KorAP: Find »[drukola/base=trebuință & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...94 95 96 ...198 >

4,948 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

care nu numai se poate păstra capitalul țărei, dar și a se înmulți foarte. Cunoscut este, și nu se poate tăgădui, că Moldova este nevoită a aduce din țări streine mai toate lucrurile pentru straie, pentru lux și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci, țările streine sug din Moldova, pe

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
vine după un asemine comerț vătămători. Adevărat este că, dacă într-o țară înfloresc multe fabrice și manufăpturi care produc toate, sau cele mai multe articule trebuitoare, cum și obiecturi pentru lux, acele fabrici produc asemene lucruri și anume nu numai pentru trebuința țărei, apoi prin aceasta, în o asemine industrioasă țară nu numai că se împiedică ieșirea banilor în țări streine, dar încă dinprotivă, și din alte țări se aduc some mari pe tot anul pentru exportatele producturi de industrie și, în

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Franția ar isprăvi tot în acel timp. Cum că înființarea fabricilor de fier în țară este foarte trebuitoare pentru dezvălirea și înflorirea industriei, de asemine lămurit se vederează și nu se poate tăgădui. Fieșcare fabrică, manufăptură și fieșcare meșteșug are trebuință de unelte sau mașine de fier, care se pot face numai în vărsătorii și fabrici de fier. Deci, o fabrică aice în țară ar agiunge într-o stare tristă și critică dacă, în întâmplare, când uneltele și părțile mașinelor ei

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
prețuirea însămnătoare a mineriilor fără a încunoaște și prețul cel mare a celorlalte ramuri de industrie, ci dimpotrivă, din toate cele mai sus zise voiesc să fac închiere că nu ar fi numai de folos, dar încă și neapărat de trebuință a înființa, în sfârșit, și aice în Moldova, după putință, manufăpturi de tot felul, spre a scăpa de întristătoarea nevoie de a aduce pân și cele mai neînsămnate producturi fabricate din țeri streine și, pe lângă aceste, a întrebuința cea mai

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
îndatorirea slujbei militare. Asemine, antreprenorii și lucrătorii care sapă minele adeseori fără folos, ba uneori și cu a lor pagubă, sînt scutiți și de zeciuială. Scutirea lucrătorilor de obicinuitele dări personale și de îndatorirea slujbei militare se întemeiază, parte, pe trebuința de a putea căpăta lucrătorii trebuitori pentru această primejdioasă și gre meserie și, parte, pe împregiurare ca lucrătorilor să se poată da o leafă măsurată pentru a lor viețuire, fiind că ii nu au alte mijloace de agonisire, ce sînt

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și sute de mii de galbini, când, din protivă, neavând noroc, poate cheltui mai multe mii de galbeni și totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca celelante meșteșuguri și fabrici. În această privire, este de trebuință și potrivit ca, acelor ce se îndeletnicesc cu mineriile, să li se deie din partea statului deosebite privileghii și slobozenii, spre a îndămâna a<le> lor întreprinderi și a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
cari sînt dușmani lucrării minelor sau cari privesc la acest sigur izvor a înavuțirei naționale cu nepăsare, ca la un lucru neînsămnat, fac aceasta numai din neștiință, pentru că în a lor idee înmulțăsc greutățile unei asemene lucrări. Mai ales de trebuință este ca proprietarii moșiilor muntenoase să aibă adevărate idei despre însușirile minelor și despre folosul ce pot aceste aduce atât lăcuitorilor, cât și statului. Și fiind că proprietarii de moșii muntenoase sînt <s>au mănăstiri <s>au boieri întrebuințați în

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și slăbiciunea nervilor au intrat ca un bici de foc între stările civilizate. A arăta, în scurt, folosul numitei scăldători și a înotatului este țintirea acestor file. Lucrarea scăldătoarei răci Spre a înțălege mai bine folosul scăldătoarei răci, de neapărată trebuință este a cunoaște lucrarea ei. Scăldătoarea răce spală trupul, curăță pelea, deșteaptă funcțiile ei și o întărește într-atâta încât schimbările vremei cu greu ne vatămă. Ea potoale iritația nervilor și împuternicește energia lor, ea statornicește circulația regulată a sângelui

