3,898 matches
-
-mi dau senzația unei națiuni mereu în șantier, nefinisate încă și împingându-și tot mai departe frontierele cu ajutorul compactoarelor, a împingătoarelor, a nivelatoarelor, a mașinilor de tranșat, de pozat stratul de nisip etc. Bitumul eponim amintește de trompetă și de tobă (Go East înlocuind aici celebrul Go West, Young Man!). Drumul cristalizează un fel de elan vital în același timp militar și profetic. Trimiterea directă înapoi la izvoarele antice: rută (drum) vine de la latinescul rupta, participiul trecut de la rumpere, "a sparge
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
turcii se resimțeau după mersurile lungi, în condiții foarte grele, avantajul fizic pe care-l aveau moldovenii și secuii nu putea să suplinească la infinit inferioritatea lor numerică. În aceste momente critice au intrat în scenă ostașii cu surle și tobe de pe dealul opus locului unde se afla Ștefan cu ai săi. Crezând că e vorba de un atac venit din stânga lor, o parte dintre turci s-au îndreptat spre locul de unde venea larma. Văzând că moldovenii „nu ies din pădure
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai ales, de a produce șocul psihologic în măsură să-l descumpănească pe adversar. Sultanul aflând că a început lupta a poruncit beilerbeiului de Rumelia ca, împreună cu beilerbeiul de Anatolia, să meargă asupra dușmanului. Turcii pornesc la atac în bătaia tobelor și în sunetul goarnelor „Dar și ostașii cei cu credință nenorocită, trăgând la rândul lor din tunuri și puști, au făcut să cadă asupra lor (turcilor) o adevărată ploaie de piatră, iar din arcuri și zenberecuri au tras (românii) de parcă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dificilă, a trimis în ajutorul ei cavaleria regală. A aflat, deci, nu era în pădure, unde-ar fi fost el însuși martorul celor petrecute. Wapowski relatează „Aceasta - cavaleria regală - ieșind din pădure în marș grăbit, în sunetele trâmbițelor și al tobelor, în zgomotul luptătorilor și în sclipirea armelor strălucitoare, se aruncă cu mare avânt asupra dușmanului. Se încinse o luptă cruntă: cetele lui Ștefan n-au putut susține atacul năvalnic al călăreților îmbrăcați în fier” și sunt respinse cu mari pierderi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sunt și multe femei și copii, îmbrăcați în aceleași culori, iar de după un colț de stradă apare un grup mare de copii, urmați de niște personaje enorme, manechine medievale, și de o formație de instrumentiști cu trompete, acordeoane și tobe, cântând un marș ce-i animă pe toți. Lumea știe să se distreze, în stil spaniol. Parcă aș vrea și eu să rămân, dar mai este mult pănâ la ora 14.30, așa că îmi fac 32 curaj și plec mai
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
mai ales poezia despre care scriam nu-mi mai spunea mare lucru? Spun toate astea pentru a înțelege că practic un anumit fel de critică, care are drept consecință un fel de deprofesionalizare. Mă provoca cu adevărat Maestru și Margareta, Toba de tinichea sau Calcanul. Dar cum să faci critică literară, în România, scriind despre Grass sau Bulgakov, după ce le-ai citit cărțile în traducere? M-au provocat, mai degrabă, niște cărți grele semnate de Matei Vișniec, Caius Dobrescu, Gheorghe Crăciun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poți trece peste ele și seara să compui un poem de dragoste de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic? Prima dată ne rezolvăm problemele și de dragoste avem pe urmă tot timpul. Rolul nostru, dacă există urechi, este să batem toba până ne va auzi cineva. În aceste contexte arta începe ca rană ce duce spre cicatrizare sau ca să folosesc termenii tăi, o tentativă de exorcizare a răului! În ce relație ești cu critica literară? Te vede, te citește cum trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Deci întrebarea finală: Ar fi luat acest premiu fiind în România? Te las pe tine să răspunzi! Nicolae Breban ar fi meritat de nu știu câte ori premiul Nobel pentru "Animale bolnave", un roman care după părerea mea se ridică la nivelul "Tobei de tinichea" a lui Günter Grass. Herta Müller poate fi considerată un epigon al acestora. Să zicem că redacția revistei "Conta", prin influențele pe care le are la nivelul Academiei Suedeze (că eu am fost o dată la Stockholm în interes
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
