3,642 matches
-
chiar dacă nu îi este direct adresată. Victima poate fi oricine: un copil, o femeie, un bătrân, un bărbat, grupuri sociale marginalizate, animalele, natura, o întreagă societate etc. Efectul violenței intense, ce pune în pericol însăși viața, este distrugerea provocată și trauma lăsată. Victima care nu este țintită de violență, dar este martoră la evenimentele violente poate fi la fel de traumatizată ca și victimă vizată în mod direct. Un exemplu elocvent este cel al copiilor care sunt martori la scenele violente dintre părinți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stimulat cercetările în domeniu. Aceleași manifestări au fost identificate la victimele violurilor și ale abuzurilor sexuale. Violența domestică, impusă atenției publice și cercetătorilor, mai ales din perspectiva feministă, a căpătat noi dimensiuni de explorare și înțelegere a consecințelor din perspectiva traumei și a sindromului de stres posttraumatic. DSM-5, în curs de apariție în 2012, va menționa sindromul violenței domestice, de sine stătător. Astfel ia naștere un vast capitol al sănătății mentale afectate de violență. De la copilul abuzat, femeia-victimă a violenței domestice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vorba despre psihologia pozitivă sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a violenței, vulnerabilității și traumei și aceea a fericirii, a factorilor protectivi și a rezilienței. Recunoașterea potențialului distructiv al violenței ghidează orientările preventive și stimulează interesul pentru abordarea pozitivă a ființei umane. Instituționalizarea acestor idei conduce la stipularea unei legislații care să protejeze ființa umană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legislații care să protejeze ființa umană de atacuri violente și la crearea unor servicii care să susțină sănătatea și reziliența copiilor, adulților și a bătrânilor care au trecut prin evenimente violente. Reziliența reprezintă „imunitatea psihologică”a individului față de violență și traumă. Ea moderează impactul violenței asupra victimei și îngăduie depășirea situației traumatice și continuitatea în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului. Putem avea o perspectivă biologică, istorică, religioasă, sociologică și juridică, ecologică, psihiatrică, economică sau psihologică asupra formelor de manifestare a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
amenință sau atacă victima. Accesul agresorului la victimă, așa cum se petrece în cazul violenței în familie, ar fi un element de luat în considerare în definirea violenței, căci, fără nici o îndoială, accesul la victimă sporește gradul de pericol și de traumă. Dar așa cum am mai spus, o definiție completă a factorului agresor ține seama și de contextul care facilitează sau doar tolerează producerea violenței. Dacă definim violența din perspectiva forței agresorului, pierdem din vedere aspectele care țin de neglijarea unor nevoi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
omului față de natură. Violența naturii fizice, deși fără intenție, poate afecta profund viața. Catastrofele naturale solicitând capacitatea de supraviețuire a speciilor și impunând modificări în modul de adaptare la mediu sunt evenimente de o violență extremă, generatoare de suferință și traumă. în momentul în care se produc astfel de evenimente, anumite specii sau anumiți indivizi se dovedesc mai puternici și cu o mai bună capacitate de adaptare, mai reziliente, iar altele mai vulnerabile și mai expuse la dispariție. Mecanismele naturale de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violență extremă, rămâne încă o oază de siguranță și protecție atât pentru copii, cât și pentru adulții care lucrează aici (Vazsonyi, Flannery, Waldman, 2007). Vorbind despre violența instituțională, vom prezenta o scurtă analiză a regimului comunist din România sub aspectul traumei induse populației. Toate discuțiile vor avea nu doar perspectiva suferinței, ci și pe aceea a rezilienței, a posibilităților victimelor de a depăși cu bine evenimentele violente, generatoare de suferință. 1.4. Agresivitate și violență Am văzut mai sus câteva caracteristici
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o generație la alta. Comportamentele violente generează toate formele de abuz. ținta actului sau a evenimentului violent, adică victima, precum și martorul își pot simți în pericol viața proprie sau viața celor dragi, ceea ce le va declanșa un sindrom acut de traumă cu potențial de a dezvolta ulterior un sindrom de stres posttraumatic. Reacția la evenimentele violente este însă mediată de propria vulnerabilitate și reziliență. O violență trăită direct de o persoană vulnerabilă va conduce la o stare acută de stres traumatic
