4,862 matches
-
de fapt într-o lume postwestfalică, pe care procesul de globalizare o transformă în mod radical, în sensul multiplicării exponențiale a interdependenței dintre statele sistemului internațional crescând astfel responsabilitatea reciprocă a statelor sistemului. Această epocă postwestfalică este marcată de actori transnaționali ca jucători semnificativi în sistemul internațional. Odată cu apariția organizațiilor regionale, a grupărilor sau rețelelor teroriste, a organizațiilor multinaționale etc., se vehiculează ideea eludării rolului central al statului în sistemul internațional și faptul că era acestuia s-a înscris deja pe
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
La o primă vedere, prin costuri, tendința se manifestă doar în realizarea unei singure componente a triplei eficiențe, și anume, latura economică. Ar părea oarecum firească această mono-tendință, atâta vreme cât efectele imediate ale factorului economic sunt resimțite în special de corporațiile transnaționale, și, mai pregnant, în condițiile globalizării piețelor. Dar, tendința de maximizare a profitului și absolutizare a eficienței economice vine în contradicție cu celelalte două laturi ale triplei eficiențe: cea socială și cea ecologică. În general, comportamentul și strategia întreprinderii sunt
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
efect al globalizării. Multe dintre problemele politice specifice epocilor anterioare (conflicte militare interstatale, invazii, războaie civile, protecționism economic etc.) și-au restrâns aria de acțiune. Un rol important în raporturile actuale dintre state îl dețin în prezent marile grupuri financiar-bancare transnaționale și organismele politice internaționale. În acest nou context, lumea contemporană se confruntă cu o serie de probleme politico-geografice, a căror rezolvare este tot mai mult urmărită la nivel global sau regional. Ca urmare imediată a mobilității unor forme de poluare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în zonele europene care au aparținut fostelor imperii. Este evident că nu diversitatea etnoculturală este generatoarea decalajelor socioculturale ci concepțiile politice declanșează disarmonii și stări conflictuale. Mondializarea problemelor de ecologie, transport, producție, informație sectorizează arii largi ale planetei impunând relații transnaționale sau globale ceeace poate influența trăsăturile tradiționale ale unei comunități. Recrudescența antagonismelor interetnice după căderea cortinei de fier este un fenomen reacțional la începutul unor prefaceri, înaintea reașezării în procesul mondializării a noului sistem capitalist. Diferențele de dezvoltare în trecut
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și, pe de altă parte, pentru a oferi maxim de transparență în gestionarea acestor inițiative 202. În încercarea de a pune condiții restrictive pentru înregistrarea inițiativelor cetățenești, autorii tratatelor și ulterior Comisia au subestimat capacitatea de mobilizare a comunităților on-line transnaționale. Numărul minim de 1 milion de semnături, faptul că membrii comitetului cetățenilor trebuie să provină din cel puțin 7 state membre și condiția ca să existe un număr minim de cetățeni din fiecare stat membru care să își declare susținerea față de
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
amplă a amenințărilor: O mare varietate de amenințări ar trebui luate în considerare în formularea unei SSAI: amenințările economice și sociale (inclusiv pandemiile și dezastrele naturale și accidentale), conflictele interstatale, conflictele interne, terorismul, armele de distrugere în masă și criminalitatea transnațională. * Evaluare sinceră și obiectivă a instrumentelor și datelor supuse analizei. * O SSAI ar trebui să evalueze sarcinile fiecărui organism guvernamental, în ceea ce privește amenințările identificate, precum și politicile actuale pe probleme de alianțe, recurgerea la forța militară, proliferarea armelor de distrugere în masă
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă idee abstractă, a priori, o construcție pur ideologică, ci o realitate vie și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
geostrategică sau economică). În timp ce globalizarea a creat mari dezbateri în cercurile de baza din economie, politică, multe implicații și aplicații ale fenomenului rămân o necunoscută. Educația este în centrul discuțiilor. Am luat în considerare prea puțin felul în care dinamica transnațională accelerată ne afectează educația." Deși datorită marelui număr de factori de destabilizare, spațiile naționale sunt departe de a se dezintegra într-un ansamblu globalizat. Mondializarea este un proces de redefinire a realităților dintre centru și periferie. „Pe scurt, statul-națiune nu
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
subiecții umani. Ele își doresc să aplice standardele etice în condițiile locale (specifice fiecărei țări) în scopul implementării sau ameliorării mecanismelor de revizie etică. Țintind să reflecte starea și nevoile țărilor cu resurse limitate, ghidurile stimulează implicarea cercetării multinaționale și transnaționale în posibile situații de parteneriat cu aceste țări. Trei ani mai târziu, ICH (International Conference on Harmonization of Thechnical Requirementsfor Registration of Pharmaceuticals for Human Use, Conferința Internațională de Armonizare a Cerințelor Tehnice de Înregistrare a Produselor Farmaceutice destinate Uzului
