gârleanu
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
în tonalitatea stilistică specifică, ci și în pragmatica internă a spațiului ficțional: personajele acționează nu atât ca răspuns la somațiile realului (care reconstituie cotidianul cel mai banal al existenței sătești), ci în bună parte prin reacție, de regulă polemică, la tezaurul paremiologic obștesc. Ele caută fie să-și potrivească experiența individuală după proverbele în circulație, fie, dimpotrivă, să contrazică proverbele prin dovada vizibilă a experienței neconforme cu sentințele populare. E vorba aici de mai mult decât „comedia limbajului”, demersul prozatorului fiind
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii”, în care cerne actualitatea literară, pledează pentru îmbogățirea literaturii române prin traduceri (Să nu ne grăbim), pentru culegerea și valorificarea creației populare (Un tezaur al poeziei noastre populare, Conferența d-lui Delavrancea), ia apărarea scriitorilor împotriva abuzurilor editorilor sau ale politicienilor (Cum trăim, Schimbarea guvernului și literatura), militează pentru organizarea sindicală și profesională a breslei (Proprietatea literară, O societate literară), pentru așezarea teatrului pe
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]