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe de o parte, de tipul de factori de risc ce acționează, precum și de durata de acțiune, conjugarea și severitatea lor, iar pe de altă parte, de predispoziția sau vulnerabilitatea persoanei (Kadushin, 1983). Vulnerabilitatea persoanei introduce o nouă definiție a traumei, definiția uzuală, implicită, care spune că factorii stresori traumatici sunt aceia care produc trauma (Suedfeld, 1997). Astfel ne situăm într-o viziune interacționistă, în care evenimentele semnificative în existența și dezvoltarea umană apar în spațiul unic al interacțiunii individului cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durata de acțiune, conjugarea și severitatea lor, iar pe de altă parte, de predispoziția sau vulnerabilitatea persoanei (Kadushin, 1983). Vulnerabilitatea persoanei introduce o nouă definiție a traumei, definiția uzuală, implicită, care spune că factorii stresori traumatici sunt aceia care produc trauma (Suedfeld, 1997). Astfel ne situăm într-o viziune interacționistă, în care evenimentele semnificative în existența și dezvoltarea umană apar în spațiul unic al interacțiunii individului cu mediul, și nu la individ sau la mediu luate separat. Vulnerabilitatea apare astfel ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trăiri sunt similare celor descrise de K.C. Nguyen (1999) ca fiind manifestări tipice ale prizonierilor din închisori, față de cei aflați în libertate care sunt percepuți ca nepăsători. Prizonierii au sentimentul de a fi abandonați de cei din afară, din libertate. Trauma societală include aceste stări de criză, de pierdere a orientării sănătoase a societății, de pierdere a centrului de interes sănătos, copilul, precum și de confuzie generală, pesimism și disperare. în acest moment, statisticile europene indică societatea românească ca având cel mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
30%, în vreme ce în SUA scade la 22%. Aceste date, prezentate mai sus, sunt preluate de pe site-ul UNDF, accesat în data de 11 aprilie 2010. 1.7.8. Consecințe ale violenței domestice Dacă evenimentele traumatice pot genera sindromul acut al traumei și ulterior sindromul de stres posttraumatic (SSPT), în cazul particular al violenței domestice, cercetătorii au descris „sindromul femeii bătute”1 (Walker, 1984; Stark, Flitcraft, 1996). Acesta se manifestă ca un complex de probleme fizice și psihosociale pe care femeia le
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constant că în familiile violente atât mama, cât și tatăl sunt părinți abuzivi cu copiii, în mult mai mare măsură decât părinții cu un mariaj calm (James, 1994). Acum se știe faptul că nu doar atacul direct induce subiectului trăirea traumei, ci și asistarea ca martor pasiv la producerea unui eveniment traumatizant (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). S-a dovedit faptul că chiar a asculta doar relatarea unor evenimente traumatizante poate induce la martor, fie acesta chiar un profesionist în domeniu, sindromul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
altfel, discuțiile relativ recente, din ultimele două decenii, privind violența în comunitate au fost stimulate de teoria ecosistemică. Atitudinea față de violența domestică se înscrie în atitudinea generală a comunității față de violență. Există cercetări care arată că 25% dintre situațiile de traumă sunt trăite în comunitate (Nutt, Davidson, Zohar, 2000). Este un procent greu de acceptat, căci în spațiul public al comunității ne așteptăm să se facă simțite din plin eficiența legilor și a forțelor de ordine. Cu toate acestea, mass-media ultimilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e martor la victimizarea unei persoane semnificative) sporind impactul acestor experiențe nocive asupra sănătății mentale a copilului. în cazul în care expunerea este indirectă, copiii trăiesc starea emoțională intensă, negativă, de spaimă, generată de violența traumatică și, în plus, o traumă secundară, prin relația pe care o au cu prietenul sau membrul familiei care a fost victima directă (Ceballo et al., 2001). Se consideră astfel că această experiență indirectă este mai intens traumatică, cu consecințe mai complexe decât victimizarea directă. Copiii-victime
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în această perspectivă, părintele sau adultul agresor va fi văzut ca subiect al unor tulburări psihice care îi declanșează și întrețin comportamentele violente față de copil; copilul va fi văzut din perspectiva tulburărilor psihice consecutive maltratării. Vor fi aduse în discuție trauma și sindromul de stres posttraumatic, precum și varietatea mecanismelor defensive dezvoltate de victimă și tipurile de comportamente asociate maltratării. Primele definiții în domeniul maltratării copilului au apărut din perspectiva psihiatriei și țineau de faptul că se consideră că doar părinții cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