din trecutul umanității. Exponatele panouri documentare, fotografii, statistici, documente, piese originale din secolele sclaviei lanțuri, butuci de lemn pentru blocarea gâtului sau a picioarelor, unelte de fier pentru "marcarea" sclavilor, bice din vână de bou, statuete de cult ale sclavilor, tobe... Toate dădeau glas unor vremuri crâncene, de teroare, de împilare dusă până la cele mai atroce și inumane limite. Profund impresionat de cele văzute și trăite retrospectiv în sălile Muzeului, avea să se nască o poezie, publicată ulterior în volumul "Abecedar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
de regulă din porumb, orez, boniatos, banane și carne sărată sau pește. Duminicile li se permitea să "se distreze", cântând și dansând dansuri din țările de origini, sub supraveghere strictă. Dacă la început dansurile se executau în sunete de "tambores", tobe mari, pentru evitarea pericolului transmiterii la distanță de "mesaje cifrate", acestea au fost înlocuite cu "tubanderas", tobe mai mici. Sclavii erau supuși unui regim strict, orice încălcare a "regulilor" ducând la pedepse aspre, plecându-se de la concluzia că "no hay
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
se distreze", cântând și dansând dansuri din țările de origini, sub supraveghere strictă. Dacă la început dansurile se executau în sunete de "tambores", tobe mari, pentru evitarea pericolului transmiterii la distanță de "mesaje cifrate", acestea au fost înlocuite cu "tubanderas", tobe mai mici. Sclavii erau supuși unui regim strict, orice încălcare a "regulilor" ducând la pedepse aspre, plecându-se de la concluzia că "no hay negro bueno ni tamarindo dulce" nu există negru bun și nici tamarindo dulce (fruct cu gust astringent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
vântul. Și mergând printre arbori ne te-meam, pentru că și copacii cădeau și puteau să ne omoare". Povestește cum acționau indigenii pentru a alunga pericolul: "am auzit toată noaptea zgomot mare de voci și sunete puternice de clopoței și fluiere și tobe și de alte instrumente, care au ținut până dimineața, când și furtuna a încetat". Narează ce s-a întâmplat cu oamenii rămași pe corabie: "am găsit doar o barcă a navei ridicată într-un copac, iar la 10 leghe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
soldați germani rămași. Steagurile și le strânseseră, dar mulțimea s-a repezit să dea jos pajura, firma și hampele steagurilor, le-au luat la spinare și au pornit în manifestație; pe cap puseseră un coif german pe care altul bătea toba. Răzbunau cum puteau pe liceanul și femeia răniți în ajun de o mitralieră, fiindcă strigaseră „Jos germanii“ și cântaseră „Trăiască regele“. Văzând că le puteam expune fără a le pierde, am alergat la Clubul liberal, am scos din pod drapelele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
granițelor. 2 Tribut (arhaism); Mită. 3 Locțiitor de domn, regent. 4 Dăruiți cu ranguri. 5 Decrete. 6 Domn (greacă). 7 Domnia voastră. 8 Stăpân. 9 Șeful poliției. 10 Panouri. 11 În mijloc. 12 Viori. 13 Monedă de patruzeci de bani. 14 Toba. 15 Îndreptățesc. 16 Folositoare. 17 Ședință. 18 Semnez. 19 Sentimentul vârstei sale (franceză). 20 Strămoș. 21 Alice. 22 Păsări. 23 Recoltă. 24 Monedă turcească. 25 Primele litere din alfabetul chirilic (slavon). 26 Sport național la români (se joacă, în echipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sticlă de lapte, pâine, ceva. Mâncare, cărți și ziare, asta cumpăram, ca la hotel, întotdeauna mi-a plăcut să trăiesc la hotel, acum aveam o ocazie, în București trăiam pe permanent picior de plecare, ca într-un perpetuu tranzit. Eterna tobă târguiam, ceva cu preț fix, ca să nu mă tocmesc, să nu fiu obligat să negociez, să dialoghez. Îmi era interzis să vorbesc. Variantele de dialog sunt mereu aceleași. De obicei, pot citi de pe buze. Și prețurile de pe cântarul electronic, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nefamiliarizați cu metalele grele și foarte grele, astea sunt niște genuri muzicale care pot fi ușor confundate cu zgomotul pe care îl lasă niște fiare târșâite pe ciment de niște muncitori în stare de ebrietate. Sau cu o mașină cu toba făcută zdrențe, care bruiază gălăgia stârnită de căteva duzini de pacienți chinuiți de cine știe ce stomatolog neîndemânatic. Nu știu dacă îmi plăceau neapărat grohăiturile alea de godaci pândiți de pericolul castrării. Cert e că le ascultam. Trebuia să dai din cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dacă-l intuiești, apăi n-ai decât să așezi cuminte cuvinte, un fel de anagrame să faci. Ca mai înainte. La unii se aude o muzică sfredelitoare, sofisticată, delirantă sau calmă. La alții, trompete isterice și vreun țambal iresponsabil, o tobă delirantă și un pian complexat. Dacă pe unii scriitori pe care-i citesc nu-i pot asocia cu un fond muzical, dacă nu-i pot încadra undeva, acei scriitori devin pentru mine insuportabili, dificil de citit. Nuli. Așadar, pe undeva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
