5,887 matches
-
puțin vârtoasă și nu destul de trainică. Afară de aceste, fiind că piatra trebuitoare pentru facerea șoselei spre Vaslui să aduce de la Fundu Pocrecii, cu cară, din depărtare de o zi, când această piatră este foarte moale și lesne se macină de trăsuri, iar dărâmăturile ramase de la pietrele cubice și acele naturale, fiind de calitate foarte vârtoasă, sînt potrivite pentru facerea unei șosele trainice, fiind și cu mare apropiere, apoi pe aceste temeiuri ar fi nimerit a să ordona ca, și din aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un medium extraordinar. Prin intermediul acestei femei care își mîngîia un barbișon imaginar recitînd Les Amours jaunes, îl făcea să vorbească pe Tristan Corbière... . Timpul scrisorilor A fost odată ca niciodată un timp al catedralelor, a mai fost un timp al trăsurilor, a fost și un timp al scrisorilor... Da, unii dintre noi își mai aduc aminte ba poate chiar, ușor anacronic, o mai cultivă încă de starea aceea specială în care te cufundai așezîndu-te la birou, cu o foaie albă de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de cîteva zeci de kilometri. Cînd se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce caii ascultă și ei "menuetul lui Pederaski". Literatura clasică de la noi dă seama despre vehicule față de care timpul are o nesfîrșită răbdare. Pînă să apară, ca factor de progres, trenul, chiar deputații se deplasau cu
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
vivat concurența! Și se îmbogățește. Deci o căruță costă 60-80 de banițe (mertice) de grîu. Scump, dar fără atelaje hipo nu se poate supraviețui. La polul de sus al societății, atelajele sînt și mijloace de plăcere. Moșierii de la Medeleni au trăsură fără număr de înmatriculare, dar și "bihuncă" pe două roți și se întrec spectaculos cu ele. Ionel Teodoreanu se duce din Casa bunicilor la școală cu sania trasă de cai. La fel se plimbă iarna Felix și Otilia în București
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
bihuncă" pe două roți și se întrec spectaculos cu ele. Ionel Teodoreanu se duce din Casa bunicilor la școală cu sania trasă de cai. La fel se plimbă iarna Felix și Otilia în București la 1910. Pascalopol deține la moșie trăsuri și cai de călărie. O femeie sătulă de soțul ei, într-o povestire de G. Brăescu, alege brusc libertatea coborînd din sanie și fugind pe cîmpul înzăpezit. Sania o trag caii. Doar Messerul astrolog îl plimbă pe Princepele lui E.
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
lui Radu Albala are fantezia de a dărui unui profesor un exemplar cabalin superb: Soleil d'Avril. Dar profesorul locuiește în București la etajul trei și își vinde darul proprietarului inițial. În orașe, în secolul XIX, sania cu cai și trăsura devin mijloace de transport public, dar nu și comun. Roțile încep să aibă cauciuc. Vizitiul e de regulă muscal. O doamnă din Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
Caragiale mînă muscalul cu umbreluța, iar acesta transmite comanda la cai curat ca o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția sa, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
o cutie de viteze. Vizitiii nu sînt avizați în legătură cu planul orașului și nu știu unde e strada Sapienței, de pildă. Medicii, obligați să facă deplasări profesionale, au de regulă trăsură proprie. Moașele merg și cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția sa, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de poliție dispune de trăsură cu vizitiu și sergent pentru a ajunge în
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
cu birja de piață. În București, stație de trăsuri e la Universitate, dar și la Rosetti, unde Ștefan Gheorghidiu are norocul ca soția sa, cu care voia să se împace, să nu găsească vehicul. Chiar comisarul de poliție dispune de trăsură cu vizitiu și sergent pentru a ajunge în mahalaua chivuțelor și a căuta "beletele" de loterie rătăcite de neglijentul Lefter Popescu. Un vizitiu poate deveni personaj de nuvelă și după al doilea război. La Ion Băieșu, o familie de intelectuali
