32,821 matches
-
Posibilitățile de realizare erau însă restrânse. Pentru îmbunătățirea calității audiției telefonice, în perioada 15 noiembrie 1933 - 1 februarie 1935, s-a cheltuit numai 35% din cât ar fi fost necesar în tot județul. Nu s-a refăcut decât 91 km traseu telefonic pe distanțele: Fălticeni Pașcani(36 km), Fălticeni-PleșeștiValea GloduluiLiteni(29 km), Dolhasca-Lespezi(11 km) și Ruginoasa-Stroiești(15 km) și nu au fost sudate nodurile liniilor telefonice decât pe o lungime de 139 km. De asemenea, nu s-au găsit fondurile
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prin Oficiul Telefonic al Societății Anonime Române de Telefoane. Din această cauză, comunicarea cu comunele Mălini, Cornu Luncii, Văleni, Drăceni și Găinești era anevoioasă. Din fondurile de investiții ale județului, nu s-au construit în anul 1934, decât câteva noi trasee telefonice: Uidești-Forăști(5 km), Topile-Valea Seacăă 4 km) și Liteni-Știrbăț(6 km). În cele din urmă, linia telefonică Baia-Mălini a fost construită și dată în exploatare la 26 septembrie 1935. La începutul anului 1935, rețeaua telefonică județeană totaliza 439 km
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fizice, putând servi și la convorbiri cu curenți de înaltă frecvență, legau Pașcanii de Iași, Bacău și Suceava. Prin Pașcani se realizau comunicații spre orice punct al țării, care era legat la sistemul interurban. Societatea Anonimă Română de Telefoane avea trasee proprii și comune cu autoritățile județene. La 1 decembrie 1931, pe stâlpii aparținând județului se aflau întinse 27 de linii telefonice cu un singur fir, ale SART și PTT. Atât SART, cât și prefectura, puteau întinde fire pe traseele telefonice
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
avea trasee proprii și comune cu autoritățile județene. La 1 decembrie 1931, pe stâlpii aparținând județului se aflau întinse 27 de linii telefonice cu un singur fir, ale SART și PTT. Atât SART, cât și prefectura, puteau întinde fire pe traseele telefonice proprietatea celuilalt, dar fără fire adiționale, iar pentru orice schimbare de fire trebuia avizul celeilalte părți. De altfel, toate problemele privind telefonia au fost reglementate printr-o Convenție încheiată între SART și Prefectură. Prima propunere în acest sens a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încasa taxele, dar avea obligația să plătească la SART, o taxă fixă lunară pentru fiecare post etc. . În următorii zece ani, SART a efectuat lucrări pentru restabilirea rețelei telefonice și organizarea modernă a acestui serviciu. A refăcut sau înlocuit, unele trasee aeriene, a realizat noi linii urbane și interurbane, unele echipate cu curenți purtători, a mărit capacitatea centralelor telefonice și a instalat centrale telefonice automate. În anul 1940, aproape 80 % din rețeaua urbană a țării era automatizată; România situându-se în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
circulat numai doi ani, până în octombrie 2000. O altă CPA obișnuită circula primele cinci zile din săptămână, începând din aprilie 1996, pe distanța Fălticeni-Gura Humorului-CâmpulungVatra Dornei și retur. De la 1 octombrie 1999, cursa respectivă avea plecarea din Suceava pe același traseu. Din 1 octombrie 2000, CNPR recurgând la o nouă restructurare, la o nouă împărțire în unități strategice de servicii și afaceri, județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău aparțineau de zona Postcurier Bacău. Oficiile din aceste județe trebuiau să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
modele de mașini: TV 4 F, M 461, SR 132 M, ARO 320, Dacia și IVECO. Itinerariile curselor poștale auto au fost periodic modificate după necesități. Peste trei decenii în zona Fălticeni au circulat trei mijloace de transport auto pe trasee diferite. Punctul de tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile din zonă, cu excepția celor din comunele Liteni, Fântânele și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea de cabane turistice, refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel, s-a dezvoltat și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Brăițelului (în vest), Culoarul Râșnoavei (în nord), Culoarul Prahovei (în est) și Subcarpații Curburii (în sud). Fizionomia acestor munți este rezultatul constituției geologice (predominant conglomerate și calcare) și a cutării sub forma unui vast sinclinal, orientat nord-sud, cu axul apropiat traseului actual al Văii Ialomiței. Morfologic, Munții Bucegi au o formă de potcoavă, cu un nod orografic în partea nordică, reprezentat de Vârful Omu (2505 m), din care se desprind două culmi principale: culmea răsăriteană, mai alungită, cu numeroase vârfuri de peste