de-atunci nu a reușit să-și mai spele retina de povara acelor imagini șocante, cum cei mici s-au așezat în căruță, tușa Mița - sora mai mare a mamei, stătea cu furca în fața saivanului, iar nenea Miculeț bătea ostentativ toba. Bunicul le-a opus rezistență cât a putut, iar bunica, fire mult mai aprigă și spirit năvalnic i a ocărât, ceea ce i-a îndârjit și mai tare, și s-au năpustit asupra ei, lovind-o. La trei ani s-a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
avem iertare!, Înapoi ciobanului, pentru cojoacele și saricele lui); cum și mezelăriile vestite ale lui Pațac, cu tot ce poate da porcul, animal „totalitar“ prin excelență, fiindcă mănâncă de toate și dă de toate: slănină, costiță, șuncă, cârnați, salamuri și tobe; și, În sfârșit, mai erau tot pe acolo birturile noastre „naționale“, cum Își spuneau, faima și mândria acestui oraș al nostru de mari bonvivanți cu pipota sănătoasă la mâncare și la băutură, rotofei și veseli ca perso najele hilare din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odraslele lor își fac doctorate prin Occident și se pregătesc pentru cariere la fel de strălucite și de urât-mirositoare ca și părinții și bunicii lor. Cine le va face vreodată dreptate lui Tudor Greceanu și soției sale Lia, ori tatălui ei, Ioan Tobă Hatmanul, vânător de partizani în Crimeea, condamnat de bolșevicii sovietici și de cei români, trecut prin toate lagărele "marii noastre vecine de la Răsărit"? Dar Adrianei Georgescu traumatizată pe viață bătută și violată în detenție doar pentru că fusese secretara lui Nicolae
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
e sfârșitul lumii atunci când întrerupeam șirul de cinciuri cu vreun patru nefericit. Era o lecție despre planete, sistem solar, pământ și lună. Citisem o dată acasă totul și avusesem impresia că știu. Profesorul de geografie, domnul Tănăsescu, un domn pedant și tobă de carte, exasperat de neștiința câtorva dintre elevii din clasa noastră, pe care-i ascultase strigând catalogul, m-a scos la tablă pe mine. Era liniștit, convins că o să fiu la înălțime, ca în atâtea rânduri, și că astfel va
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
sunând la poarta „vilei muncitorești“ în care locuiau odinioară alde Ceampălău, persoana care a ieșit să-i deschidă, în halat și papuci, urduroasă și ciufulită, era chiar vaca de Rodica. Destinul nu e acompaniat întotdeauna doar de trompeți și de tobe, uneori ajunge și un clopoțel, ca să înțelegi că e vorba despre destin. Rodica se apropia pe aleea din mijlocul curții, clopoțelul din cerdac continua să sune, deși Rășcanu își luase de mult degetul de pe buton, iar întrebările pe care le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cursuri, la cantină și la fotbal. Cel mai ieftin bilet la Operă costa cât cel mai scump la cinematograf și mă surghiunea în ultimele rânduri, sus, la balconul doi, unde nu se auzeau decât corul, iar orchestra doar când intrau tobele. Soliștii se mișcau ca niște gândaci și, dacă n-aș fi avut impertinența să cobor la pauză în holul central și să mă vântur, cu trufia frustratului, printre rochiile de seară ale cucoanelor și fracurile de dinainte de război ale unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de un tremurat prelung. După zece minute, tremuram fără să mă pot controla, de parcă aș fi fost posedat. Pastilele de chinină pe care le aveam la mine nu au adus nici o schimbare, Îmi simțeam capul de parcă ar fi fost o tobă În care răsunau ritmuri ciudate, pe pereți alergau culori bizare și, cu un spasm disperat, am scos din mine o vomă verzuie. Mi-am petrecut Întreaga zi În felul acesta, neputînd să mănînc, pînă cînd, seara, m-am Înzdrăvenit cît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
la talentul oratoric al mesagerului, la discursul pătimaș, convingător și mobilizator care se adresa lor, celor prezenți. Erau luați în considerație, erau cineva, erau ceva, reprezentau o entitate reală, concretă și vizibilă. Răpăiala viforoasă a bețișoarelor pe suprafața întinsă a tobei a încetat. Și-a înfipt bețișoarele într-o gaică specială, a deschis gentuța, scoțând tacticos documentul. A tușit de vreo câteva ori pe note diferite pentru a-și pregăti corzile vocale în vederea marii încercări așa cum ar face un celebru violonist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]