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
asupra creșterii copiilor, care, singură, este îndestul a-i vecinici numele, nu ne îndeamnă la nimică așa de mult ca la scăldarea copiilor în apă răce. Printrânsa vra el să deie trupului acea putere și sănătate care este de neapărată trebuință spre a informa în ei un suflet mare. Asemenea sfaturi dă și Hofman, Vaikart, Han-Floier Kulen, Senert, toți doctori de care nu putem tăgădui că au privit mai mult la folosul ominirii decât la interesul lor. Dacă copilul slab și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
unui moșneag 12, acel mijloc, întreb, pute-va strica la partea femeiască? Nici odineoară și aceea ce ne-au învățat cei mai mari vindecători ai tuturor veacurilor o vedem în experenție și astăzi, adică că nicăiri nu este așa de trebuință scăldătoarea răce ca la ființa cea slabă, ca la trupul cel gingaș și grațios al femeilor. Carele din cunoscutele leacuri poate să-i deie puterea cea statornică ce-i este de neapărată trebuință spre a să lupta cu valurile sexului

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
adică că nicăiri nu este așa de trebuință scăldătoarea răce ca la ființa cea slabă, ca la trupul cel gingaș și grațios al femeilor. Carele din cunoscutele leacuri poate să-i deie puterea cea statornică ce-i este de neapărată trebuință spre a să lupta cu valurile sexului ei fără să obosască? Cu dreptul zice Ferro: "Spre a feri și a scăpa de atâta zaiflic și de atâte boale la câte este femeia supusă, n-avem mai bun mijloc decât scăldătoarea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
a le vindeca, ba încă și de a le dezrădăcina cu vremea dintre noi? Mai vârtos atunce când țara aceasta se găsește înzestrată nu numai cu râuri și izvoare pline de sănătate, dar și cu toate mijloacele ce sînt de trebuință spre înființarea unor asemene institute? Fieștecare iubitor de omenire trebuie să o dorească și fieștecare patriot înavuțit trebuie nu numai să îndemne spre înființarea unui asemenea institut, ci să și înlesnească înființarea lui. Căci acest mijloc numai se găsește spre

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
din recvizite de fier peste 12 mii ocă s-au adus de la Iacobeni. Binalele trebuitoare pentru locuință și fabrică, însuși părțile mașinelor până în atâta s-au gătit, încât pentru sfârșirea și pornirea acestei mici fabrici de fier au fost de trebuință cel mult cinci sute galbeni și două luni de zile. Numai scopurile egoistice ale unor oameni au dus <la> o neînțălegere, au împedecat sfârșirea acestei fabrice și au nimicit atât scopul patriotic al reposatului logofăt Conachi, cât și ostineala lui

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
în mai multe priviri, fiind că aice, în puțână vreme și cu o neînsămnată cheltuială, s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința. Pân în două sau, cel mult, trii luni, s-ar putè preface acele case și întocmi pentru atelii; asemene, tot în această vreme, s-ar putea găti și odăile trebuitoare pentru lăcuința lucrătorilor întrebuințați și a să porni învățătura. Iar

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
costisi la meșterii particulari. Deci, și publicul s-ar folosi, fiind lucrul bun, pentru care ar chezășlui direcția. Dacă acum, la început, această școală n-ar avea îndestul lucru pentru Institutul agronomic ce are a să înființa, atunci ar cere trebuința ca, sau o soțietate particulară, sau statul să deie comisioane de lucru, precum: tot felul de lucru trebuitor la binale, tulumbe, pompe la fântâni ș.a., care să vor face și mai ieftin, dar totodată și bune, închizășluind direcția pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
la care lucrări am întrebuințat pe d. ingineriul Rașek și i-am plătit din a mele mijloace onorariul cuvenit. Tălmăcirea corespondențiilor mele, a raporturilor și a socotelelor din limba germană în cea românească, precum și adesa umblare cu droșce în această trebuință, asemine mi-au pricinuit însămnătoare cheltuieli. Pe lângă aceste, în două rânduri am făcut călătorii la Iacobeni cu însuși a me cheltuială și anume în luna iulie și septemvrie a anului curgătoriu, spre a pune la cale nimerita facere a țevilor