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cazarea este asigurată în numeroase hoteluri precum Alpin (Cota 1400) și Peștera (în apropiere de Peștera Ialomiței), în numeroase cabane (Vârful Omu, Caraiman, Piatra Arsă, Vârful cu Dor, Padina, Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât vara cât și iarna, prezentând locuri cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Babele ș.a.) și în refugii (Bolboci, Coștila, Valea Albă ș.a.). Principalele trasee pentru drumeție sunt: 1. Sinaia - Cabana Vârful cu Dor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele. Marcajul prezintă o bandă roșie iar timpul de mers este de 5-6 ore. Este traseul cel mai frecventat atât vara cât și iarna, prezentând locuri cu priveliște minunată spre abruptul prahovean și asupra stațiunii Sinaia. 2. Sinaia - Cabana Poiana Stânii - Cabana Piatra Arsă - Cabana Peștera - Cabana Padina. Marcajul este cu bandă albastră, iar durata parcurgerii
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cu priveliște minunată spre abruptul prahovean și asupra stațiunii Sinaia. 2. Sinaia - Cabana Poiana Stânii - Cabana Piatra Arsă - Cabana Peștera - Cabana Padina. Marcajul este cu bandă albastră, iar durata parcurgerii este de circa 5 ore. Prima și ultima parte a traseului prezintă șosea asfaltată. 3. Cabana Babele - Vârful Omu - Cabana Mălăiești - Cabana Poiana Izvoarelor. Marcajul este făcut cu bandă galbenă, iar timpul de mers este de circa 6 ore. Reprezintă unul din cele mai spectaculoase trasee ce oferă priveliști largi dinspre
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Prima și ultima parte a traseului prezintă șosea asfaltată. 3. Cabana Babele - Vârful Omu - Cabana Mălăiești - Cabana Poiana Izvoarelor. Marcajul este făcut cu bandă galbenă, iar timpul de mers este de circa 6 ore. Reprezintă unul din cele mai spectaculoase trasee ce oferă priveliști largi dinspre Vârful Omu. 4. Bușteni - Creasta Urlătorilor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Caraiman - Cabana Babele. Marcajul este făcut cu triunghi albastru, iar timpul de mers este de circa 6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de mers este de circa 6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și a abruptului Caraiman. 5. Bușteni - Valea Cerbului - Cabana Omu. Marcajul este realizat printr-o bandă galbenă, iar timpul de mers este de 5-6 ore. Constituie un traseu foarte pitoresc pe Valea Cerbului, cu priveliști interesante spre Acele Morarului și o panoramă din Vârful Omu. Evaluare 1. Definiți noțiunea de patrimoniu turistic natural. 2. Prezentați principalele elemente ale reliefului cu valoare turistică. 3. Localizați principalele regiuni cu relief
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
ex. rahitism, afecțiuni respiratorii, disfuncții ginecologice și dermatite. 3. Cura de teren reprezintă o terapie mai complexă care se bazează pe asocierea mișcării în aer liber cu sau fără expunere la radiație solară. Ea presupune un mers echilibrat, dozat, pe trasee amenajate, cu pante gradate și denivelări, în scopul adaptării organismului la efort. Rolul benefic este dat de reglarea ritmului respirator, adaptarea la efort a sistemului cardio-vascular, creșterea tonusului și eliminarea toxinelor. Cura de teren poate fi asociată și cu o
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Sărat (Brăila), Grădina publică din Bârlad etc.. b) pădurile de agrement sunt mult mai extinse decât pădurile - parc, se găsesc, de regulă, la o distanță mai mare de oraș și prezintă o implicarea antropică mai redusă, reprezentată prin amenajarea unor trasee sau drumuri marcate către diferite obiective (cabane, puncte de belvedere, mânăstiri). Exemple în acest sens sunt: Pădurile Mogoșoaia și Cernica (în apropierea Bucureștilor), Tâmpa și Poiana Brașov (în apropierea Brașovului), Feleac (Cluj-Napoca), Bârnova (Iași) ș.a.. 2.4.2. Fauna Pelicani
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de Anghel Saligny), dublat în prezent de un pod modern, ce a preluat integral traficul după anul 1995; Podul Prieteniei (Giurgiu-Ruse); podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. Se adaugă viaductele (segmente de căi ferate sau rutiere care traversează văi adânci) de pe traseul Salva-Vișeu (Valea Sălăuței), Comănești - Ciceu (Valea Trotușului) ș.a.. 3. Canalele hidrografice reprezintă soluții de regularizare a rețelei hidrografice și axe de circulație navală, ce pot fi valorificate turistic; de exemplu, Canalul Dunăre - Marea Neagră, dat în folosință în anul 1984 (64