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
vorbi în curând și de un nou creștinism. Nu atât din punct de vedere dogmatic, ci mai degrabă al repartizării rasiale. Suprapunând această realitate peste efectele globalizării și al ascensiunii islamului, vom putea asista revenirea la acel sistem al ordinii transnaționale din evul mediu, care a dispărut prin apariția sistemului statelor naționale și ascensiunea secularismului. Pacea de la Westfalia de după Războiului de Treizeci de ani a pus bazele formulei statelor naționale, model perpetuat până astăzi și chiar exportat. În condițiile actuale va
Marele cătun, sau locul unde totuşi se întâmplă ceva. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Marcel Epure () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1211]
-
existentă și vor construi un sistem internațional paralel și concurent, o adevărată contra-societate la scară mondială, cu codurile, regulile și riturile sale, prefigurare a viitoarei societății comuniste. înființarea Internaționalei Comuniste*, apoi a Kominform*, dar și a unor organizații de masă* transnaționale - FSM, Mișcarea Păcii -, a unor rețele de influență sau instituții proprii lagărului comunist în domeniul comercial sau militar (CAEM*, Tratatul de la Varșovia) a răspuns acestei necesități. Instaurarea unei noi ordini internaționale revoluționare înseamnă și o ruptură de normele și practicile
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și principiile de organizare. Se vor eterogene, acceptă curente și, din lipsă de bani, își reduc aparatul la un nucleu foarte profesionalizat. Prezintă o dublă față electoralistă și de opoziție extraparlamentară, mai ales sindicală. Au găsit un mod de organizare transnațional, Partidul Stângii Europene*. Pe planul ideologic, resping o evoluție spre social-democrație și vor să ocupe un loc la stânga stângii democratice, denunțată ca gestionară a capitalismului, dar acceptată ca partener politic. Ofertele ideologice și strategiile acestor partide se rezumă la câteva
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
maoism* și naționalism*. Vietnamul a fost, de asemenea, miză și factor de diviziune în cadrul mișcării comuniste internaționale*, din cauza conflictului chino-sovietic*. Războaiele din Vietnam au fost o etapă a transformării scenei internaționale, marcată de o revenire a Asiei* și de mobilizările transnaționale ale studențimii (v. tineret*). Războiul din Indochina Primul război - cel din Indochina - este, mai întâi, un conflict de decolonizare, născut din tulburările celui de-al doilea război mondial. Lovitura de forță a Japoniei împotriva administrației franceze, în martie 1945, deschide
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
originea unei mobilizări fără precedent a studențimii occidentale. Mai întâi în SUA, apoi în Europa*, mișcări de opoziție față de războiul din Vietnam izbucnesc, controlate de PC prosovietice sau de mișcările stângiste*. Preludiu al mișcărilor din Mai 1968*, ele prefigurează mobilizările transnaționale și globale ale anilor 1990-2000, împotriva globalizării și războiului din Irak. YZ IALTA între 4 și 11 februarie 1945, Stalin*, Roosevelt și Churchill se reunesc la Ialta, stațiune balneară pe malul Mării Negre, în Crimeea. Nedorind să se deplaseze în afara URSS
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este timpul potrivit să fie înlocuită?”; 3) „De ce este probabil ca realismul să fie înlocuit cu un discurs comunitar mai pașnic?”. Teoria critică oferă puține răspunsuri în legătură cu ascensiunea și decăderea discursurilor. Thomas Risse-Kappen scrie: „Cercetarea despre... «comunitățile epistemice» ale rețelelor transnaționale de cunoaștere a eșuat până acum să precizeze condițiile în care anumite idei sunt alese și influențează politicile, în timp ce altele sunt marginalizate”64. Deloc surprinzător, adepții teoriei critice spun puțin despre motivele pentru care realismul a fost discursul dominant, iar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
revoluționară în fața anumitor interese ascunse”31. Slăbiciunea realismului este, sugerează Carr, că apoi nu admite că ideile au un rol independent în politica internațională. El recunoaște, în consecință, că este posibil să se conceapă și să se realizeze o ordine transnațională. Atunci când orice viziune devine realitate, unele grupuri vor beneficia mai mult de pe urma noului sistem decât altele și vor transforma aceste beneficii în putere, pe care o vor folosi ulterior pentru a menține sistemul. Datoria eternă a realiștilor este de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