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
toate țăvili ci ar urma a să așăza spre curgirea apei să dau planul cuviincios și nemerit după localitaoa ce Epitropia ar încuviința a să faci, să le și probăluiesc cu mașină idraolică, spre a eși toate bune întocma după cum trebuința cere. Al 3<-lea>. Datoriu sînt ca soma stânjinilor ci Epitropia ar încuviința a să faci într-un an să mă sârguiesc, cu ce mai mare activitate, a să îndeplini în totul, așăzând țăvile cu luare aminte după nevela cea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
în calitaoa și măsurili cerute, apoi și Epitropia, spre înlesnire mergirii mele acolo, cât și întoarcirii, îmi va slobozi pentru cheltuiala drumului douzăcișicinci galbini, precum și câte zăci galbini pi lună pentru viețuirea me pi câtă vreme voi sta acolo, după trebuința ci va urma și porunca Epitropii. Al 7<-lea>. De asămine, să fiu siguripsit din partea Epitropii că la orici prifacire <a> mădulărilor, eu să nu fiu dipartat supt nici un cuvânt, îndeplinindu-mi datoriile prescrisă mai sus, ci să fiu neschimbat

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
vechiului apeduc, de la anul 1803 până acum, s-au prefăcut din nou de patru ori cu mari cheltuieli și totuși capitala nu mai ave apa deagiuns. Subscrisul au proiectat un altul, care, în orice privire, este mai deplin, mai potrivit cu trebuința și de o trăinicie mai statornică. Și, totodată, l-au lucrat cu un zel neobosit și cu rezultate dorite, încât subscrisul să măgulește a crede că prin aceasta ș-au agonisit un merit nu puțin însemnătoriu. Deși în oricare țară

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
i>er și nu pre depărtate unul de altul. Chiar aceste descoperite pietre de deosebite soiuri: spat și brune, ar fi deagiuns a produce pi an pân la 30 mii cântară de f<i>er. Pentru organizarea băilor este de trebuință a ave un capital fundamental și capitalul lucrători. Capitalul fundamental să cuprindi în păduri, pietre de f<i>er, cărbuni di pământ, locuri trebuincioase pentru zidirea fabricii, a hranei oamenilor și a vitelor întrebuințate; și chiar acest capital, temeiul întâi

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
unele ce nu sînt locuri de hrană, prin urmare nu aduc mănăstirii Bistrița nici atâta, apoi să vederează că prețul anual propus, câte 12 lei falcea, este și pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână numai pentru trebuința acestei băi de fer, căci întrebuințarea acelor păduri în altă lucrare ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari capitaluri. Parchetuirea acestor păduri, după legiuirea organică, având un an după închierea acestui contract a să face, atuncea să

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari capitaluri. Parchetuirea acestor păduri, după legiuirea organică, având un an după închierea acestui contract a să face, atuncea să va lămuri câte fălci de pădure să vor putea lua pentru trebuința acestei băi de fer, de care însă, din văile și localitățile sus-însămnate, ar trebui să să taie pe an cel puțin 150 de fălci. Iar dacă, după parchetuire, s-ar putea scoate pe an mai multă pădure, apoi antreprenorii băii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
văile și localitățile sus-însămnate, ar trebui să să taie pe an cel puțin 150 de fălci. Iar dacă, după parchetuire, s-ar putea scoate pe an mai multă pădure, apoi antreprenorii băii și ai lor urmași vor avea drept, urmând trebuința, a despoza de ele, pentru care, 3. Subînsămnații și urmașii lor legiuiți vor plăti pe tot anul, în două câștiuri, câte 140 lei pentru fiecare din aceste fălci parchetuite ce vor întrebuința, neputând antreprenorii în nici un chip a mai mări

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
acestei băi, eftina îndestulare cu hrană a lucrătorilor băii de fer este, de asemine, neapărat ca antreprenorii băii și urmașii lor să aibă drept de a așăza, pe localitățile băii, căsăpie, cârșmă, berărie, velniță, pitărie, moară și alte vânzări pentru trebuință lucrătorilor, pentru care să va plăti monastirii o taxă de (...)26 nestrămutată pe totdeauna. 15. Neapărat este a să da locuri de pășune, atât pentru vitele întrebuințate la fabrică, cum și pentru acele a<le> lucrătorilor ei, drept care antreprenorii și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]