Cai, călăreți și atelaje hipo by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/8650_a_9975]
-
soarele ascuns în buchetul lui Caravagio din "Le joueur de luth" Ca și cum aș fi arșița potolită de tine cînd semeni cu un regesc cimitir Ca și cum aș fi semnul egal între viață și povară Ca și cum n-ar fi permisă călătoria în trăsuri pentru pasărea paradisului Ca și cum ziua fulguie funingine din cruciadele în care am murit iar noaptea crini evadați din "Le Bois sacré" a lui Denis Ca și cum aș fi fagurele în care toamna adună miere din "Le Buisson" pictat de Van Gogh
Poezii by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/8807_a_10132]
-
la un loc se iveau când la un geam, când la celălat, luau înfățișări de oameni de hoți ascunși în noapte și cu pușca la ochi". Ioana Em. Petrescu observă că "[t]opografia reală este transfigurată și copilul [...] percepe goana trăsurii ca o pendulare între spații demonice și spații celeste" (2002: 133). Dacă spațiul exterior este constant, atunci variațiile experienței sunt generate exclusiv de succesiunea nocturn-diurn. Cred, de aceea, că ar fi vorba despre o stranie prozopopee a nopții, a cărei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
aceiași copaci [...] erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic este constituit de invazia caleștii, o prolepsă vizuală a unei eviscerări iminente: Dar ceva era și mai grozav: brațele și degetele dracilor se subțiau; mâinile li se agățau de portiță; iar doi dintre demoni săreau
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
semnificație, acesta pare deja consacrat și îndreptățit să "oficieze". Succesul în Orașul-Lumină, Parisul, pare să fie suprema consacrare pentru un artist român. Ministerul Cultelor îi cumpără câteva lucrări, printre care și un tablou reprodus în revistă, O elegantă descinzând din trăsură, pictat la Paris în 1911. Desigur, eleganta este tot o pariziană. Emilian Lăzărescu este interesat de evenimentele mondene, de o anumită strălucire a luxului din high society. Una dintre temele predilecte pe care le abordează pictorul este balul. Balul operei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de 10 sub conducerea tov. Stroie Aurel care va merge în comunele din județ. Până în prezent nu s’a putut deplasa (subl.ns.)”. Oare care vor fi fost motivele ne deplasării „progresiștilor” elevi? Lipsa furajelor și tainului necesare cailor de la trăsura primăriei? Plecarea autoturismelor comuniștilor în alte misiuni „progresiste”? Din păcate, nu am găsit niciun răspuns concret prin maldărele de dosare cercetate. Mai departe, la document: „...s-a difuzat material artistic (??, n.n.) al T.P.-ului în județ și anume în comuna
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scribul de serviciu pe Biroul Județean al UTM, pățania „sărmanului” tov. Vojniver: „...tov. Iancu arată că atunci când a plecat cu cadourile județenei noastre a primit și un plic pentru C.C. P.M.R. precum și alte acte ale județenei noastre. A luat o trăsură și a mers la gară, acolo era aglomerație, a căutat să nu strice cadourile și în Stație a pus valiza într’o parte și servieta cu acte deasupra și s’a dus ca să scoată bilet”. c. „A luat valiza și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
această casă ar fi Clubul Socialist prezenta planul declanșării revoluției: <<Revoluția nu mai poate fi oprită. Un fluier de sirenă numai, un strigăt: La Arme! Și sute de mii de muncitori și muncitoare vom năvăli pe străzi, vom ridica din trăsuri și tramvaie baricade, vom pune în mișcare tunurile, mitralierele, puștile, grenadele, vom ocupa ministerele, polițiile, poștele, telegrafele, gările, cazărmile și vom pune mâna pe conducerea Statului!>>”. La înmormântarea lui IC Frimu, au participat mii de muncitori care au cerut „Moarte
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
80 de ani (în 2008, n.a.), pensionar și președinte al CAR-pensionari din Vaslui. Ambii opinenți și-au amintit de felul cum generalul - primar își făcea treaba de gospodar al orașului, într-un mod cu totul original. Dimineața se urca în trăsura primăriei, nu înainte de a-și lua un târn (măturoi de nuiele), o mătură și un făraș de gunoier după care pleca în inspecție. Dacă în fața unei case sau a unei prăvălii era mizerie, se cobora din trăsură și se apuca