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pe DN1 (care leagă capitala de Valea Prahovei) sau de pe șoseaua București - Mangalia, în sezonul estival, demonstrează că turismul românesc ia amploare, iar infrastructura rutieră necesită o modernizare rapidă, pentru a satisface cerințele unui turism european modern. Cele mai pitorești trasee rutiere sunt cele care străbat arcul carpatic, prin mai multe pasuri, legând Transilvania de restul țării. Se remarcă șoselele Brașov - Onești (prin Pasul Oituz), Gheorgheni - Bicaz (prin Pasul Bicaz), BistrițaGura Humorului (prin Pasurile Tihuța și Mestecăniș), Brașov - Câmpina (prin Pasul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de atracție a unor stațiuni, în pofida resurselor turistice, conducând, adesea, la declinul unora dintre ele, cum sunt Borsec în Carpații Orientali și Moneasa în Munții Apuseni. Există sectoare de cale ferată ce străbat regiuni montane cu peisaje deosebite. Se remarcă traseele transcarpatice Gura Humorului - Ilva Mică, Onești - Ciceu, Câmpina - Brașov, Turnu Roșu - Cozia (Defileul Oltului) ș.a.. Cele mai solicitate destinații turistice, prin transportul pe calea ferată, sunt litoralul (în sezonul estival) și regiunea Valea Prahovei-Brașov, motiv pentru care, în perioadele de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
turistului, agrementul are în vedere satisfacerea nevoilor sale fizice de odihnă, destindere și mișcare. În acest sens, sunt stimulate activitățile care pun în mișcare organismul, de la simpla plimbare, până la practicarea unor sporturi complexe, prin realizarea instalațiilor aferente: terenuri de sport, trasee pentru drumeție sau alpinism, pârtii de schi, bazine de înot. În al doilea rând, se urmărește reconfortarea psihică a turistului, prin relaxare, distracție, crearea unei atmosfere de comunicare și de bună dispoziție. Satisfacerea acestor cerințe presupune organizarea activităților cultural-distractive și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
limane). În țara noastră, cea mai apreciată plajă este cea de la Mamaia, reprezentată printr-un grind nisipos de mari dimensiuni, care închide laguna Siutghiol. Pârtiile de schi, bob și sănii fac parte din farmecul agrementului pe zăpadă, fiind amenajate pe trasee cât mai drepte și cu o durată mare a stratului de zăpadă. Cele mai numeroase pârtii se concentrează în zona Văii Prahovei și în Poiana Brașov. În ultimii ani, pentru modernizarea unor stațiuni, s-au creat instalații nocturne în vederea practicării
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
zâne, personaje din desene animate, peisaje din filme și palpitantele mountain rouse, în țara noastră există doar câteva amenajări de mici dimensiuni, cu tematici restrânse: distracții în apă (în tobogane, piscine), aventuri în pădure (escalade, tir cu arcul, parcurgerea unor trasee dificile) și sporturi de iarnă (trambuline, pârtie de snowboard). De un interes mai mare, ca urmare a originalității sale, se bucură Arsenal Park, din Orăștie, un parc de distracții amenajat pe locul unei foste unități militare, unde „misiunile” turiștilor sunt
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de week-end), practicat la distanțe mici. După numărul de participanți, se disting un turism familial, practicat, în general, de 2-5 persoane, cu ajutorul mijloacelor de transport proprii și un turism de grup (18-35 persoane), situație în care participanții cunosc, în prealabil, traseul, locurile de cazare și masă, beneficiind, totodată de anumite avantaje la transport și vizitarea unor obiective (de exemplu, pelerinajul la mânăstiri, excursiile de studiu ale elevilor și ale studenților ș.a.). Un criteriu des folosit pentru individualizarea turismului este motivația care
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
caracterizate prin anumite grade de dificultate (praguri, cascade, curenți puternici). Se realizează cu echipament adecvat, cum ar fi căști de protecție, veste de salvare, costume de neopren. Este un sport de echipă, unde coordonarea mișcărilor este esențială. Cel mai spectaculos traseu de rafting este cel din Defileul Jiului, între Livezeni și BumbeștiJiu, unde sportul se poate face din primăvară până toamna târziu. Alte trasee sunt pe Valea Bistriței și pe râul Olt, între Boișoara și Câineni (1012 km), având pe parcurs
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
salvare, costume de neopren. Este un sport de echipă, unde coordonarea mișcărilor este esențială. Cel mai spectaculos traseu de rafting este cel din Defileul Jiului, între Livezeni și BumbeștiJiu, unde sportul se poate face din primăvară până toamna târziu. Alte trasee sunt pe Valea Bistriței și pe râul Olt, între Boișoara și Câineni (1012 km), având pe parcurs și câteva praguri de până la 1 m. iahting - este practicat de cei pasionați în apele Mării Negre. Primul concurs internațional de veliere a fost
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]