distrugerea corporală și mentală a copilului”(Divet, Heleine, Morellec, 1986) în cazul în care situația prin care trece copilul este de o extremă violență și acesta își simte amenințată viața sa sau viața unei persoane semnificative pentru el, vorbim despre traumă. Sentimentul pericolului planând asupra vieții proprii sau a vieții unei persoane dragi, apropiate, nu ține doar de severitatea evenimentului, ci și de subiectivitatea copilului care percepe în acest fel. Un copil cu siguranță de sine, cu un bun atașament, cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de stres posttraumatic. Din nou, apariția și manifestarea acestui sindrom consecutiv evenimentului traumatic, intensitatea și durata sindromului depind de copil, de echilibrul și starea lui generală, de vârstă și de experiențele anterioare, într-un cuvânt, de reziliența lui. Dar trăirea traumei afectează nu doar echilibrul psihic al copilului, ci și starea lui de sănătate fizică, prin alterarea sistemului de imunitate, așa cum o dovedesc cele mai noi cercetări (Rubin, Noonan, 2010). Așadar nu toți copiii maltratați sunt traumatizați și dezvoltă sindrom de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lanțul, ars cu țigara, opărit cu apă clocotită, aruncat pe scări etc. Abuzul fizic poate pune în pericol viața copilului, supraviețuirea. Când copilul abuzat fizic trăiește sentimentul că viața sa este în pericol, că nu are scăpare, abuzul fizic provoacă traumă. A fost prima formă de abuz recunoscută de specialiști, și definită de H. Kempe, ca: „atacuri ne accidentale sau injurii fizice, mergând de la forme minime până la injurii fatale, provocate copilului de către persoana care îl îngrijește”(Lynch, 1985). După cum arată cercetările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
retragerea celor spuse sau fuga copilului; NU blamați copilul pentru ce s-a întâmplat! Abuzul sexual nu se petrece niciodată din vina copilului! Pentru a înțelege amploarea consecințelor abuzului sexual în dezvoltarea copilului trebuie să ținem seama de faptul că trauma și diagnosticul sindromului de stres posttraumatic au fost mai întâi identificate și descrise în cazul victimelor violurilor și a foștilor combatanți din războaie. în cazul abuzului sexual al copilului, în familie, sau în sistemul de protecție, situația acestuia, incapacitatea de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate conduce la ruperea lanțului trecerii transgeneraționale a sărăciei, iar la nivelul familiei poate crea condițiile necesare ieșirii familiei din situația de criză generată de sărăcie. Astfel, statisticile americane arată că 2/3 din copiii expuși la risc sau unei traume majore, reușesc să aibă o dezvoltare sănătoasă în ciuda condițiilor dificile (Seccombe, 2002). Reziliența este o capacitate latentă a fiecărui copil care poate fi asistată (Ionescu, Jourdan Ionescu, 2006) de către societate pentru a impulsiona dezvoltarea copilului și a întrerupe trecerea transgenerațională
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să mă crească. Stresul indus copilului de viața în instituție „”este rădăcina numeroaselor probleme de sănătate cu care se confruntă copiii aflați în sistemul de protecție”(Rubin, Noonan, 2010, p. 493). Copilul instituționalizat este un copil ce a trecut prin trauma separării de familia biologică și care cade în cea mai complexă formă de neglijare, așa cum era ea dezvoltată de către sistemul de protecție socială a copilului din România, până în 1997. Se consideră că „schimbările comportamentale bruște, atât de frecvent manifestate de către
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
anticoncepționale și a avortului, a apărut „zicala”: „statul l-a făcut, statul să-l crească”. Leagănele de copii, „instituții de protecție închise”, s-au umplut de copii nefericiți, născuți împotriva voinței părinților 1. Probabil aceasta a fost cea mai amplă traumă a societății românești. Ca și în cazul oricărei forme de maltratare, în abandon, consecințele depind de o multitudine de factori interconectați: 1. vârsta copilului, stadiul de dezvoltare în care se află în momentul producerii abandonului; 2. calitatea îngrijirilor de care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în general, maltratat. Riscul unor decizii sau gesturi violente ale profesioniștilor chemați să repare trauma abandonului obligă sistemul de protecție a copilului la asigurarea unei supervizări profesionale personalului implicat cu cazurile de copii abandonați, indiferent de serviciul în care funcționează. De altminteri, legislația secundară 1 în protecția copilului, prevede supervizarea ca o componentă obligatorie a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reduce la un control administrativ, realizat de „șef”. Această situație se datorează lipsei de specialiști în supervizare, ceea ce se însoțește cu un alt factor de risc: distorsionarea sensului conceptului de supervizare profesională. 1.10. Neurobiologia emoțiilor Construcția explicațiilor privind violența, trauma și reziliența are nevoie de un fundament în neurobiologie deoarece starea mentală a individului „se dezvoltă la interfața dintre procesele neurofiziologice și relațiile interpersonale”(Siegel, 1999, p. 21). Numeroase tulburări comportamentale ale copiilor au la bază evenimente traumatice petrecute în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]