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se urca în trăsura primăriei, nu înainte de a-și lua un târn (măturoi de nuiele), o mătură și un făraș de gunoier după care pleca în inspecție. Dacă în fața unei case sau a unei prăvălii era mizerie, se cobora din trăsură și se apuca de măturat, de față fiind și proprietarul ca să vadă cum ditamai generalul și-a schimbat profilul de activitate. A doua oară, dacă se mai întâmpla, generalul nu mai mătura gunoiul ci trimitea guardul primăriei cu cuvenita amendă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Primăriei furt când a înșfăcat fructul interz cu, era curată nebunie! Cu toate că pe 7 aprilie 1941 războiul de eliberare a Basarabiei și Bucovinei de Nord încă nu începuse dar era pe aproape, tot era ceva să șterpelești burduful nou al trăsurii Domnului Primar al Orașului Huși fără să fii prins! Dar, iată cum s-a petrecut tărășenia scrisă de maiorul Vasile V. Andrian, șefului Poliției locale, în adresa nr.3712/7 aprilie 1941: „(...) Această Primărie are pentru nevoile sale 3 trăsuri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
trăsurii Domnului Primar al Orașului Huși fără să fii prins! Dar, iată cum s-a petrecut tărășenia scrisă de maiorul Vasile V. Andrian, șefului Poliției locale, în adresa nr.3712/7 aprilie 1941: „(...) Această Primărie are pentru nevoile sale 3 trăsuri. Toate cele 3 trăsuri stau în adăpostul de lângă peretele Poliției acestui oraș (subl.în orig, și, n.n., primarul a avut toate motivele de a sublinia această propoziție!). Dela trăsura a doua (Nr.2) s’a furat burduful de piele care
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Orașului Huși fără să fii prins! Dar, iată cum s-a petrecut tărășenia scrisă de maiorul Vasile V. Andrian, șefului Poliției locale, în adresa nr.3712/7 aprilie 1941: „(...) Această Primărie are pentru nevoile sale 3 trăsuri. Toate cele 3 trăsuri stau în adăpostul de lângă peretele Poliției acestui oraș (subl.în orig, și, n.n., primarul a avut toate motivele de a sublinia această propoziție!). Dela trăsura a doua (Nr.2) s’a furat burduful de piele care este nou. Aceasta s
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
3712/7 aprilie 1941: „(...) Această Primărie are pentru nevoile sale 3 trăsuri. Toate cele 3 trăsuri stau în adăpostul de lângă peretele Poliției acestui oraș (subl.în orig, și, n.n., primarul a avut toate motivele de a sublinia această propoziție!). Dela trăsura a doua (Nr.2) s’a furat burduful de piele care este nou. Aceasta s’a întâmplat acum două zile în urmă după cum ne declară vizitiul nostru Ion Costan dela trăsura Nr.1. La trăsura Nr.2, de la care s
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
avut toate motivele de a sublinia această propoziție!). Dela trăsura a doua (Nr.2) s’a furat burduful de piele care este nou. Aceasta s’a întâmplat acum două zile în urmă după cum ne declară vizitiul nostru Ion Costan dela trăsura Nr.1. La trăsura Nr.2, de la care s’a furat acel burduf de piele, este vizitiu de două zile Grigore Scripcariu iar mai înainte a fost Vasile Petrescu. Rugăm a face urgente cercetări spre a găsi pe vinovați precum și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a sublinia această propoziție!). Dela trăsura a doua (Nr.2) s’a furat burduful de piele care este nou. Aceasta s’a întâmplat acum două zile în urmă după cum ne declară vizitiul nostru Ion Costan dela trăsura Nr.1. La trăsura Nr.2, de la care s’a furat acel burduf de piele, este vizitiu de două zile Grigore Scripcariu iar mai înainte a fost Vasile Petrescu. Rugăm a face urgente cercetări spre a găsi pe vinovați precum și burduful furat”. Ca să se
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie, unde se plăteau taxele legale”. Din loc în loc, pentru separarea exactă a terenului urban de moșiile limitrofe, erau amplasate, de către inginerii autorizați de stat, pietrele hotarnice
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]