provocarea noului, fapt care implică accentuarea stimulării creativității și inovării, a proiectării și a procesului investițional. În fine, activitatea de cercetare-dezvoltare presupune o tot mai largă introducere a tehnologiilor IT, fapt cu atât mai necesar în special în condițiile organizațiilor transnaționale. Activitatea de producție. Reprezintă scopul fundamental al oricărei organizații, cuprinzând tot ansamblul și fluxul acțiunilor curente, de rutină, de la începerea prestației până la terminarea ei. Într-o organizație productivă ea include aspectele tehnice, economice și umane ale fabricației; adică fabricația sau
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru a ne putea da seama de gravitatea lor. Vom urma diagnosticul stabilit de Constant. Acesta vorbește despre Îmbinarea a trei fenomene: repunerea În discuție a modelului republican, metamorfoza chestiunii sociale, discutată din ce În ce mai des În termeni culturali, și afirmarea dinamicilor transnaționale (Constant, 2000, pp. 73-111). Criza modelului republican implică la rândul ei trei aspecte. Mai Întâi, criza instituțiilor Însărcinate cu crearea legăturilor sociale, criză provocată de „destructurarea unui ansamblu relativ bine integrat pe care Îl alcătuiau Încă În anii ’60 mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de creșterea numărului acelora care vor folosi cetățenia ca pe un simplu instrument de acces la resurse economice și sociale. Loialitatea cetățenească este așadar puternic amenințată de multiplicarea loialităților bazate pe diverse apartenențe. Ea este apoi concurată și de solidaritățile transnaționale. De fapt, cele două aspecte sunt legate Între ele: „În lumea de astăzi, individul nu mai este Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe diverse apartenențe. Ea este apoi concurată și de solidaritățile transnaționale. De fapt, cele două aspecte sunt legate Între ele: „În lumea de astăzi, individul nu mai este Înainte de toate un simplu cetățean: el este din ce În ce mai mult integrat În rețele transnaționale tot mai numeroase și, În același timp, mobilizat de loialități primordiale, de ceea numim acum apartenența sa identitară” (Badie, 1997, p. 5). „Mondializarea” alimentează, se pare, profunzimile identitare printr-un fel de mecanism de vase comunicante. De unde necesitatea, subliniată adesea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
statal, În afara căruia nu ar exista, cel puțin În viitorul previzibil, nici o salvare pentru cetățenie. Condițiile unei reînnoiri Este adevărat că nivelul statului-națiune reprezintă un spațiu privilegiat pentru funcționarea democrației. Ar trebui Însă, din acest motiv, să considerăm că nivelul transnațional este doar un obstacol În calea suveranității populare? Apărarea drepturilor omului nu justifică oare o anumită supranaționalitate, cum este, de exemplu, cea care se conturează În spațiul european? Trebuie să ținem minte faptul că Între cetățenie și națiune există nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sat global e Întărită de formele pe care le-a luat astăzi mondializarea (sau, variantă de origine engleză, globalizarea), fenomen care nu este nici pe departe atât de nou pe cât cred sau pretind unii. Știm că aspectul contemporan al desfășurării transnaționale a schimburilor economice este dat În mare parte de rolul major jucat de „noile tehnologii de informare și comunicare” (NTIC). Printre acestea figurează, evident, Internetul, noul suport al cosmopolitismului (post)modern. Crearea de rețele de comunicare În principiu nelimitate Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitare a unui grup, creativității și, de fapt, oricărei perspective de dezvoltare coerentă pe un teritoriu „străin”. Arhetipul diasporei se bazează, Într-adevăr, pe ideea că totalitatea membrilor dispersați creează prin migrare, independent de generațiile În cauză, o nouă comunitate transnațională și omogenă, cu un puternic sentiment de apartenență și cu un proiect de viitor pe plan politic, social și cultural. Exemplul diasporei armene este elocvent În acest sens. Victimă a primului mare genocid din istoria modernă, perfect integrată (deși nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
X+M)/2PIB) având tendința să crească, așa cum se Întâmplă În cazul Uniunii Europene sau chiar și al Statelor Unite, cunoscute pentru gradul lor de autosuficiență. Crearea de valoare adăugată coincide din ce În ce mai puțin cu un teritoriu unic, dat fiind rolul firmelor transnaționale (FTN) care, conform analizei lui Charles-Albert Michalat sau a lui Michel Delapierre, au evoluat de la o strategie comercială, bazată pe delocalizarea Înspațiul de distribuție (filiale-releu), Înspre o concepție bazată pe repartizarea procesului de producție Între mai multe țări. Fiecare filială
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de Împrumuturi pe piața internațională sau de credite comerciale. Aceste operațiuni au devenit predominante În balanțele de plăți În raport cu tranzacțiile curente. Băncile constituie o vastă rețea de interdependență, dacă luăm În considerare creditele și creanțele lor reciproce, precum și amploarea operațiunilor transnaționale efectuate În numele clienților lor. Să ne amintim doar de importanța pe care au căpătat-o instrumentele de acoperire a riscurilor de schimb, a modificărilor ratelor de dobândă sau a variațiilor valorii unui titlu, cum sunt contractele futures sau opțiunile. Acestea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]